4,121 matches
-
mai mare pont pe aprobarea zgomotoasă a spectatorilor entuziasmați. Cine iese în public se supune printr-asta și judecății poporului, într-astă privință suveran. Însă valurilor tunătoare de aplauzuri a poporului atins electrice stătea în preajmă antiteza asprei telince de păstor, prin care poporul manifesta sistematice dezaprobarea sa. Cicero chiar nu-și ascunde bucuria când se zice că la spectacole publice ce se dădeau înainte vreme au fost primit cu puternic aplauz din mâni, fără ca să se fi auzit printr-aceste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sistematice dezaprobarea sa. Cicero chiar nu-și ascunde bucuria când se zice că la spectacole publice ce se dădeau înainte vreme au fost primit cu puternic aplauz din mâni, fără ca să se fi auzit printr-aceste un singur fluieraș de păstor: [... ], în scriptele sale mici editate de Sillig, II, pag. 321, 330 ș. a. m. d. {EminescuOpXIV 247} favoarea publică care caută să simtă prin aclamațiune produsă artificial efectele mediate a unei mari și frește manifestațiuni artistice. În preajma acelor semne infalibile a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mundi. Conform unei alte legende, din același ciclu (Titus Livius, De la fundarea Romei, I, 10), primul templu „care a fost sfințit la Roma” în cinstea zeului Jupiter a fost ridicat pe colina Capitoliu, pe locul „unui stejar socotit sfânt de păstori”, la rădăcina căruia a depus Romulus armele inamicului învins (tropaeum). Agățarea în crengile, depunerea la rădăcina sau înfigerea în trunchiul copacului a unor arme/unelte, baterea cu un topor (ciocan) în lemnul (toaca) unui copac, înfigerea în pământ a unor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
oamenii simpli de la țară îi închină zeului cel mai frumos arbore” (Naturalis historia, XII, 3) (136). Într-adevăr, astfel de credințe au supraviețuit și în cultura tradițională românească, mai ales în folclorul religios cel mai conservator, și anume cel al păstorilor : „Ciobanii - consem- nează Tache Papahagi - se mărturisesc la copaci [...]. Fac o cruce în coaja copacului (cu toporul sau briceagul) și își mărturisesc în fața ei păcatele, în timp ce bat mătănii. [...] Ciobanii noștri susțin că spovedania aceasta e mai bună decât cea făcută
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la preoți sau la cei care au murit de moarte violentă, ea a continuat să se mențină totuși mai îndelung (50, pp. 1097-1099, apud 46, p. 33). Este de remarcat faptul că atât călugărița din colinda Toader Diaconul, cât și păstorul din colinda Miorița îndeplinesc „condițiile” enunțate de savantul elvețian. Pare să se confirme încă o dată veridicitatea unor afirmații (doar aparent retorice) făcute de Mircea Eliade : De multe ori, credințe și obiceiuri încă vii în anumite regiuni con- servatoare din Europa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trebuie întotdeauna numite Balcanii și România) revelează straturi de cultură mai arhaice decât cele reprezentate, de exemplu, de mitologiile „clasice” greacă și romană. Lucrul acesta este cu deosebire evident pentru tot ceea ce privește obiceiurile și comportamentul magico-religios al vânătorilor și păstorilor. [...] Cercetări sistematice în domeniul paleoetnologiei românești sau balcanice sunt încă de făcut, dar a fost totuși dovedit că un anumit număr de elemente culturale preindo-euro pene și paleoindo- europene s-au conservat aici mai bine decât oriunde în Europa (79
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ce-o fos’... (78, pp. 155-156). Felul în care apare în diferite variante ale Mioriței relația pom-om, în momentul de trecere a acestuia din urmă în „lumea fără dor”, este interesant în cel mai înalt grad. Variantele în care păstorul cere ca gluga (sarica) și/sau fluierul (buciumul) să-i fie atârnate într-un copac sunt, în total, 38 - culese în Moldova (28 de variante), Muntenia (7 variante), Transilvania (2 variante) și Oltenia (1 variantă). Dintre acestea, paltinul figurează în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Zeiței- Mamă-Pământ. Vechile zeități feminine, observă Marija Gimbutas, „s-au modificat treptat în mirese, soții și fiice, devenind erotizate, legate prin principiul iubirii sexuale ca urmare a sistemului social patriarhal și patriliniar al indo-europenilor” (127, p. 118). Acești călăreți războinici, păstori și vânători, au adus de aseme- nea cu ei confreriile masculine (gen Männerbünde), inițierile militare și cultul eroului războinic. În noul context cultural și cultual, principalul model mitic a devenit cel al zeului/eroului viril care înfruntă și răpune cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Herodot (secolul al V-lea î.e.n.) și se referă la un suveran egiptean, Psammetihos, care a domnit în secolul al VII-lea î.e.n. Vrând să știe cine au fost „cei dintâi dintre toți oamenii”, Psammetihos (664-610 î.e.n.) a încredințat unui păstor doi prunci, care urmau să fie crescuți izolați, într-o colibă goală a stânei, fiind alăptați de capre. Suveranul voia astfel să afle „care va fi prima vorbă pe care o vor rosti copiii, după ce vor trece de vârsta gânguritului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
d' a face la Dieta țărei o reprezentațiune în numele întregei biserici ortodoxe a românilor din Ungaria și Transilvania. Înalt Preas. Sa Metropolitul Miron a și împlinit însărcinarea ce i-a dat biserica, cu conștiința și demnitatea ce caracterizează pe iluștrii păstori ai bisericei creștine! " Reprezentațiunea Escelenței Sale, zice " Luminatoriul " (din Temișoara în Banat), este un cap d'opera și o faptă din acele ce vor transmite la nemurire zelul și bunavoință Esc. Sale pentru biserica și școala credincioșilor încrezuți păstorirei sale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
instituții românești, nu în favorul bagajului de idei cosmopolite și a priori ale Revoluției Franceze. Aceasta din urmă a fost o revoluție a burgheziei, deci cu toate fibrele și rădăcinile străine de nevoile și trecutul țării noastre de plugari și păstori. [6 martie 1882] ["D. MAIOR ARMĂȘESCU "] D. maior Armășescu s-a crezut atins prin apreciațiunile cuprinse într-unul din numerile trecute ale "Timpului" asupra incidentului d-lui Filibiliu. Ne credem datori a declara că n-am înțeles să atingem prin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
membrii majorității, pentru a împăca pe bătrânul lor șef, așteptau să fie reales în colegiul devenit vacant și, reintrat în Adunare, să-l pună din nou, cu entuziasm patriotic, în jețul de prezident al Camerei. Speranța de-a readuce pe păstorul rătăcit la turma cuvântătoare a patrioților se cam evaporează prin scrisoarea publicată în numărul de azi al "Romînului". D-sa cere de la alegători să-i respingă candidatura în alegerea parțială, căci nu poate lua parte la lucrările unei Camere care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale credincioșilor, respingând genuflecțiunile a însuși ilustrului d. Cîmpineanu, iată lucruri cari, spuse deodată și pe aceeași pagină, sunt proprii a escita o setoasă curiozitate, cu atât mai setoasă cu cât enigma va rămânea pururea neesplicată. Chiar duioasa reîntoarcere a păstorului la turma sa, chiar călduroase îmbrățișări și fericite lăcrimi de revedere ar da poate enigmei o încheiere mai mult ori mai puțin teatrală, dar n-ar dezlega-o. Oncțioasă cum este și cu duhul blândeței, ca toate scrierile ilustrului nostru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și prădară, uciseră și părăduiră țările dunărene până adânc în suta a douăsprezecea. Când la 1122 a succes a-i bate bine pe pecenegi, vin cumanii în locul lor; țară și locuitori cad în starea unei nemărginite barbarii; Tracia aparține unor păstori, unor nomazi români. Se născuse o anarhie generală. Basilios lăsă să subziste cele treizeci de episcopii bulgare și instalase în Ochrida un arhiepiscop grecesc, atârnător de patriarhul de la Constantinopol; poate spera să poată esercita prin episcopi o influență asupra locuitorilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
umaniști pământeni. Nu avea cum să nege desigur un sistem politic în care ajunsese la vârf, dar medita de multe ori că devenirea Lumilor Agricole nu era tocmai corectă. Încă dinainte de Edictul Korona, în Imperiu circula ideea că, așa cum primii păstori au început să aibă grijă de animale și apoi chiar să le prăsească pentru propriile nevoi, și omenirea confruntată cu provocările timpurilor moderne poate crea ființe care să muncească pentru ea. Și de ce să creezi porci și gâște când poți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să aibă grijă de animale și apoi chiar să le prăsească pentru propriile nevoi, și omenirea confruntată cu provocările timpurilor moderne poate crea ființe care să muncească pentru ea. Și de ce să creezi porci și gâște când poți crea direct păstorii lor, care mai apoi să-ți ofere degeaba toată munca lor? Crey rânji gîndindu-se ce i-ar putea spune Abatelui dacă acesta ar fi aflat că începuse să facă minuni de capul său. De vreme ce nimeni nu interzicea să creezi clone
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Aterizarea pe una din ele și, implicit, contactul cu băștinașii erau pedepsite cu moartea, fiindcă riscau să compromită delicatul program religios al Abației. Maestrul quinților riscase însă și aterizase pe Laesia, camuflîndu-și nava pe fundul unui fluviu și deghizîndu-se în păstor. Observase apoi preț de câteva săptămâni oamenii din jur până când o văzuse pe Oksana răpunând, înarmată doar cu un cuțit, două animale de pradă, fiecare de trei ori mai mare decât ea. Fusese atât de uimit de curajul și abilitatea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și-a început cariera de eretic ieșind de sub tutela episcopului său. E imposibil să vorbești despre divinitatea lui Iisus fără să vorbești, mai devreme sau mai tîrziu, luînd în considerare opera sa mîntuitoare, despre datoria de obediență față de Biserică, de păstorul ei și de toți cei care îi urmează. Miza este vizibilă: autoritatea piramidală, așa cum se exercită ea în instituția ecleziastică și în exterior, în societate. Primul semn de întrebare, logic, vine de la Constantin, împărat al statului său și decis să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
omenească se traduce, în ordinul cultural, prin ideocentrism. Încrederea în atotputernicia cuvîntului reprezintă, poate, o versiune autorizată a mentalității magice, moneda de schimb a forței absolute pierdute de vrăjitori, un gaj consolator acordat de omenirea civilizată, cu un gest șugubăț, păstorilor sacrosancți care acolo sus, în creierii munților, citesc în aștri riscurile și pericolele ce-i așteaptă. E o certitudine care aparține istoriei: discursurile papei Urban II la Clermont și aiurea au avut un "succes fulgerător" fiindcă vorbele lui au "declanșat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
respingînd responsabilitățile (sau iresponsabilitățile) pe care le presupunea. Alții, mai mîndri sau mai inconștienți, îl îmbrățișează. Învățații Bisericii declarau în secolul al XV-lea că o carte urma să permită pastoralelor să atingă un mai mare număr de adepți și păstorilor să facă ordine în turme. Dominicanii în particular își freacă mîinile, randamentul predicii urmează să crească. În Gutenberg biserica romană nu a văzut decît focul, iar pînă să reacționeze o jumătate de secol evanghelismului era deja acolo, iar imediat în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
XVI-lea î.Hr.) a apărut și s-a dezvoltat în stepa asiro-arabă la 35 de grade la umbră. A fost întemeiată de nepoții lui Adam, fii nu ai lui Cain, cultivator sedentar și întemeietor de orașe, ci ai lui Abel, păstorul. Nomadul care trăiește în cort nu se poate încurca cu altare și efigii. Cultura deșertului nu cunoaște statuile și arhitectura. Cum să ne imaginăm un Panteon pliabil și portabil? Cum ar putea un fugar să care în spinare zeii imobiliari
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Purtător de grija 3.2.2.16.1. ho poimgn șho kalósț: „păstoriul șcel bunt” (toate traducerile românești); „pastorul șcel bunt” (G-R, BS); „Pastorul șcel bunt” (BVA, C); „pastor șbonusț” (Vg); „le șbonț pasteur” (BJ); „the șgoodț shepherd” (RSV). Metaforă păstorului pentru a descrie grijă lui Dumnezeu față de popor, preluată din Vechiul Testament 303, străbate Evangheliile - în cele sinoptice inspiră parabole (Lc 15,4-7), asemănări (de pildă Judecătorul, la Judecata de Apoi, îi va despărți pe cei buni de cei răi cum
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Judecata de Apoi, îi va despărți pe cei buni de cei răi cum desparte pastorul oile de capre); multe metafore din spusele lui Isus sunt din universul pastoral, dar la Ioan găsim o amplă alegorie în care e descrisă grijă păstorului pentru oi, ocrotirea pe care le-o asigura chiar cu prețul vieții, alegorie pe care Isus o traduce apoi spunând: egÀ eimi ho poimgn ho kalós (În 10,11): „Eu sunt Pastorul cel bun.” Epistola către evrei îl numește și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
să exprime dragostea necondiționată a lui Dumnezeu pentru fiecare om, exprimă o relație cu divinitatea care este de neconceput pentru islam. 4.4.10. Ro‘eh (3.1.16.6.), ho poimen șho kalósț (3.2.2.16.1.). Metaforă păstorului pentru divinitate nu este prezentă în Coran: poate fiindcă este prea concretă și pare a sugera că Dumnezeu se ostenește pentru om. 4.4.11. MÄšia‘ (3.1.16.1.), ho sÄter (3.2.1.11. și 3.2.2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
VII-a, 324c-325c) 2. Numai unirea necesară dintre filosofie și politică ar putea îndrepta statul (Scrisoarea a VII-a, 325c 6-326b 4) 3. Străvechea Atenă ca model și incarnare a statului ideal (Timaios, 23d-24d) 4. Asimilarea omului politic cu un păstor de animale (Omul politic, 267d-267e) 5. Formele de guvernare (Omul politic, 291d-292a) 6. Formele legale și cele ilegale (Omul politic, 300e-301c, 302c-303b) 7. Instaurarea violentă a cetății bune (Omul politic, 293c-293e) 8. Cetatea și sufletul (Republica, 368d-372d) 9. Cetatea războinică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]