2,791 matches
-
maro ale gagicilor. Care tot freacă aerul dintre ele, pînă ăla, săracul, cred că ejaculează. Că altfel de unde cîte-o rafală de vînt, din senin, pe bulevard. Dactăr Nicu, Omul Păianjen Toate amărîtele din orașul acesta visează la dactăr Nicu, Omul Păianjen. El o să le rezolve toate problemele: cu coșurile de pe obraz, că nu le vine ciclul, cu șeful care le pipăie între picioare, cu examenul de la pedagogie, cu castingul de la TV și cîte și mai cîte. Cîte femei, atîtea probleme. Și
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
țoale de seară. Dactăr Nicu le scoate la o-nghețată, la o pizza, la discotecă, le invită la recepții și vernisaje, dactăr Nicu e politicos și culant, le scapă de soții geloși, de violatori, de prietenii violenți. Dactăr Nicu, Omul Păianjen, e peste tot. Dacă nu l-ai cunoaște, ai zice că-i cine știe ce de capul lui. Îngerul parcării Dactăr Nicu a angajat un înger să păzească parcarea din fața blocului. Mereu furau șmecheranii, ba o roată de rezervă, ba un casetofon
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
Brumă. Animat de cele mai bune intenții pedagogice, Manole își invita fiul să privească, prin lupă, arachnidele, nerealizând că astfel își va catapulta fiul într-o cavernă onirică de orori, experimentabile, grație imaginației, inclusiv tactil: "Sub lupă, trupul catifelat al păianjenului apărea monstruos, acoperit de peri groși, ca niște țepi. Copilul închidea ochii. Noaptea, se visa în cușca scolopendrelor, se simțea furnicat de mii de picioare subțiri, gâdilat de antene și înțepat de colți otrăviți". Întors în casa părintească, fiul lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
-i arăta smocurile de păr, roșcate și grețoase". Microscopat, peisajul își dezvăluie cu voluptate vintrele descompuse și contaminate de fungus: "aceeași apă băloasă, aceleași plante grase și apoase, aceleași liane fleșcăite de putrezeală, aceeași hidoasă palpitație de animale moi, de păianjeni fugind spasmodic pe luciul imobil, de râme, de viermi, de larve, aceleași ciuperci obscene care se fărâmau fragile la cea mai mică atingere". Surescitarea protagonistului crește odată cu amurgul; înfricoșat de perspectiva unei nopții petrecute în mlaștină, acesta se grăbește să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și de muflon și de viperă cu corn și de dragon se iscară dintr-o mocirlă de urlete". Lupta poate începe, într-o cadență a ofensivei și a defensivei: "Demonii-greieri [...] sloboziră-năuntru ouă prelungi, din care-ntr-o clipă ieșeau păianjeni veninoși, cu o sută de picioare. Dar preotul [...] îi pietrifica, stropindu-i cu apă sfințită. Demonii târâtori săpară găuri pe sub pământ [...]. Dar tămâia [...] le sfărâmă țestele șerpești în mii de țăndări. Demonii-lilieci înșfăcară steiuri de piatră [...], însă [...] (grație rugăciunii, n.m.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Vest, din alte speculații se încheie la sume mereu mai joase. Mulți emigranți și-au investit câștigurile în imobile disproporționate și infrastructuri depășite, în automobile luxoase și călătorii exotice, iar acum amână datoriile făcute la bănci. Vilele se umplu de păianjeni. Pe canalele indiferenței, avuțiile se scurg ireversibil în conturi dubioase. Deprofesionalizarea și aculturația se extind. Miturile ideologice infestează modelele culturale individuale și de grup, generând alte morfologii culturale dezavantajoase. Timp de aproape cincizeci de ani, esticii au parcurs "intertextual", pe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
el sa esprimat că așa are ordin dela partid ca să rămâie numai oamenii partidului”. Cu certitudine, vădit contrariați de atitudinea servilă a agentului P. care nu învățase nimic din sfaturile partidului de a atrage cât mai mulți naivi în plasa păianjenului roșu, cetățenii cârjeni „...a eșit afară din sală și a început să vocifereze spunând cine este P. deidă afară căci toți sunt membrii coperatorii”. Informarea milițianului continua astfel: „Față decele ce sa întâmplat am eșit afară între populație și am
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
multe vor fi adevărate și multe scornite, după cum îi spunea el însuși cu emfază lui Ghiță la prima lor întrevedere. Adevărul nu importă, aparența e totul. Într-un consens tacit ea pare să stăpânească lumea comună ca o pânză de păianjen, a cărei frumusețe nu desconspiră rostul ei, ci îl ascunde în măiestria urzelii. Pentru lume, Lică e cineva și pentru această poziție privilegiată a făcut întotdeauna ceea ce se impunea să facă. Ca în alte dăți, așa a decis că trebuie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tîrăște, tot ceea ce se infiltrează, tot ceea ce se pitește. Se adună și tot ceea ce este lunecos și vîscos, tot cea ce este văzut murdar și nesănătos: șarpele, șobolanul, lipitoarea, caracatița... În centrul acestei colcăieli respingătoare, agil, negru, vorace și păros, păianjenul pare a fi imaginea simbolică cea mai importantă: extrem de răbdător, el întinde curse, își învelește victima în firele sale, o înghite încetul cu încetul. "Ce frumos spectacol, nu-i așa, spune rîzînd unul dintre cei mai importanți eroi iezuiți aduși
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la nivelul unității". În eseul său despre reprezentările caracatiței, Roger Caillois arată, foarte bine, că există o înrudire ce unește în imaginar monștrii ce sug sîngele: caracatița cu tentaculele și ventuzele sale face parte din același univers mitic ca și păianjenul și vampirul" (R. Caillois, Caracatița, Paris, La Table Ronde, 1973). Este evidențiată, fiind legată de memorie, de murdărie, obsesia sîngelui. Acest sînge, scrie Edgar Poe citat de Durand, acest cuvînt suprem, acest cuvînt-rege, atît de misterios, plin de suferință și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
va fi nimic nou în ea, ci fiecare suferință și fiecare plăcere, fiecare gând și suspin și tot ceea ce este nespus de mic și de mare în viața ta, trebuie să ți se reîntoarcă, totul în această înșiruire și acest păianjen și această lumină a lunii printre copaci, de asemenea această clipă și eu însumi. Veșnica clepsidră a existenței se răstoarnă iar și iar, mereu și tu cu ea, praf al prafului" (...) Dacă te-ar copleși acest gând, așa cum ești, te-
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
povestiri au depins de dispunerea locurilor în care s-au petrecut, este absolut necesar să oferim o descriere minuțioasă, fără de care deznodămîntul ar fi dificil de înțeles. EXERCIȚIUL A.5. De asemenea, este posibil să alegem o temă-titlu unică (aici "păianjenul") și diferitele realizări textuale. De exemplu, un articol extras din Grande Encyclopédie Larousse (text A) și două texte literare, respectiv narativ (o nuvelă fantastică de H. Heinz Ewers intitulată "L'araignée" (Păianjenul) în Anthologie du fantastique, Gallimard, 1966, textul B
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este posibil să alegem o temă-titlu unică (aici "păianjenul") și diferitele realizări textuale. De exemplu, un articol extras din Grande Encyclopédie Larousse (text A) și două texte literare, respectiv narativ (o nuvelă fantastică de H. Heinz Ewers intitulată "L'araignée" (Păianjenul) în Anthologie du fantastique, Gallimard, 1966, textul B) și poetică (poem de F. Ponge extras din Recueil, Pièces, Poésie-Gallimard) intitulat de asemenea "L'araignée" (Păianjenul), (textul C); a se vedea "La nouvelle araignée" (Noul păianjen). Din lipsă de spațiu ne
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
două texte literare, respectiv narativ (o nuvelă fantastică de H. Heinz Ewers intitulată "L'araignée" (Păianjenul) în Anthologie du fantastique, Gallimard, 1966, textul B) și poetică (poem de F. Ponge extras din Recueil, Pièces, Poésie-Gallimard) intitulat de asemenea "L'araignée" (Păianjenul), (textul C); a se vedea "La nouvelle araignée" (Noul păianjen). Din lipsă de spațiu ne este, bineînțeles, imposibil să redăm în întregime aceste texte. Pentru a coordona lectura acestor texte, putem cere să le clasăm în funcție de importanța acordată, de exemplu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Heinz Ewers intitulată "L'araignée" (Păianjenul) în Anthologie du fantastique, Gallimard, 1966, textul B) și poetică (poem de F. Ponge extras din Recueil, Pièces, Poésie-Gallimard) intitulat de asemenea "L'araignée" (Păianjenul), (textul C); a se vedea "La nouvelle araignée" (Noul păianjen). Din lipsă de spațiu ne este, bineînțeles, imposibil să redăm în întregime aceste texte. Pentru a coordona lectura acestor texte, putem cere să le clasăm în funcție de importanța acordată, de exemplu: a) aspectualizării și tematizării; b) asimilării și transferurilor izotopice; c
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
orientate în jos; la Labidognate bazele celicerelor sînt verticale și acele, orientate spre un plan simetric, se întîlnesc, închizîndu-se. Ochii simpli, sau ocelle șase sau opt în general se află deasupra capului; numărul și dispunerea lor este simetrică. În comportamentul Păianjenilor, rolul lor este destul de limitat, atît pe timp de zi, cît și noaptea. Universul senzorial al acestor Antropode este dominat de simțul olfactiv ei pot să emită, dar și să detecteze mirosuri dar mai ales de cel tactil: corpul și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să emită, dar și să detecteze mirosuri dar mai ales de cel tactil: corpul și picioarele sînt acoperite de fire de păr, între care trihobotriile, fire lungi, de textură complexă, cu rol major în detectarea vibrațiilor. Un anumit număr de păianjeni pot produce sunete. Pe partea ventrală, în spatele celicerelor, se află gura, mărginită de buza inferioară; de fiecare parte, pedipalpele anterioare formează lama masticatoare. Fiecare din aceste două pedipalpe, sau picioare-mandibulă, este prevăzută cu o antenă cu cinci articulații; la mascul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prinde firele, a le reține, a le trage, a le lăsa să cadă, a le prinde din nou. Ai spune că sînt niște piciorușe subțiri de insecte foarte agile, neobosite". Adăugăm un ultim paragraf care descrie, de această dată, un păianjen descoperit în gura unui cadavru. Buzele îi erau răsucite într-un rînjet înfricoșător; cu maxilarele încleștate într-o mișcare convulsivă. Între ele găsiră strivit un păianjen mare negru cu pete violet. Pe masă, stătea deschis ziarul studentului. Comisarul îl citi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
insecte foarte agile, neobosite". Adăugăm un ultim paragraf care descrie, de această dată, un păianjen descoperit în gura unui cadavru. Buzele îi erau răsucite într-un rînjet înfricoșător; cu maxilarele încleștate într-o mișcare convulsivă. Între ele găsiră strivit un păianjen mare negru cu pete violet. Pe masă, stătea deschis ziarul studentului. Comisarul îl citi. Se îndreptă imediat spre casa din față. Constată că etajul doi era gol, nelocuit de mai multe luni. Comentariu: Finalitatea descrierii este aici conformă genului: anumite
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sigură pentru deznodămîntul întîmplării. a) Aspectualizarea și tematizarea sînt derivate direct din analiza temei-titlu Clarimonde. Sinecdocele (PART.): rochie neagră, mănuși negre și verbul a toarce pot fi lecturate prin cele două izotopii: cea a umanului (Clarimonde) și cea a animalului (păianjen). b) Aceasta duce la sublinierea importanței asimilării nuanțate explicit: Ai spune că sînt niște piciorușe subțiri de insecte... c) Alegerea lexicală contrastează foarte mult cu vocabularul specializat al textului A și face astfel posibil transferul metaforic. Între pasajele citate mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
subțiri de insecte... c) Alegerea lexicală contrastează foarte mult cu vocabularul specializat al textului A și face astfel posibil transferul metaforic. Între pasajele citate mai sus se regăsește o uimitoare descriere de acțiuni ce urmărește actul de reproducere dintre un păianjen mascul și o femelă care, în ciuda negării ("sînt fericit că nu sînt un păianjen mascul") prefigurează finalul tragic al eroului. În acea dimineață asistai la o mică dramă. Mă plimbam pe coridor în timp ce servitorul făcea curățenie în cămăruța mea. La
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
A și face astfel posibil transferul metaforic. Între pasajele citate mai sus se regăsește o uimitoare descriere de acțiuni ce urmărește actul de reproducere dintre un păianjen mascul și o femelă care, în ciuda negării ("sînt fericit că nu sînt un păianjen mascul") prefigurează finalul tragic al eroului. În acea dimineață asistai la o mică dramă. Mă plimbam pe coridor în timp ce servitorul făcea curățenie în cămăruța mea. La ferestruica ce dă în curte era o pînză de păianjen, cu un păianjen mare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că nu sînt un păianjen mascul") prefigurează finalul tragic al eroului. În acea dimineață asistai la o mică dramă. Mă plimbam pe coridor în timp ce servitorul făcea curățenie în cămăruța mea. La ferestruica ce dă în curte era o pînză de păianjen, cu un păianjen mare în mijloc. Doamna Dubonnet nu voia nici în ruptul capului să-l omorîm. Păianjenii aduc noroc, spunea ea, și așa a avut destule necazuri în casă. Văzui atunci un păianjen mai mic cum alerga în jurul pînzei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un păianjen mascul") prefigurează finalul tragic al eroului. În acea dimineață asistai la o mică dramă. Mă plimbam pe coridor în timp ce servitorul făcea curățenie în cămăruța mea. La ferestruica ce dă în curte era o pînză de păianjen, cu un păianjen mare în mijloc. Doamna Dubonnet nu voia nici în ruptul capului să-l omorîm. Păianjenii aduc noroc, spunea ea, și așa a avut destule necazuri în casă. Văzui atunci un păianjen mai mic cum alerga în jurul pînzei. Era un mascul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dramă. Mă plimbam pe coridor în timp ce servitorul făcea curățenie în cămăruța mea. La ferestruica ce dă în curte era o pînză de păianjen, cu un păianjen mare în mijloc. Doamna Dubonnet nu voia nici în ruptul capului să-l omorîm. Păianjenii aduc noroc, spunea ea, și așa a avut destule necazuri în casă. Văzui atunci un păianjen mai mic cum alerga în jurul pînzei. Era un mascul. Cu multe precauții se urcă pe pînză și se îndreptă prudent spre mijlocul acesteia. De cum
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]