6,963 matches
-
la o școală de arte și meserii și venise la carieră pentru puțin timp, o lună, două, ca să câștige bani...» (p. 61 sq.). În majoritatea lor, muncitorii de la cariera de piatră, «între cincisprezece și optsprezece ani», lucrau în condiții mizere, «păziți de jandarmi», noaptea înghesuindu-se «într-o baracă fără paturi, cu câteva rogojini așternute pe jos» (ibid.). „Copilandrul din cale-afară de slab“ se angajase pentru a câștiga vreo 300 de lei ca să-și întrețină mama bolnavă de tuberculoză («...el a
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
ieșit din casă și m-am oprit direct în intersecția semaforizată. Într-adevăr, copacii erau maiestuoși, puternic înfipți în pământul din intersecție, ca niște adevărați străjeri, având coroanele bogate, cu tulpinile groase, fiind de ceva ani statornici în acel loc, păzind intersecția. Se aflau în plină floare. Crengile le atârnau de greutatea ciorchinelor de flori albe și cu inflexiuni roze pe conturul petalelor. Dar ce parfum degajau și câtă muzicalitate în jurul lor creată de albinele cu piciorușele pline cu polen care
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370754_a_372083]
-
Știi tu, oare, cât de mult lumea este cucerită de frumos? Frumusețea este magnetul care atrage sufletul omului. Îți cer să observi frumusețea pământului: simfonia amurgului, magia amiezii, ciudățenia asfințitului și maiestuoasa regină - noaptea, când întregul pământ pare un altar păzit de milioane de stele. Amintește-ți cum cele patru anotimpuri se desfășoară într-o veșnică revenire a nevoii de împrospătare, spre desfacerea bobocilor în floare, încântarea păsărilor, mirosul ierbii proaspete. Vezi în memorie sau aievea, frumusețea mării sau a oceanului
ESEU de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370787_a_372116]
-
proaspete. Vezi în memorie sau aievea, frumusețea mării sau a oceanului, răsăritul și apusul soarelu; ascultă ritmurile egale ale valurilor și avântă-ți privirile în depărtările fără sfârșit. Ridică-ți privirile spre cele mai înalte vârfuri ale munților, unde stâncile păzesc, precum străjerii înarmați, liniștea brazilor falnici, veșnic înălțați spre cer, parcă-ntr-o continuă rugă și mulțumire. Observă dansul florilor și mlădierea spicelor coapte de grâu. Observă omul: frumosul atrage și cele mai încapățânate ființe. TU aduci în casele oamenilor
ESEU de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370787_a_372116]
-
Către Iștar, cea slăvită, se înalță rugile mele smerite. O, zei ai nopții, țineți-mă teafăr!" Pornește, așadar, în cea mai temerară călătorie a vieții sale, ajunge la muntele Mașu, unde se găsesc Porțile Soarelui, îl traversează printr-un tunel păzit de Scorpii, la vederea cărora orice alt om ar fi murit, iar după douăsprezece leghe intră în Grădina Zeilor, alcătuită din minerale de culoare roșie și albastră, apoi ajunge la malul mării, unde hangița Siduri, speriată de apariția lui, îl
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
VÂNTULE ! Autor: Ion Pena Publicat în: Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te caut, vântule, cu palma sus Ca să te prind și să te fac pândar Pe toate vorbele ce nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori - Istoria-i bolnavă de eres. Tu să-mi aduci din soare
VÂNTULE ! de ION PENA în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369557_a_370886]
-
un colț în altul al minții. Oare nu vedeți ce se întâmplă între oameni? Cum să mai rămână o fărâma din ea,cănd ură și invidia domnesc peste ei?Și nu mai e vorba doar de regatul pe care-l păzim cu sfințenie,mintea,ci de însuși centrul omului,inima.Și știți ce se va întâmpla odată ce s-au instalat acolo...haos.Tu , Speranța,esti prima care va murii. -Nici nu vreau să te ascult,spuse Speranța începând să plangă.E
GÂNDURILE VIOLETEI-INSOMNII de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369555_a_370884]
-
mulțumit de răspunsurile „domniei sale” i-am întins o mână caldă urându-i toate cele bune unui om care pentru oricine ar fi meritat toată aprecierea. Apropiindu-mă de comună Pietroasă, la marginea păduricei dau de o femeie (foto 3) care păzea vacile... care pășteau în tihnă. Cum începuse o ploaie mai blânduță, femeia și-a pus pe cap „o umbrelă” pe care cei din popor o numeau „umbrela șarpelui”. Prima impresie ce mi-a făcut-o această femeie a fost, fără
ÎN DRUM SPRE CETĂŢILE PONORULUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369656_a_370985]
-
și omenie. Niciunul din noi nu am dat importanță ploii „mocănești” care ne mai biciuia din când în când. Apoi, rămânând singur, am căzut pe gânduri meditând la „simplitatea vieții și la relativitatea fericirii”... și de câte cuvinte rele sunt păziți acești oameni simpli: stres-drog-teroare-depresie... De câte ori recitesc ce am scris în „banca amintirilor” mele... parcă imposibilul de a da timpul înapoi se diminuează, gândurile se transformă în realitate, iar eu devin din nou tânăr ca și în acei frumoși ani descriși
ÎN DRUM SPRE CETĂŢILE PONORULUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369656_a_370985]
-
de cei săraci; Răsplătește-le lor cu bogatele și cereștile Tale daruri; dăruiește-le lor cele cerești în locul celor pământești, cele veșnice în locul celor vremelnice... Cămările lor le umple de tot binele; căsniciile lor în pace și întru iubire le păzește; pe prunci îi crește, tinerețile le călăuzește, bătrânețele le întărește, pe cei slabi de suflet îi îmbărbătează, pe cei risipiț îi adună, pe cei rătăciți îi întoarce și-i împreună cu Sfânta Ta sobornicească și apostolească Biserică. Pe cei bântuiți de
CUGETĂRI DE PREOT ILIE BUCUR SĂRMĂȘANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369706_a_371035]
-
fie prietenul comun, fie angajatul firmei. Trăiește aventură vieții ei, cu conștiința liniștită : soțul mă neglijează și „m-am îndrăgostit”. Ești bună de amantă, dar nu prea de soție; pe aici există și un jurământ de credincioșie care ar trebui păzit cu logică, cu voință și cu hotărâre. O mirare: soția care își înșeală bărbatul are cel putin motivația că e neglijată, e ignorată ca femeie, poate și înșelată, în sfârșit, are ceva pică pe soț. Dar de ce are pică amantul
JOCURILE FOAMEI (5) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369689_a_371018]
-
în apartamentul unui băiat de liceu, mama care încearcă să o izgonească, căci e ilegal sexul cu minori, tupeul individei de 13 ani care îi comunica că tot îi ia băiatul, că doar mama are serviciu și nu-l poate păzi non-stop, obrăznicia fiului care îi aruncă mamei în fața că e popular, e căutat, e genial, e un succes la vârsta de 17 ani, ce drept are mama să-l dojenească? E cumva geloasa pe viața lor sexuală? Noi, mamele, suntem
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
crez, nu i interesează îndumnezeirea omului, ci înlumirea Dumnezeirii, zămislirea unui „rai” aici și acum. Lor Biserica nu are cum să le răspundă vreodată și sper din toată inima să nici nu o facă. Nicicum, în nici un fel. Dacă, Doamne păzește!, o va face, se va transforma într un ON G ca oricare altul!... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Editorial - Acum este vremea alegerii, a cernerii și a discernerii... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1805, Anul V, 10 decembrie
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
roaba ta aceasta (n) care astăzi a căzut în păcatul uciderii cu voie sau fără de voie și a lepădat pe cel zămislit într-însa.... vindecă-i durerile, sănătate și putere trupului și sufletului dăruiește-i și cu înger de lumină păzește-o de toată năvălirea nevăzuților vrășmași...". Despre Apa sfințită sau Agheasma - mare și mică - lucrare sfințitoare a Duhului Sfânt Introducere Agheasma sau Sfințirea apei este slujba cel mai des săvârșită în viața creștinului. Cuvântul agheasmă desemnează atât apa sfințită, cât
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
întinzi Și mă ridici de jos, Cu zâmbetul pe buze. Te arăți grijulie Și mereu afectuoasa În orice-mprejurare În orice spui sau faci. Sinceră, loială, Nicicând nu trădezi, Nicicând nu înșeli. Mă aperi de rele, De cel Rău mă păzești. Prietenia ne înaltă, Nu ne dezamăgește. Cu tine sunt oricând Aceeași . Nu trebuie Să mă prefac. Mă asculți Și nu mă judeci. Frați și surori nu am, Dar tu esti pentru mine Mai mult decât o soră. Secretele mi le
PRIETENIE( VERSIUNE TRILINGVĂ ROMÂNĂ, ITALIANĂ,EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368080_a_369409]
-
Ai firmă, ai contract. Primești marfă. --Păi, tocmai asta vă rugam. Am un prieten din Mediaș, firmă-n regulă... --Șmecherul ăla? Nu vreau să mă complic cu el, pentru că e-n colimator. Să-și vadă de treabă! Trebuie să ne păzim, Bălțatule, să fim corecți! Vezi ce faci cu echipa! Reține-i pe cei vrednici și pricepuți, restu’...valea! --Asta ziceam, dom’inginer, că toți din echipă... --Mă superi, Bălțatule! Nu înțelegi că trebuie să ne mai înpuținăm cu vreo două mii
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
Intre viața sub decentă Si cea super opulentă Noi am prefera să fie, Modesta democrație! Rosia Montană O afacere obscură De imensă aventură La ei bogăție pură, La noi lacul de ceanură Cu otrava-n bătătură, Așa da, investitură... Teama păzește bostana O vilă cât un palat Din furt, a realizat Și se teme azi de toți, Mai ales de noii hoți! Normalitatea zilei Părea o treabă obscură, Dar era o “lucrătură” Demnă de învestitură... Pe postul...unde se fură... Vigilența
COTIDIANUL CARE DISTRUGE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368106_a_369435]
-
palat Din furt, a realizat Și se teme azi de toți, Mai ales de noii hoți! Normalitatea zilei Părea o treabă obscură, Dar era o “lucrătură” Demnă de învestitură... Pe postul...unde se fură... Vigilența Stă la pandă pe”răzor” Păzită de procuror, De căței fiind “marcată” Și de dulăi devorată... Referință Bibliografică: COTIDIANUL CARE DISTRUGE / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1736, Anul V, 02 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
COTIDIANUL CARE DISTRUGE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368106_a_369435]
-
se întoarcă, dar vocea Emiliei străpunse lumina: - Lolek! Lolek! În lumea materială lumânarea se topi încet dar sigur, iar el zâmbi cu fața către lumea umbrelor. - Mamă, șopti încet de teamă să nu fie auzit de cei care îi mai păzeau încă anevoiasele și abia văzutele respirații. Îmbrățișarea fu strânsă și lacrimi de bucurie i se prelinseră pe obrajii ofiliți. - Plânge! Plânge!, se auziră iar vocile din spatele lui. Să fie de tristețe? Să fie regrete? Cum putea să spună oare că
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]
-
sumbră, accentele metalice se păstrează și în Campanie electorală prin versuri ce surprind flash-uri ale destrămării:,,viața asta miroase a hoit”, ,,pe stradă/ din țevile de eșapament,/ gazele ofilesc iarba” ori ,,un câine bolnav/ caută umbra./ a vomitat/ își păzește osul/ deja sfărâmat”. Latura religioasă e abordată și în Ochiul curat, cea de-a patra parte a volumului, semnificative fiind aici poemele Drumuri, respectiv poemul omonim - Ochiul curat - creație în care se năzuiește purificarea ,,Fă să piară, Doamne, răul tot
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
fi să fie-așa, florile m-or năpădi, păsările m-or nunti, teiul se va legăna, floarea își va scutura peste umbrulița mea, frunza-n dungă mi-o cânta: cetioară, dragule, acolo sus înspre cer zboară bunul norocel, te vor păzi mierlele, te vor cânta mândrele, te vor spăla apele, dragele de văduvițe îți vor pune coronițe și-ti vor duce dorul tau tocmai sus la dumnezeu. June 25, 2010 Referință Bibliografică: rugă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
-
religie pe care le-a organizat el la posturile de radio libere, făcând pe unde radio legătura cu populația și păstorii ei care rezistau în interiorul țării. Ea demonstra că, peste granițele crunte și neiertătoare ce stăvileau accesul spre lumea liberă, păzind dincoace puterea malefică a terorii comuniste simbolizată prin Zidul Berlinului unde cădeau cei ce voiau să-l treacă, opozanții dinafara și dinăuntrul țării reușiseră să clădească, întru apărarea credinței strămoșești, Biserica lor fără granițe, care îi întrunea pe toți: BISERICA
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
scape; Că, cine-n lume oare, când nu face prezență, Îl cată-n disperare la morgă sau urgență(?!) Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin' l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin' l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace, Când el e programat doar ca să se dezbrace(?!) Căci de-aia lui, săracul, scurtat și
8 MARTIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362702_a_364031]
-
decembrie 1938... VII. VÂNTULE !, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015. Te caut, vântule, cu palma sus Ca să te prind și să te fac pândar Pe toate vorbele ce nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori - Istoria-i bolnavă de eres. Tu să-mi aduci din soare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
mai calic ... Publicată în „DRUM”, an IV nr. 2 - 3 din 24 octombrie 1938 Citește mai mult Te caut, vântule, cu palma susCa să te prind și să te fac pândarPe toate vorbele ce nu s-au spus -Să le păzești cu veghe de ogar.Din ele eu apoi să împletescMinune de lumină și noroi,Stindarde cu argint împărătescși noapte cu luceferii strigoi.Nu vămuiesc tratate și comori -Istoria-i bolnavă de eres.Tu să-mi aduci din soare și din noriHambare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]