24,467 matches
-
intrigă, iar atunci când un ambasador nu este asociat intrigii, el pare a fi un om al plăcerii, "ocupat" cu petrecerile și dineurile. Sunt persoane care, însă, nu se mulțumesc doar cu această abordare, puțin sumară de altfel. Ele vor să pătrundă în esența lucrurilor, reprezentându-și lumea ca un teatru și vorbind cu lejeritate și cu multă plăcere despre culisele politicii. În ochii lor totul pare a fi o scenă pe care nu se află altceva decât decoruri, artificii, schimbări de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
favorabilă în ceea ce-l privește. Știm că lumea nu este deloc indulgentă cu noii veniți. Un diplomat care își ia postul în primire devine un punct de atracție asupra căruia se concentrează toate privirile societății în care el tocmai a pătruns. Dacă, din întâmplare, printr-o anume acțiune, el va friza ridicolul, atunci ar trebui să fie sigur că nu va fi niciodată menajat. Am văzut oameni distinși, judecați fără indulgență, pe toată durata misiunii lor, doar pentru că făcuseră imprudența de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
el este obligat, așa cum spune Pascal, să fie "atent la persoana cu care stă de vorbă", adică să se preocupe de sentimentele celor din țara cu care negociază. Câteodată acest lucru este destul de dur, mai ales atunci când tu însuți ești pătruns de emoțiile impuse de propria apartenență; trebuie însă să îți asumi această atitudine și să te învingi pe tine însuți. Numai cu un astfel de preț se poate ajunge la tranzacții juste și, totodată, profitabile. Cum aceste tranzacții dezamăgesc (mai
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
D'Orsay. Călătoriile îi formează pe tineri, iar pe oamenii maturi îi învață să se păzească de acele concepții "absolute" pe care ești înclinat să le ai atunci când privești lumea dintr-un singur unghi de vedere și când nu ești pătruns de diversitatea oamenilor și a lucrurilor. La 1 ianuarie 1589, s-a născut Ministerul Afacerilor Străine*. Până atunci, afacerile erau repartizate între patru secretari de stat care își împărțeau între ei administrația regatului. Henric al III-lea87 le-a adunat pe
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
se împotrivise atingerii lui, de ce acceptase să o folosească ca pe o jucărie fără să reacționeze nici intr-un fel. Ce forță îi paralizase voința făcând-o o simplă marionetă în mâinile lui? Parfumul lui se juca cu simțurile sale pătrunzând prin nările mici care respirau profund, vrând parcă să-l aducă mult mai aproape de ea, să-l simtă prezent în toți porii la fel cum era în gândurile ei. Voia să-l păstreze adânc în ea, să nu-l mai
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
opri câteva secunde pentru a inspira adânc aerul rece al dimineții. Nările i se umplură cu amestecul de praf și noxe de la mașinile care rulau cu viteză pe stradă. Îi făcu bine totuși o porție zdravănă de aer rece care pătrunse până în adâncul plămânilor. Îi plăcea agitația orașului pentru că îi distrăgea atenția de la zbuciumul interior, dar în acel moment resimțea absența liniștii, a aerului curat din satul pe care se grăbise să-l părăsească, satul de la marginea pădurii. Pădurea... locul în
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
care l-ar fi putut vedea. Înapoie paharul gol vânzătoarei care se întorsese pentru a vedea cum se simte, mulțumindu-i. Ceru o perdea cu dimensiunile de care avea nevoie și ieși din magazin căutând cu privirea un taxi. Vântul pătrundea prin fereastra întredeschisă mișcând perdeaua de mătase, în timp ce razele soarelui se jucau vesele cu trandafirii imprimați pe ea. Karina urmărea distrată joaca lor de minute bune. Bucătăria ei se schimbase total de când aruncase pe fereastră perdeaua care o întuneca, dându
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
strângea în pumn îi rănea palma. Îl deschise încercând să netezească foaia șifonată. „- Tot ce vine din partea ta pare să mă rănească. Și atunci, de ce-ți mai doresc prezența? De ce te simt ca pe un drog care mi-a pătruns în sânge după care corpul meu tânjește și suferă când nu ești aproape? Îmi place să sufăr? Îmi place să-mi mutilez sufletul?” Karina își punea aceste întrebări în timp ce împăturea hârtia chinuită de accesul ei de furie, străduindu-se să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
închise. Labirintul, cu cărările lui nesfârșite, cu drumuri închise, cu șanse și eșecuri. De ce acceptase să pășească în el? Ce o atrăsese în acest hățiș întunecat al întrebărilor fără răspuns, cu presupuneri absurde și răspunsuri proprii debusolate. Se însera. Soarele pătrundea în cameră prin fereastra deschisă cu ultimele sale raze roșiatice, blânde. Nu mai era o minge de foc care lumina puternic, transformându-se în drumul spre culcare într-o minge de jar fierbând în propriile culori. Se apropie de fereastră
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
neîncetată logodnă între om și mediu. Prezentul pregătește viitorul, n-avem de ales. Normal e să gândim și să acționăm ca acest „măreț viitor” să ne aducă-un strop de lumină. Abisul, marele abis, e tot așa de greu de pătruns, ca și gândul de taină al omului. Pe palma de pământ sau de cer, unde s-a ivit o viață, s-a născut o nouă fărâmă de adevăr. Locul unde te-ai născut și-ai făcut primii pași în lume
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
Personajul principal, don Avito Carrascal, cu pretenții la cunoaștere științifică, "îndrăgostit de sociologie", aspiră să procreeze un geniu, idee în vogă la finalul secolului al XIX-lea. Problematica geniului, acest arhetip capabil să manipuleze viața umană cu voința de a pătrunde în cele mai adânci mistere ale creației, a dat naștere la numeroase interpretări literare, printre care și această lucrare unamuniană. Personajele au un final tragic, cum trebuie să sfârșească orice monstruozitate lipsită de o bază etică. În acord cu doctrinele
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Și bietul tată, dezorientat de toate acestea, fără să reușească să-și reconstruiască fiul, își zice: Pare imposibil să fie fiul meu! Ce copil atât de straniu! Nu se fixează pe nimic, nu dă atenție la nimic, nimic nu îl pătrunde, până și brațele îl deranjează să doarmă!". Să vedem, Apolodoro, scrie mătușii tale. Nu știu cum să-i spun, papá. Cum vrei, fiul meu. Asta e, că nu știu cum vreau. Nu știe cum vrea...! Of, pedagogia nu este atât de ușoară cum cred
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
a dat Marina lui Avito a fost fată. Nici nu a cântărit-o, nici măsurat-o, nici văzută după naștere; pentru ce? Fată? Carrascal se întoarce să gândească la asta, la feminism, pe care niciodată nu a reușit să-l pătrundă. Fată? Acolo pe dinăuntru îl deranjează faptul, adică, fata. Timpul face să se formeze convingeri cu privire la ceea ce reprezintă femeia. Femeia este pentru el un postulat și astfel, nedemonstrabil; o ființă eminamente vegetativă. Galanteria este dușmanul adevărului, gândește de ce avem nevoie
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
viața. Da, trebuie să trăiești, trebuie să trăiești și ceilalți sunt șmecheri" îi spune tatăl vieții. Deja are Apolodoro cu ce să facă tainicile sale escapade în trista grădină a desfătării. I se deschide o lume. E necesar să te pătrunzi bine cu importanța legii eredității, îi spune don Avito. Da, tată, am studiat-o. Dar în profunzime. Ce lume, Sfântă Fecioară, ce lume! suspină Materia. Spionează Apolodoro momentul, în care a fost pe punctul de a obține puțin, dar i
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
arhitectura 1, aflăm dispoziția unui teatru grec. Comună până și celor mai vechi teatre era locul numit „orchestra”, unde corul (care comenta acțiunea dramatică, fiind diferit de corul de operă, în accepția modernăă cânta și interpreta dansuri. Aici se putea pătrunde prin două intrări opuse și laterale numite „parodoi”. În mijlocul orchestrei se afla altarul lui Dionysos. În partea orchestrei opusă arcului de cerc se ridica o platformă înaltă numită latinește „proscenium”, pe care jucau actorii. În spatele prosceniumului era ceea ce se numea
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
alunecând pe panta patologicului. Ca și O`Neill, Victor Eftimiu face din Electra un „caz” dar, pe când eroina scriitorului american (de origine irlandezăă este un personaj cu trăsături „în curs a fi descoperite într-o regiune psihică embrionară, unde se pătrunde pe cale treptată, prin indicații sugestive și aluzive”1, Electra autorului român se descoperă de la început, neoferind evoluție caracterologică. Oreste constată nenorocirile abătute asupra neamului său, apoi pedepsește. Finalul ne prezintă un personaj torturat de ideea „neamului ciumat”, aruncând vina asupra
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
farmecul feminității, pe care îl avea mama sa, fiica generalului poartă în adâncul ei caracterul inflexibil al Mannonilor; de fapt, ea își ascunde slăbiciunile propriei ființei umane sub aparența unor principii morale intransigente - trăsături caracteristice bărbaților neamului Mannon, căci femeile pătrunse în familie prin căsătorie au adus căldură sufletească, pasiune, opunându-se rigidității soților lor, rezistenței lor de granit la tot ce înseamnă afecțiune. De aici revolta celor intrați în familie, a elementului feminin în special, ce va conduce la ură
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
să trec de partea răului, ceea ce nu se va Întâmpla În vecii vecilor. Dar pentru un om simplu, pentru un muritor de rând, această confruntare, această Întâlnire cu forțele malefice e foarte distrugătoare, cu atât mai mult cu cât au pătruns la nivelul instituțiilor de stat, la nivelul instituțiilor religioase. Sărmanul om nu mai știe cum să se roage, cum să revină Înapoi la Dumnezeu. Deci asta e problema-cheie cu care ne confruntăm acum pe Pământ: nu mai este siguranță, omul
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
unei boli mult mai grave decât SIDA sau decât cancerul, În următorii 20-30 de ani. Acestă boală va afecta structura osoasă a omului, dar și sufletul său. De asemenea, se vor Înteți foarte mult anomaliile genetice, deoarece răul, dacă a pătruns În structura sufletului, iar sufletul deja Începe să se rupă de spirit, următorul pas este să-l animalizeze pe om, să-l anihileze și să-l coboare din poziția de două picioare În cea de patru. Așadar, vor apărea tot
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
Încerce o deconectare de tehnologie. Întoarcerea către lucrurile simple ar fi de dorit. Încercați să nu dormiți cu telefonul celular În preajmă. Încercați să nu dormiți cu televizor În dormitor. Dar suntem și Noi conștienți de faptul că tehnologia a pătruns atât de mult În viața voastră, Încât va fi foarte greu să se renunțe la aceste lucruri. Trebuie o voință foarte mare. Se recomandă să nu aveți aparatură electronică În camera În care dormiți, pentru că În timpul somnului această aparatură electronică
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
vorbea cu o voce de copil, pe un ton grav, poate că muzica râului Îi dădea halucinațiile secrete ale lucidității. Poate că aidoma șezuse și Heraclit și meditase, În noapte, ca să Înțeleagă zădărnicia. Fericit a fost acel Heraclit când a pătruns lipsa de Înțeles a lucrurilor și a ignorat zeii. S-a ridicat și nu a simțit efortul, exact ca În clipa când a alunecat În leșin, ușor, parcă dus de apele fluviului care Îl cerea Înapoi cu infinită discreție și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
aer, apoi lipindu-se de el, femeie caldă, moale, din care se ridică parfumul ațâțător. Atât. Nu ar fi mers mai departe, nu ar fi Întins mâna după ea, nu s-ar fi Încordat să o ia În brațe, să pătrundă În ea, pentru că nu voia să știe În ce altă lume se va trezi odată trecând prin poarta misterioasă care i s-ar fi deschis. Apoi gândul i-a fugit fără să știe de ce Înapoi, pe podul de la Mărăcineni, și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
să ne aducă la Rogoz În birou. — Cum adică? De unde știi tu asta? — O să ne distrăm, a evitat Cristian Întrebarea, vei vedea că... Vasile Însă a Închis ochii, exact cum făcuse În ziua aceea, la Zahana, când se hotărâse să pătrundă În intimi tatea celorlalți ca să le deslușească vorbele, fără să știe nimic despre ei, și să le proiecteze pe zidul care i se ridica În fața ochilor de netrecut, de neprivit, fără sfârșit. Vocea lui Cristian s-a stins brusc, vuietul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Învețe să fie bărbat. Și s-a apropiat de el, i-a pus mâna pe umăr, Însă gheara timidității l-a cuprins de beregată - și asta a fost tot, i-a strâns omoplatul până a simțit că degetele ar putea pătrunde În carnea fragedă, și s-a temut o clipă că Vasile va geme sau va protesta, Vasile Însă i-a zâmbit și l-a privit În ochi cu recunoștință. — A, i-a zis taică-său, am uitat. Ai primit o
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
griji. Iar ea așteaptă să audă vocea lui. Dar vocea lui e doar o respirație care așteaptă. Alo? spune nebuna. Și conversația începe. Simplitatea cu care el vorbește are ceva magic. Din vocea lui se ridică o căldură care-i pătrunde ei prin ureche și îi coboară între sâni și-i mângâie plexul solar. Vocea creează un flux continuu de căldură. Nebuna simte că îi e bine și că leșină în același timp. O să vin mai pe seară, spune vocea. Cred
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]