43,895 matches
-
nu și E. Lovinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu ș.a. Nu vreau să subapreciez munca editorilor, care au meritul incontestabil de a fi recuperat o mare parte a jurnalului lui Petru Comarnescu, dar parcă era nevoie de mai mult profesionalism. Din păcate, nu avem totdeauna siguranța textului autentic, fiind ciuruit de atâtea feluri de paranteze insuficient explicate și de unele ș...ț nici măcar amintite în nota asupra ediției. Să sperăm într-o viitoare ediție (mi-e greu să spun integrală!), dar îmbunătățită
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
la ureche", nu le va deslipi din sufletul său. Iar când vor vorbi, vor merge, vor trăi din viața lor proprie, fiecare cu însușirile fizice și sufletești ale lui, atunci literatura dramatică română desigur, va înnumăra o nouă capodoperă." Din păcate, acest moment n-a mai venit niciodată. Deși piesa a fost "preocuparea de căpetenie a lui Caragiale, în ultimii săi șapte ani de viață" (Șerban Cioculescu) - structura ei nu s-a închegat, personajele nu-i mai vorbeau, replicile nu se
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
orizontală și a adăugat probabil ulterior, cu o scriitură mai mare și mai apăsată: CHIRIAC: mă'nțelegi Și atunci nevricale, mă'nțelegi Eu n-am poftă pentru ca s-o supăr și să se plictisească dumneaei și... nevricale mă'nțelegi Din păcate, cum spuneam, Caragiale n-a putut structura acțiunea piesei și asta în pofida amănuntelor pe care le dădea prietenilor care-l vizitau și a faptului că-l anunțase pe Bacalbașa, director general al teatrelor, că-i va preda curând manuscrisul. Tot
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
cerul albastru, fără umbră de nor. Scăldată în lumina strălucitoare, lumea se oferea neprihănită..." Bucurie și tristețe, infinită duioșie, cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător, simțuri cu zimții subțiri tăind carnea inocentă a plăcerilor, trecerea timpului ca un păcat, ca un de neiertat păcat: "Trece timpul" spuse fata și se făcu roșie la față. Timpul, timpul, "Vaporul Titanic"! "Și el fuge, fuge Cu viteză mare Fără ca să-și ia Adio la plecare." Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 17-IX-980
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
nor. Scăldată în lumina strălucitoare, lumea se oferea neprihănită..." Bucurie și tristețe, infinită duioșie, cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător, simțuri cu zimții subțiri tăind carnea inocentă a plăcerilor, trecerea timpului ca un păcat, ca un de neiertat păcat: "Trece timpul" spuse fata și se făcu roșie la față. Timpul, timpul, "Vaporul Titanic"! "Și el fuge, fuge Cu viteză mare Fără ca să-și ia Adio la plecare." Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 17-IX-980
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
se înalțe tricolorul pe cel mai înalt catarg " recunoști clișeele " pot fi mai de ispravă decît Oliviu Gherman sau Gelu Voican, dar asta nu înseamnă mare lucru. Criteriul reprezentativității nu le e constitutiv acestor oameni. Și poate că ar fi păcat ca o nație fîșneață ca a noastră să nu fie campioană mondială la meciuri amicale și la trucaje cu voie de la stăpînire. Ambasadorii noștri fotbalistici (nu toți, onoare excepțiilor) au cîteva corigențe pe care nu știu dacă le vor trece
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
celorlalți. Nu debordez de optimism, mai ales că plătim încă tribut tematicii prea locale a prozei noastre, însă am motive să cred că, peste cîțiva ani, vom transfera vedete la cluburi occidentale importante ca Feltrinelli, Bompiani, Gallimard sau McMillan. Din păcate, prevăd că interesul public va rămîne lipit de silicoanele Andreei Bănică și de bikinii lui Kitty Cepraga. Cum ziceam, în lume nu-s mai multe Românii. Urmează întrebările inevitabile. La ce lucrezi acum? Ce mai traduci și ce mai scrii
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
Ioan Lăcustă - L-am cumpărat de la Romană, a spus pistruiata. La coloane. Avea o etichetă cu doi de igrec. Ceva finlandez, în orice caz, zicea vânzătoarea. Ține la viscol. Păcat că-i așa de nașparliu. Desfăcu hârtia și-mi arătă crenguțele acelea. Un fel de puiet din ceva fără nume, cu câțiva bănuți de frunze verzulii. - Zicea că crește măricel. Ca alea... rotunde, înfoiate. N-am găsit flori să-i
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
știu there�s no map to human behaviour) afiș pentru antract îmi spun că orice durere merită orice sfidare și că trebuie s-o iau de la capăt sau măcar de undeva și de azi chiar de azi - întârzierea e un păcat ca oricare altul - iar eu chiar mă înalț sunt frumos strălucesc ca un CD întors în soare încrederea îmi umflă venele: sunteți un tânăr critic serios și de viitor ce cronică frumoasă și scrieți și poezie fără spermă și proză
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
furtună hotărătoare, piloții noștri sănt orbi. Nimeni nu vede faptul simplu că, dacă rușii nu pot fi bătuți, căderea Germaniei va aduce după sine ocuparea României de către sovietici, cu tot ceea ce urmează: execuția celor 100.000 de oameni care, în pofida păcatelor lor, alcătuiesc astăzi fenomenul românesc " (7 iunie 1943). Și așa a fost! Tot ceea ce s-a întămăplat după 23 august 1944 nu i-a mai stărnit nici o mirare: "Radio Moscova anunță astă-seară demisia lui Rădescu. Este ceea ce prevăzusem din clipa
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
acasă. Și cînd am ajuns, în cutia poștală, am găsit un aviz: sosiseră volumele de autor! Eram atît de supărat, încît n-am simțit nici o bucurie, dar nici una, cărînd pachetul și desfăcîndu-l și uitîndu-mă la cele 30 de dulapuri. Ce păcat. iar acum nu sînt în stare să scriu o dedicație, poate peste cîteva zile; mi-e sufletul strivit. Să nu vă supărați pe mine. * Singurul „spațiu ocrotitor”, vorba lui Valeriu Cristea, a mai rămas această filă dreptunghiulară. În ea mă
Mi-e sufletul strivit. Să nu vă supărați pe mine by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13134_a_14459]
-
nr. 47) opinează, mai întâi, că mariologia populară românească este restrânsă: “În adevăr nașterea, suferințele de mamă, înălțarea la cer unde se sălășluia acum Fiul ei, menirea ei de sprijinitoare duioasă a oamenilor nedesăvârșiți, cărora face să li se ierte păcate, - au trezit numai ecouri puține și nu tocmai adânci în închipuirea poporului. El știe mai mult să parafrazeze în versuri și în proză povestirea evanghelică.” N. Iorga n-a apreciat nici calitatea artistică a textelor despre legenda căutării Fiului Sfânt
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
la Marin Preda și D. R. Popescu. Și încă nu i-am amintit pe toți câți au avut privilegiul de a fi comentați de Vladimir Streinu. Sigur că textele, aș zice capitole, sunt mai întâi studiile lui de sinteză, din păcate, rămase cam în umbră, în comparație cu cele privind poezia. Astfel, în cel intitulat Romanul roman, criticul constată că literatura noastră se găsește pe calea maturizării după afirmarea ca romancier a lui Liviu Rebreanu. Curând, are loc o “lirizare a epicii”, o
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
mai târziu și atunci involuntar, odată cu apariția Jurnalului: noile generații, care nu au văzut-o pe actrița Marietta Sadova, rămân cu amintirea acestei imagini caricaturizate - poate cea mai amuzantă, mai savuroasă din tot Jurnalul. Imaginea singurătății și a durerii Din păcate, un rol pasiv sau unul activ în piesa antisemitismului și-au ales aproape toți cunoscuții lui Sebastian. Nimeni nu l-a apărat de înlănțuirea răului: „pierderea” slujbei de la Revista Fundațiilor Regale, interzicerea dreptului de avocatură, lipsa banilor, legea chiriilor pentru
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
scalpelul, nu descrisă cu eterna pană; însă, ciudat, nici urmă de naturalism nu se strecoară în paginile ei. Autorul care de curând ne-a dăruit un studiu despre universul romanesc al lui Liviu Rebreanu se distanțează politicos dar ferm de “păcatele” naturaliste ale înaintașului, reala lui vocație a povestirii și-a găsit demult propriul făgaș epic. După Cel din urmă rapsod și alte povestiri și Nimic nou după cortina de fier, este rândul Deșertului roșu să amplifice audiența acestui scriitor format
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
Eminescu începută de Perpessicius și inaugurată în 1939, încheiată după mai bine de 50 de ani, mai există ediția Delavrancea, cu mari lacune de text, înainte de 1989, datorită cenzurii, întregită de autoare (Emilia St. Milicescu), după, cu noi volume, din păcate, cu un aparat critic deficitar, ce se resimte mai ales de pe urma sociologismului epocii, și, în fine, ediția critică Liviu Rebreanu, pe care o îngrijește Niculae Gheran din 1968 (adică de 36 de ani) și care, cu recentul volum 22 se
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
cât e de trist. Și măcar de s-ar opri, de n-ar fi mai rău. O vorbă a lui Averescu e reconfortantă: «Până la Sinaia am să îngrop toți nemții. Dare-ar Dumnezeu să-i fie gura de aur»”. Din păcate, n-a fost să fie așa. Peste câtva timp (către același destinatar) constată cu dezamăgire cameleonismul, oportunismul - el crede că general - în preziua iminentei ocupații germane: „Poate nu vei crede, dar toată lumea a devenit germanofilă. Mai mult: așteaptă pe nemți
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
luate dintr-un gest ștrengăresc - devin obicei și ajung nevoi tiranice! Las altora - mai competenți - să denunțe pericolul acestor obiceiuri cari au alarmat pe mulți medici fiindcă pun în joc viitorul rasei. Nu vreau să atrag atenția asupra defectelor și păcatelor ce apropie pe femeia modernă de bărbat, ci mă voi opri numai asupra unor însușiri cu care sentimentul public tinde să o glorifice ca virtutea feminității moderne! - Oare nu se exaltă azi în femeie eroismul ca: lipsă de sfială, curaj
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
materie de lingvistică și mi-a cerut să-l vizitez din nou peste 2 săptămîni. Eu îmi închipui că probabil academicianul a fost criticat în organizația de bază fiindcă nu a promovat noi cadre și acum a căzut pe mine păcatul de a sluji ca instrument de reabilitare. În orice caz, aventura mă amuză și parcă văd că odată și odată voi scrie o nuvelă humoristică, intitulată Cum am devenit lingvist... 14 dec. 1951. Acad. Rosetti mi-a pus gînd rău
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
pe la dînsul și m-am trezit din nou invitat prin intermediul unei asistente. Am fost ieri la el și am plecat înarmat cu un bilet pe baza căruia, contrar normelor în vigoare, voi putea lua unele cărți de la biblioteci acasă. Din păcate, nu ceea ce mi s-ar năzări mie, ci ceea ce a stabilit Rosetti, adică tratate de lingvistică, istorii ale limbii ș.a.m.d. Aceste studii nu pot nicidecum să-mi dăuneze atîta vreme cît mă aflu pe băncile acestei facultăți. Sunt
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
a recomandat, nu știu însă de voi avea timp și chef să parcurg asemenea ceaslov). 8 mai 1953 șdespre exameneț E bafta noastră - a celor din orașul Festivalului - să le dăm peste cap și să ne ușurăm mai iute de păcatele unui an întreg. 31 mai 1953. Asta e ultima săptămînă de cursuri și apoi începe cea mai fericită perioadă a anului, cînd se mănîncă bine și se doarme mult. 6 iunie 1953. Perioada examenelor e de 1000 de ori mai
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
acolo-s chiar păianjeni! Mi-am luat cu mine două cărți: Idiotul și Crimă și pedeapsă. De ajuns ca să pot continua, oriunde aș fi, corespondența. P.S. Sînt dezolat. Uitîndu-mă în cartea lui Ianoși văd că Sv. e comparat cu diavolul! Păcat. Cel puțin îmi rămîne consolarea că eu cred că Sv. e chiar diavolul, fără nici un dubiu! Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 18-VIII-1980
Cred că dînsul știe sigur că acolo-s chiar păianjeni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13454_a_14779]
-
Scriitorilor. Ca un bonus pentru cititorii României literare, ofer o copie a procesului-verbal întocmit de Securitate cu ocazia acestei a doua confiscări a Jurnalului..., document pe care l-am găsit în vara acestui an în arhivele Mănăstirii Rohia. Este, din păcate, un bonus care ne amintește de o epocă tragică și, sperăm, irepetabilă.
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
de meditat la următoarele cuvinte spuse, la un moment dat, cu toată seriozitatea: „.” Într-adevăr, dacă bătrînului „Dosto i se mai pot face bancuri”, „cu Cehov nu-i de glumit”! Din propoziția asta cred că se poate scoate o carte! Păcat c-ați spus-o dumneavoastră, nu eu! Ceea ce mă încîntă la propoziția cu pricina este multitudinea semnificației; o găină bună de jumulit, fulg cu fulg, la foc scăzut, cîntărind în mînă, cu voluptate, greutatea leșului fraged. Scrisoarea asta este scrisă
Cu Cehov nu-i de glumit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13436_a_14761]
-
fraza insinuând că nu-i înțelesese adâncimile, Ioviță i-o repeta flatat în timp ce eu notam într-un carnet enormitățile emise de instructor. Alcătuisem o prețioasă colecție de expresii idioate, de aberații logice, de cogitații primitive, colecția mea pe care, din păcate am aruncat-o cu ușurătate odată cu plecarea mea de la Nucet - când își sfârșea rechizitoriul Ioviță se ridica, își pipăia decent prohabul, mai arunca asupra noastră - a lui Tinel în speță - vreo câteva săgeți otrăvitoare, își controla Pobeda de la mână și
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]