8,265 matches
-
X/43/2020* Completul constituit din: Președinte XXX Grefier XXX Pe rol se află rejudecarea, ca efect al Deciziei XXX pronunțate de ÎCCJ, a acțiunii în contencios administrativ formulate de către reclamanta A, cu sediul (...) și sediul procesual ales (...), în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, cu sediul în București, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, având ca obiect anulare act administrativ. Fără citarea părților. Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în Încheierea de ședință
SENTINȚA nr. 127 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288881]
-
X/43/2020* Completul compus din: Președinte XXX Grefier XXX Pe rol se află rejudecarea, ca efect al Deciziei XXX pronunțate de ÎCCJ, a acțiunii în contencios administrativ formulate de către reclamanta A, cu sediul (...) și sediul procesual ales (...), în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, cu sediul în București, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, având ca obiect anulare act administrativ. La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta A, prin avocat AV, lipsă fiind restul părților
SENTINȚA nr. 127 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288881]
-
mai trebui citați în cauză, nefăcând parte din cadrul procesual definitiv, ca urmare a neexercitării recursului și împotriva încheierii de respingere în principiu a cererilor de intervenție. Prin urmare, Curtea reține că părți în prezenta cauză sunt reclamanta A și pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. La interpelarea instanței, reprezentanta reclamantei arată că nu are alte cereri de formulat și depune la dosarul cauzei dovada cheltuielilor de judecată, constând în factura fiscală nr. 32/20.01.2023 (f. 28). Nemaifiind formulate alte cereri, instanța
SENTINȚA nr. 127 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288881]
-
încheierii de admitere a cererii de reexaminare a modalității de stabilire a timbrajului prin care s-a reținut că taxa judiciară de timbru se datorează în solidar - obligație complinită în cauză. Curtea, în ce privește excepția de netimbrare, invocată de pârâtul Guvernul României, o respinge, dată fiind și admiterea cererii de reexaminare prin încheierea din 18.04.2022, reclamanții achitând o taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, potrivit înscrisului aflat la fila 139, volum I dosar, respectiv câte 50 lei
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
unilateral contestat în cauză, în condițiile art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. ... – excepția de rămânere fără obiect a primelor două capete de cerere privind Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 și Ordinul nr. 397/836 din 2018, invocată de pârâtul Ministerul Sănătății Avocatul reclamanților formulează concluzii de respingere a excepției în discuție, apreciind că nu prezintă relevanță argumentul esențial invocat de pârât, anume că actele administrative atacate nu mai sunt în vigoare, în contextul în care cererea de chemare în
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
primelor două capete de cerere privind Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 și Ordinul nr. 397/836 din 2018, invocată de pârâtul Ministerul Sănătății Avocatul reclamanților formulează concluzii de respingere a excepției în discuție, apreciind că nu prezintă relevanță argumentul esențial invocat de pârât, anume că actele administrative atacate nu mai sunt în vigoare, în contextul în care cererea de chemare în judecată vizează efectele produse de respectivele acte în perioada de aplicabilitate. De altfel, susține avocatul că ține de specificul actelor administrative litigioase
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
aplicabilitatea limitată în timp, acestea având ca scop aprobarea Acordului-cadru pentru o perioadă determinată de 1 an sau 2 ani. Reprezentantul convențional al pârâtei CNAS solicită admiterea excepției. Curtea, deliberând asupra excepției rămânerii fără obiect invocate în cauză de către pârâtul Ministerul Sănătății cu referire la primele două capete de cerere privind Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 și Ordinul comun al președintelui CNAS și al ministrului sănătății nr. 397/836 din 2018, o respinge ca neîntemeiată, dat fiind că abrogarea celor două acte
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
a cererii de chemare în judecată, abrogarea amintită având efect ex nunc (pentru viitor) și nu se raportează la efectele ex tunc (pentru trecut) produse de actele normative litigioase. ... – excepțiile de lipsă calitate procesuală activă și lipsă interes invocate de pârâtul CNAS Reprezentantul pârâtei CNAS susține că reclamanții nu au calitate procesuală activă în proces, nefiind făcută dovada faptului că au din partea furnizorilor de servicii medicale din cadrul sistemului public de asigurări de sănătate sau organismelor profesionale reprezentative din domeniul
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
legătură cu primele două capete de cerere. ... – excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Sănătății Avocatul reclamanților arată sub acest aspect că ministerul este emitent al ordinului comun, iar Guvernul este emitent al hotărârii de Guvern, prin urmare, fiecare pârât are calitate procesuală doar în ce privește actul administrativ al cărui emitent este. În aceste condiții, primul capăt al cererii de chemare în judecată vizează Guvernul României. Curtea rămâne în pronunțare și pe această excepție. În subsidiar, nemaifiind alte probe
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
Legea nr. 554/2004, precum și textele legale mai sus menționate. ... ... 2. Întâmpinarea autorităților pârâte 2.1. Întâmpinarea pârâților Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului Prin întâmpinarea formulată (filele 50-51) în temeiul art. 205 și 248 din Codul de procedură civilă, pârâtul Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, solicită: – anularea cererii de chemare în judecată ca netimbrată, pe cale de excepție; ... – respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, referitor la petitul 1 privind anularea Hotărârii Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
private străine de a desfășura activități în domeniul adopției internaționale; ... – respingerea petitului nr. 4 ca inadmisibil, referitor la anularea Adresei nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022, emisă de Secretariatul General al Guvernului. ... În argumentarea excepției nulității cererii de chemare în judecată pentru lipsa timbrării pârâtul invocă art. 17 alin. (2) din H.G. nr. 579/2016, precum și art. 197 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, întrucât exemplarul cererii de chemare în judecată atașat comunicării emise la data de 27.06.2022 în Dosarul nr. […]/59/2022 nu este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
de fundamentare. Pârâta evocă art. 100^1 - 100^6 din Legea nr. 273/2004, precum și art. III din același act normativ, care stabilește intrarea în vigoare la 120 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Susține pârâtul că, în sensul celor arătate, este mai mult decât evident faptul că legiuitorul a avut în vedere stimularea adopției pentru anumite categorii de copii care nu corespund profilului copiilor pe care și-i doresc, în mod obișnuit, familiile atestate, respectiv
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
identificarea unei soluții legislative, pentru viitor, care să dea un imbold familiilor atestate pentru a stimula adopția copiilor din categoriile mai sus menționate, considerați ca fiind greu adoptabili. În ceea ce privește afirmația reclamantei referitoare la încălcarea principiului nediscriminării, susține pârâtul că acesta nu este încălcat, sens în care arată că jurisprudența Curții Constituționale consacră ca instrument de realizare efectivă a egalității de șanse adoptarea măsurilor afirmative de către stat, atunci când arată că „nu este contrară principiului egalității cetățenilor în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
identificarea de soluții legislative care să ofere, pentru viitor, șansa la o familie permanentă cum este cea adoptatoare pentru acești copii, pentru care perspectiva rămânerii pe termen nedeterminat în sistemul de protecție specială părea a fi singura șansă. Mai arată pârâtul că un alt motiv care a stat la baza introducerii acestor completări ale cadrului normativ în vigoare a avut în vedere și faptul că, potrivit datelor statistice disponibile, 27% din totalul copiilor adoptabili au vârsta sub 7 ani, iar 89%
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
împreună cu unul sau mai mulți frați. Prin urmare, pentru a realiza egalitatea de șanse efective pentru toți copiii care aparțin acestor categorii, respectiv copilul peste 7 ani, copilul care aparține unor grupuri de frați și cel cu dizabilități, consideră pârâtul că este justificată obiectiv acordarea indemnizației de sprijin ca metodă de atingere a scopului propus, respectiv oferirea șansei de a fi adoptați și de a fi îngrijiți într-o familie permanentă, aceasta fiind o măsură afirmativă/pozitivă care a pornit de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
dintre adoptat și cel care adoptă, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului“, iar conform prevederilor art. 471 alin. (1), „Adoptatorul are față de copilul adoptat drepturile și îndatoririle părintelui față de copilul său firesc“. De asemenea, pârâtul arată că, în aplicarea art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului, care consacră exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale fără discriminare, în jurisprudența sa, Curtea subliniază faptul că statele pot avea obligații pozitive în conformitate cu art. 14, precum și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
dezavantajelor istorice suferite de anumite grupuri identificate pe un criteriu sau altul, iar prevederile art. 49 din Constituție referitoare la protecția copiilor și a tinerilor instituie obligativitatea statului de a implementa acțiuni pozitive pentru diferite categorii de persoane. De asemenea, pârâtul apreciază că, pornind de la definiția egalității între cetățeni, redată în art. 4 alin. (2) din Constituție, și definiția egalității în drepturi, redată în art. 16 alin. (1) din Constituție, respectiv jurisprudența Curții Constituționale, se poate concluziona că există o
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
diferită a unor probleme ce țin de inegalitate nu este numai permisă, ci chiar cerută. Astfel, având în vedere motivele de drept, dar mai ales motivele de fapt care au stat la baza adoptării măsurilor de stimulare a adopției, învederează pârâtul că H.G. nr. 798/2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale. Pentru toate considerentele anterior expuse, solicită, în principal
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
excepției invocate și anularea cererii de chemare în judecată, iar, pe fond, respingerea acesteia ca neîntemeiată. Cu privire la solicitarea de respingere a petitului nr. 4 ca inadmisibil, referitor la anularea Adresei nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022, emisă de Secretariatul General al Guvernului, pârâtul arată că această adresă reprezintă răspunsul comunicat de Secretariatul General al Guvernului (în temeiul dispozițiilor art. 60 din regulamentul aprobat prin H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
Legea nr. 554/2004, este un act adoptat sau emis de o autoritate publică în mod unilateral în baza și în vederea executării în concret a legii, pentru nașterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, de regulă de drept administrativ. Învederează pârâtul că această adresă de răspuns nu produce efecte juridice în sensul nașterii de drepturi și obligații între părți, neavând deci natura juridică a unui act administrativ de autoritate, și, astfel, nu poate forma obiectul unei cereri de anulare în condițiile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei“. ... 3.2. În ceea ce privește excepția nulității acțiunii pentru netimbrarea acesteia, invocată de pârâtul Guvernul României pe considerentul că la exemplarul cererii de chemare în judecată comunicate Guvernului României nu se regăsește dovada plății taxei judiciare de timbru, instanța observă că la fila 20 din dosar este atașată dovada plății taxei judiciare de timbru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
judiciare de timbru impuse de instanță, excepția nulității acțiunii pentru netimbrarea acesteia urmând a fi respinsă cu această motivare. ... 3.3. Examinând excepția inadmisibilității cererii având ca obiect anularea Adresei nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022, emisă de Secretariatul General al Guvernului, instanța observă că pârâtul Guvernul României a susținut că această adresă reprezintă răspunsul comunicat de Secretariatul General al Guvernului la reclamația administrativă prealabilă formulată de către partea reclamantă - adresă care nu produce efecte juridice în sensul nașterii de drepturi și obligații între părți, neavând
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
avut acces motivele concrete de fapt ale respingerii solicitării sale. Din acest punct de vedere, Curtea constată absența motivării concrete a actului a cărui anulare a solicitat-o. În acest sens, instanța reține că motivarea concretă a fost indicată de pârât abia prin întâmpinarea depusă la Curtea de Apel Timișoara în prezentul dosar la 29.07.2022 (filele 74-82 dosar), în condițiile în care reclamanta a invocat, în procedura administrativă prealabilă (filele 32-40 dosar), încălcarea principiului ierarhiei actelor normative prin adăugarea nelegală a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
ia act de considerentele juridice care au determinat emiterea actului contestat anterior introducerii unei cereri de chemare în judecată, aceasta fiind și menirea plângerii administrative prealabile reglementate de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. În cazul de față, pârâtul Guvernul României nu a considerat că trebuie să se conformeze acestor exigențe, acceptând ca numai după sesizarea instanței de contencios administrativ să comunice motivele concrete ale respingerii solicitării de revocare a H.G. nr. 579/2016. Subliniind importanța motivării actului administrativ, Curtea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
Afacerilor Interne prin Direcția Generală Juridică, având ca obiect „ordonanță președințială“. La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei de ședință, au răspuns reclamantul X, prin avocat X, în baza împuternicirii avocațiale (copie) aflate la dosarul cauzei și pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic X, cu împuternicire pe care o depune la dosar, lipsind petentul X și pârâții Guvernul României și Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția generală juridică. Procedura de citare este legal îndeplinită
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]