2,379 matches
-
mai precis, a deținătorilor lor, se explică prin temperamentul celui care hotărăște ce și cine să dețină un post sau altul. Temperament, am spus, dar gândindu-mă că de multe ori, poate de cele mai multe ori, temperamentul lui Ceaușescu este doar pârghia care îndeplinește acțiunea, modificările fiindu-i sugerate în așa fel încât el să aibă impresia că-i aparțin. Cea mai interesantă și probantă schimbare în sensul afirmat este readucerea lui Manea Mănescu pe prima scenă politică a țării și partidului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care sunt pare-se iremediabil legate de tăcerea noastră. Nu mă pregătesc să-mi justific lașitatea, ci numai s-o explic, în parte. Trăim, pentru a mă face mai bine înțeles, într-o continuă intimidare. Această intimidare a devenit, cred, pârghia cea mai puternică și eficace pe care regimul Ceaușescu o folosește în mod divers, fie prin organele sale de represiune, fie prin presă, legislație etc. Când, spre exemplu, ești luat de la birou și dus la aeroport pentru a-i aplauda
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o clipă Înainte de izbucnirea dimineții, portretul În picioare al unei prezențe umane indescifrabile, bust, cavitate bucală, picioare: „Dulapul gata să se descleieze, scrumiera cariată, scaunele șchioape” (124). În altă parte, o radiografie davinciană a mișcării: „Văzu zvâcnirea cotului, luciul rotulei, pârghiile porneau, forfecând aerul, lumina...” (207). Funcția anulatoare de tragic, a calendarului. În August, tema aceasta domină Întregul text. Acest prim volum al romanului Dumneavoastră este sferic, dă o senzație puternică de univers, de obiect perfect coerent. El este o piesă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de muncă. Problemele conducerii politice a statului Obligație: Conducătorul legionar, funcționarul legionar, șeful unei instituții în statul legionar trebuie: 1. Să cunoască instituția pe care o servește (oameni, schemă organizatorică). 2. Să cunoască funcțiunea și rolul ei în stat și pârghiile de acțiune. 3. a. Ce modificări trebuie făcute în mod obligatoriu și în ce interval minim de timp. b. Ce lucruri bune, care trebuiesc menținute, există. 4. Ce oameni se folosesc astăzi și ce necesități de personal are. Care oameni
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
suport etc. De ce ar trebui reformatorii de azi să le ignore?! Lucrul cel mai tulburător în studiile rurale ale tuturor monografiștilor este plasarea zonei lor de interes la cumpăna statului cu țăranii. Studiile rurale și monografiștii au fost o adevărată pârghie la cumpăna statului, iar documentele rurale, de la cele ale lui Stefanelli și până la cele constituite prin ancheta monografică de la Fundu Moldovei, depun mărturie asupra creșterii poverii statului și a istoriei pe umerii țăranilor. Evoluția nu le-a adus sătenilor libertăți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
separabile către cumpărători doar sub forma unui pachet. De exemplu, IBM a grupat software-ul, hardware-ul și service-ul. Astfel, se Înregistrează importante economii de scară sau de Învățare, economii de rețea și creșterea productivității vânzătorilor. Toate acestea constituie pârghii de reducere a costurilor. Pe această bază, prețul pachetului este mai mic decât prețul cumulat al componentelor sale. Mai mult, oferta grupată Îi permite firmei să se diferențieze vânzând doar unele componente ale pachetului. Subvenționarea Încrucișată constă În vânzarea deliberată
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de rezervă) atunci când se schimbă condițiile. Peter Drucker afirma că managementul nu este o simplă disciplină, ci o cultură, cu propriile valori, propriile convingeri, un limbaj propriu și un set propriu de instrumente. Managerii dispun de un număr limitat de „pârghii” pentru a controla firma. Cei 7S sunt: strategia, structura, sistemele, savoir-faire (skills), stilul, stafful și valorile sau obiectivele superioare (superordinate goals). Când aceste „valori semnificative” sunt În armonie, firma tinde spre un gen de unificare internă care Îi va asigura
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
firmei de leasing), cât și leasingul operațional (care nu-i permite utilizatorului să cumpere, la expirarea contractului, bunul Închiriat). 2. Franciza este o strategie a Întreprinderii care permite dezvoltarea unei rețele naționale sau internaționale În industrie, comerț, servicii cu ajutorul următoarelor pârghii: marketing, financiar, operațional, uman, inovator, prin transferul de know-how (original, reproductibil, transferabil, durabil, protejant, performant), sub un nume comun (marcă comună), Într-un demers coerent și complet, cu profituri partajate. Includem aici următoarele categorii de francising: - franciza industrială (puțin cunoscută
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Întotdeauna canoanele generației În vârstă, regulile prestabilite. Tineretul este mai receptiv la Învățare decât generația adultă, cu toate că adulții ar avea mai multă nevoie de Învățare decât tineretul. Adulții chiar opun rezistență Învățării, o refuză, mai ales dacă sunt instalați la pârghiile puterii și dețin poziții de comandă. Evoluția culturală a omului are loc numai la vârsta plasticității, când indivizii unei generații Încă nu s-au instalat În pozițiile rigide ale puterii și ale atribuțiilor decizionale, când omul este Încă pur, necorupt
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de behaviorismul clasic watsonian - care mai păstra o influență umanistă. Câteva probabilități de consolidare care au fost studiate experimental pot fi în mare descrise după cum urmează 1: un spațiu experimental conținea unul sau mai mulți „operatori” (cum ar fi o pârghie proiectată pe un perete, care poate fi apăsată de un șobolan, sau un disc translucid care poate fi lovit cu ciocul de un porumbel); surse variate de stimuli (cum ar fi sunetele și luminile); și procedee de consolidare (cum ar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
stimuli potrivnici (de exemplu, o lumină puternică sau un grătar electric care să producă șocuri). Orice stimul ridicându-se din spațiu (operandum) sau mecanisme speciale de stimulare anterioare unui răspuns este botezat abstract „SD”. Un răspuns, cum ar fi presarea pârghiei sau a discului, este R. Mâncarea dată unui organism înfometat este un întăritor pozitiv („Srein”), o lumină puternică sau un șoc e un întăritor negativ. Interrelațiile dintre SD, R, Srein formează probabilitățile de întărire. După Skinner, toți cei trei termeni
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Interrelațiile dintre SD, R, Srein formează probabilitățile de întărire. După Skinner, toți cei trei termeni trebuie specificați. Merită să consemnăm acest ciudat „delir experimental” care sucombă în uimitoare generalizări și extrapolări. 1. Întărirea operatoare (operant reinforcement). Un șobolan flămând apasă pârghia și primește mâncare (frecvența apăsării crește). Un porumbel lovește cu ciocul discul și primește mâncare (frecvența ciocănitului crește). 2. Scăparea (escape). Spațiul experimental este luminat puternic. Un șobolan apasă pârghia și reduce intensitatea luminii (pârghia este apoi mai repede apăsată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
extrapolări. 1. Întărirea operatoare (operant reinforcement). Un șobolan flămând apasă pârghia și primește mâncare (frecvența apăsării crește). Un porumbel lovește cu ciocul discul și primește mâncare (frecvența ciocănitului crește). 2. Scăparea (escape). Spațiul experimental este luminat puternic. Un șobolan apasă pârghia și reduce intensitatea luminii (pârghia este apoi mai repede apăsată când apare lumina sau mai ales în lumina susținută. 3. Evitarea (avoidance). Un șobolan e șocat la fiecare 20 de secunde, exceptând cazul când un răspuns la pârghie amână următorul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reinforcement). Un șobolan flămând apasă pârghia și primește mâncare (frecvența apăsării crește). Un porumbel lovește cu ciocul discul și primește mâncare (frecvența ciocănitului crește). 2. Scăparea (escape). Spațiul experimental este luminat puternic. Un șobolan apasă pârghia și reduce intensitatea luminii (pârghia este apoi mai repede apăsată când apare lumina sau mai ales în lumina susținută. 3. Evitarea (avoidance). Un șobolan e șocat la fiecare 20 de secunde, exceptând cazul când un răspuns la pârghie amână următorul șoc pentru 20 de secunde
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
șobolan apasă pârghia și reduce intensitatea luminii (pârghia este apoi mai repede apăsată când apare lumina sau mai ales în lumina susținută. 3. Evitarea (avoidance). Un șobolan e șocat la fiecare 20 de secunde, exceptând cazul când un răspuns la pârghie amână următorul șoc pentru 20 de secunde (frecvența răspunsului crește și multe șocuri sunt evitate). 4. Discriminarea stimulului (stimulus discrimination). Un șobolan apasă pârghia și obține mâncare când lumina este aprinsă, dar mâncarea nu urmează ca răspuns când lumina este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
avoidance). Un șobolan e șocat la fiecare 20 de secunde, exceptând cazul când un răspuns la pârghie amână următorul șoc pentru 20 de secunde (frecvența răspunsului crește și multe șocuri sunt evitate). 4. Discriminarea stimulului (stimulus discrimination). Un șobolan apasă pârghia și obține mâncare când lumina este aprinsă, dar mâncarea nu urmează ca răspuns când lumina este stinsă (frecvența de răspuns e mai mare în prezența luminii decât în absența ei „SD”). 5. Diferențierea răspunsului (response differentiation). Mâncarea apare numai când
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și obține mâncare când lumina este aprinsă, dar mâncarea nu urmează ca răspuns când lumina este stinsă (frecvența de răspuns e mai mare în prezența luminii decât în absența ei „SD”). 5. Diferențierea răspunsului (response differentiation). Mâncarea apare numai când pârghia este apăsată cu o forță superioară unei valori date (răspunsurile arătând forța așteptată apar mai des). 6. „Superstiția” (superstition). Distribuitorul de mâncare apare la fiecare 20 de secunde indiferent de comportarea șobolanului (orice comportament apărut chiar înainte de apariția mâncării este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la o situație stimulatoare diferită; dar această inducție „senzorială” are o paralelă care preocupă numai răspunsul. Evitările răspunsului, care se datorează întăririi date, chiar dacă sunt sau nu făcute în același câmp stimulator, pot fi diferite în alte situații. Asupra unei pârghii se poate acționa dintr-o poziție diferită sau cu o altă mână, și așa mai departe. Acesta apare ca un alt tip de inducție și face ca problema să fie luată în considerație. Pentru a evita confuzia, Skinner vorbește despre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
continua până ce mașina nu era închisă; dar, o dată ce începea, mașina nu mai putea fi deschisă (cu excepția unui colț din frame care era vizibil prin fereastră). Studentul scria răspunsul său într-o fereastră expusă la o a doua deschidere. Ridicând o pârghie în fața mașinii, el așeza ceea ce scrisese sub o copertă transparentă și descoperea răspunsul corect în colțul rămas al frame-ului. Dacă cele două răspunsuri corespundeau, el mișca pârghia orizontal. Această mișcare lovea o fantă din hârtia opusă răspunsului său, înregistrând faptul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspunsul său într-o fereastră expusă la o a doua deschidere. Ridicând o pârghie în fața mașinii, el așeza ceea ce scrisese sub o copertă transparentă și descoperea răspunsul corect în colțul rămas al frame-ului. Dacă cele două răspunsuri corespundeau, el mișca pârghia orizontal. Această mișcare lovea o fantă din hârtia opusă răspunsului său, înregistrând faptul că a răspuns corect și modifica mașina în așa fel încât frame-ul să nu mai apară din nou când studentul lucra în jurul discului a doua oară. Studentul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
studii teologice și filosofice, aflat sub influența directă a Vaticanului, atent la imperativul ținerii sub control a mișcării științifice, pe care o intuia ca fiind un pericol pentru Biserică. Această teamă n-a încetat niciodată, Vaticanul având și în prezent pârghii prin care influențează mișcarea științifică în sensul protejării intereselor proprii. Evident, acestea nu mai sunt în opoziție ca odinioară. S-a înțeles, poate, că fiecare își are rolul său, iar teritoriul uneia nu are nimic în comun cu teritoriul celeilalte
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și 54 de seliști, întinse pe cuprinsul a 27 de ținuturi din Moldova, circa 200 de sate constituiau patrimoniul domnesc. Târgurile și satele domnești, fiind sub protecția marelui voievod, ele s-au consolidat economic și demografic, dar au fost și pârghii puternice pentru susținerea visteriei atât prin dările plătite de contribuabili cât și prin prestații și slujbe, prin taxele vamale încasate. Cercetătorii cred că starea de prosperitate a populației din timpul domniei lui Ștefan cel Mare s-a reflectat în însăși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era nevoie să fie și un vătaf asupra lor". Mai în clar, despre rostul copiilor din casă aflăm tot de la Ghibănescu dintr-un documentar publicat tot în Evenimentul de la 23 ianuarie 1904: „Ridicarea noilor boeri se făcea sau prin avere - pârghia materială a înnobilirii ori prin contact social. Se știe de toți cât de mult face contactul, și cum oamenii nuli ca pricepere însamnă ceva într-o țară, numai prin faptul că s-au vârât în sufletul unuia și altuia și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a adaptat noilor realități, s-a reorganizat și s-a modernizat, având ca miză principală păstrarea unității și a centralizării sale, creionate în jurul Suveranului Pontif, prin mijloace moderne. De aceea, presa a fost una dintre cele mai importante și utile pârghii. În ciuda faptului că uneori a cedat în planul realităților seculare, Sfântul Scaun a apărat în mod constant poziția universalității sale ca instituție în concurență cu statul, într-o societate tot mai dominată de prezența Statului ca monopolizator al oricărei activități
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
realități, s-a reorganizat și s-a modernizat, având ca principală miză păstrarea unității și a centralizării sale, creionate în jurul Suveranului Pontif; acest deziderat a fost susținut și prin mijloacele moderne, presa fiind unul din cele mai importante și utile pârghii. Organizarea de către Sfântul Scaun a Congreselor și a Expoziției mondiale a presei catolice a constituit o modalitate de unificare a acestei noi concepții a Bisericii la nivel mondial și de impunere a viziunii sale cu privire la direcțiile și modul de dezvoltare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]