2,281 matches
-
armatei turcești, împăratul Rudolf a ordonat începerea mult-așteptatei cruciade antiotomane. Armatele turcești și cele creștine se întâlnesc în Lupta de la Keresteș (24 - 26 octombrie 1596), oștile creștine fiind conduse de Sigismund Báthory, ajutat de generalul Basta. Turcii conduși de Selim Pașa reușesc să obțină victoria, în timp ce Mihai aștepta pe malul Dunării să fie chemat la luptă. Căzut în dizgrație, Sigismund Báthory renunță în 29 martie 1599 la tronul Transilvaniei, iar Dieta Transilvaniei l-a ales principe pe cardinalul Andrei Báthory (György
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Căzut în dizgrație, Sigismund Báthory renunță în 29 martie 1599 la tronul Transilvaniei, iar Dieta Transilvaniei l-a ales principe pe cardinalul Andrei Báthory (György Kovács), care a semnat un act de supunere față de Imperiul Otoman. Turcii, prin același Selim Pașa, îi trimit o solie domnitorului Mihai Viteazul pentru a încheia un tratat de pace între Înalta Poartă și Țara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei țări române: Țara Românească, Ardealul și Moldova, unde trăiesc "„toți
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
final, sătul de șicanele studioului cinematografic, el și-a ras barba și a impus ca rolul domnitorului român să fie interpretat de Amza Pellea, actor care jucase rolul lui Decebal în "Dacii". Pellea trebuia să interpreteze inițial rolul lui Selim Pașa. Colea Răutu, un alt actor important care intrase în vederile regizorului pentru rolul principal, fusese considerat de Nicolaescu prea bătrân pentru rol și, deoarece avea o fizionomie asiatică, a primit rolul sultanului Murad al III-lea. Într-un volum de
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
locurile unde au avut loc acestea. Cadrele cu Bătălia de la Călugăreni (1595) s-au filmat la Călugăreni - Uzunu (jud. Giurgiu), condițiile de atunci regăsindu-se în cadrele trase de regizor, inclusiv celebra mocirlă sau căderea de pe pod a lui Sinan Pașa în râul Neajlov. Bătălia de la Șelimbăr (1599) a fost filmată la Șelimbăr (jud. Sibiu). Deoarece Bătălia de la Keresztes (1596) dintre armata creștină cruciată condusă de Sigismund Báthory și generalul Basta și oastea Imperiului Otoman condusă de Selim Pașa a avut
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
lui Sinan Pașa în râul Neajlov. Bătălia de la Șelimbăr (1599) a fost filmată la Șelimbăr (jud. Sibiu). Deoarece Bătălia de la Keresztes (1596) dintre armata creștină cruciată condusă de Sigismund Báthory și generalul Basta și oastea Imperiului Otoman condusă de Selim Pașa a avut loc pe teritoriul de astăzi al Ungariei, ea a fost reconstituită de regizor la Vârtop (jud. Alba). Unele din cadrele ce necesitau prezența unui castel medieval au fost filmate la Castelul Corvineștilor din Hunedoara, acesta fiind unul din
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
o poiană de la poalele Castelului Bran. Majoritatea cadrelor în care apare marea au fost filmate la 2 Mai (jud. Constanța). Este vorba de scena în care trupele române ajung să se oprească la mare (Marea Neagră) sau cea în care Selim Pașa pune doi copii să se bată între ei pentru un cuțit cu mâner poleit cu aur. Regizorul Sergiu Nicolaescu afirmă în volumul său de memorii că Dumitru Popescu „Dumnezeu”, membru al Consiliului Politic Executiv al PCR, a intervenit în cursul
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
tipic europeană, devenind un vorbitor fluent al limbii franceze și un pasionat de muzică și literatură clasică. Susținător al curentului reformist inițiat de predecesorul său, Mahmud al II-lea, se bucură de susținerea unor consilieri progresiști precum vizirii: Mustafa Reșit Pașa, Mehmet Emin Ali Pașa și Fuat Pașa. A fost primul sultan care a organizat audiențe publice, prin care lua la cunoștință, fără intermediar, de doleanțele supușilor săi. Mai mult, a călătorit prin tot imperiul spre a vedea modul de aplicare
Abdul-Medjid () [Corola-website/Science/310921_a_312250]
-
vorbitor fluent al limbii franceze și un pasionat de muzică și literatură clasică. Susținător al curentului reformist inițiat de predecesorul său, Mahmud al II-lea, se bucură de susținerea unor consilieri progresiști precum vizirii: Mustafa Reșit Pașa, Mehmet Emin Ali Pașa și Fuat Pașa. A fost primul sultan care a organizat audiențe publice, prin care lua la cunoștință, fără intermediar, de doleanțele supușilor săi. Mai mult, a călătorit prin tot imperiul spre a vedea modul de aplicare a reformelor "Tanzimat"-ului
Abdul-Medjid () [Corola-website/Science/310921_a_312250]
-
limbii franceze și un pasionat de muzică și literatură clasică. Susținător al curentului reformist inițiat de predecesorul său, Mahmud al II-lea, se bucură de susținerea unor consilieri progresiști precum vizirii: Mustafa Reșit Pașa, Mehmet Emin Ali Pașa și Fuat Pașa. A fost primul sultan care a organizat audiențe publice, prin care lua la cunoștință, fără intermediar, de doleanțele supușilor săi. Mai mult, a călătorit prin tot imperiul spre a vedea modul de aplicare a reformelor "Tanzimat"-ului. În anul 1839
Abdul-Medjid () [Corola-website/Science/310921_a_312250]
-
cerut sultanului protecție.Acest fapt l-a impus pe Abbas I să acționeze,ceea ce turcii au socotit ca încălcarea armistițiului.În 1614 a fost executat Nasuh-Pașa pentru că era susținător al armistițiului cu Persia,iar Marele Vizir a devenit Okyuz Mehmed Pașa.În 1616 Marele Vizir a creat un asediu orașului Erevan dar care s-a soldat cu eșec,fapt după care Mehmed Pașa a fost demis. În timpul războiului cu Austria,Ahmed I a condus personal oastea otomană în campania din anul
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
a fost executat Nasuh-Pașa pentru că era susținător al armistițiului cu Persia,iar Marele Vizir a devenit Okyuz Mehmed Pașa.În 1616 Marele Vizir a creat un asediu orașului Erevan dar care s-a soldat cu eșec,fapt după care Mehmed Pașa a fost demis. În timpul războiului cu Austria,Ahmed I a condus personal oastea otomană în campania din anul 1605,care s-a soldat cu cuceriarea cetății din Esztergom pe 3 octombrie 1605,însă Revolta Jalal și mișcarea națională de eliberare
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
sultan,Derviș a devenit gardian al camerelor sultanului,iar mai apoi Kapudan-Pașa.La acel moment mama lui Ahmed,Valide Handan-Sultan a încercat să influențeze asupra fiului său și să meargă împotriva lui Derviș-Pașa.Dar,în 1605 Handan-Sultan moare,iar Derviș Pașa își mărește influența asupra sultanului.În curînd,se stîrnește un conflict între Sokolluzade Mehmed-Pașa și Derviș-Pașa în urma căruia Mehmed-Pașa a fost trimis să înăbușe Revolta Jalal.Șeyhülislam Sunullah Efendi a fost demis din funcție din cauza că el încerca să-i
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
care a înbogățit atât principatul cât și propria sa familie. Domnia lui autoritară și strictă s-a bazat pe avere și pe forța lui militară. În 1636 Ștefan Bethlen a încercat să-l înlocuiască, pentru care a obținut și sprijinul Pașei de la Buda care i-a promis și acordul Poartei Otomane, față de care Principatul Transilvaniei era "de iure" vasal. În 1636 însă pozițiile lui Gheorghe Rákóczi au fost deja atât de stabile încât nu a acceptat tentativa celor doi de a
Gheorghe Rákóczi I () [Corola-website/Science/310187_a_311516]
-
cât mai mult construcția celor două poduri, facilitând totodată distrugerea lucrărilor de către „dușmani”. În ziua bătăliei decisive de pe dealul Kahlenberg (12 septembrie 1683) între armatele regelui Ioan III Sobieski al Poloniei și forțele turcești conduse de marele vizir Kara Mustafa Pașa, românii au privit desfășurarea evenimentelor cu pasivitate din tabăra lor. Acțiunile domnitorului muntean au contribuit într-o mare măsură la depresurarea Vienei, permițând creștinilor să cunoască dinainte intențiile turcilor și oferindu-le răgazul pentru a-și regrupa și întări forțele
Participarea românilor la asediul Vienei (1683) () [Corola-website/Science/309154_a_310483]
-
sunt interpretate de actorii Emanoil Petruț, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Gheorghe Ionescu-Gion și Florin Scărlătescu. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„Începutul veacului al 19-lea... Cete de turci, conduse de temutul Pazvanoglu, pașă din Vidin, jefuiau sălbatic Țara Românească, fără să întîmpine nici o împotrivire din parte cîrmuirii fanariote.”". La începutul secolului al XIX-lea, printr-o tacită înțelegere cu doamna Haricleea, care dorește să-și îndepărteze soțul de la tron, bandele lui Pazvanoglu, pașa
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
pașă din Vidin, jefuiau sălbatic Țara Românească, fără să întîmpine nici o împotrivire din parte cîrmuirii fanariote.”". La începutul secolului al XIX-lea, printr-o tacită înțelegere cu doamna Haricleea, care dorește să-și îndepărteze soțul de la tron, bandele lui Pazvanoglu, pașa de Vidin, atacă fără milă satele, răpind fete. Haricleea își trimite fiul la adăpost, la o mănăstire, dar haiducii lui Amza îl răpesc, pentru a-l da în schimbul încetării jafurilor. În timp ce haiducii urmăresc un boier, care vrea să fugă din
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
dar haiducii lui Amza îl răpesc, pentru a-l da în schimbul încetării jafurilor. În timp ce haiducii urmăresc un boier, care vrea să fugă din țară cu averea, Pazvanoglu atacă din nou. La rândul lor, haiducii, ajutați de Anita, pătrund în palatul pașei și eliberează fetele. În haosul creat, fiul Haricleei este ucis. Realizatorii filmului au apelat la mai mulți consilieri: Nicolae Stoicescu (istoric), Ion Apahideanu (hipic) și Lucian Purdea (lupte). Regizor secund a fost Nicolae Corjos, iar operator filmări combinate ing. Alexandru
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
snoave și vorbe de duh. În cazul de față se preferă un pitoresc tablou de moravuri, pretext pentru procesiuni religioase și panorame de păpușari, străvechi obiceiuri de nuntă și ritualuri de trecere la mahomedanism, vizite în palatele lui Hangerli și pașei din Vidin. Spre deosebire de primul episod, filmul nu mai conține drame, ci doar peripeții. Mai grav e că, deși „de acțiune”, e înzestrat cu dialoguri de ambiție cripto-literară în care până și un nevolnic idiot domnesc se exprimă astfel: „Nu mi-
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
a căutat cu înfocare apropierea de natură și aprofundarea compoziției monumentale. Datorită acestor preocupări a realizat o mulțime de peisaje din Herța sau din Bălțile Brăilei. Tot în această perioadă de creație a fost făcută și lucrarea monumentală intitulată "Amza Pașa". În anul 1900 a expus pictura "Pâinea cea de toate zilele" în care a înfățișat un plugar așezat șă-și consume merindele sărăcăcioase în nemărginitul câmpului pârjolit de soare. În peisajul "Înmormântarea unui grănicer" subliniază prin contrast, drama umană într-o
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
se putea simți tentat să-l elibereze. Jocul acesta se mai jucase și înainte. Tatăl lui Constantin, Manuel al II-lea, îl jucase cu succes schimbător. Dar era primejdios. Mesajul a fost primit la Brusa de vizirul lui Mehmed, Halil pașa, un om adesea înclinat să potolească beligeranța stăpânului său. El le-a comunicat bizantinilor că pot face ce vor dar că faptele lor vor avea efecte ce vor fi pedepsite de turci. Răspunsul sultanului la cererile impertinente ale lui Constantin
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
și -i-a retezat capul fără să-și dea seama cine este. În chip ciudat, celelalte relatări turcești care s-au păstrat sunt dezamăgitoare. Mehmed Neșri, scriind pe la 1492, notează doar că împăratul a fost decapitat. Cam pe la aceeași vreme, Așik Pașa Zade consemnează pur și simplu că a fost ucis, în timp ce Khodja Sa’ad Ed-din, care a murit în 1599, urmerază îndeaproape, în Coroana istoriilor, versiunea lui Tursun bei, deși îmbogățită cu ceva mai multă vărsare de sânge, violență și licență
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
din Luca, trece prin Vozia și descrie cele trei fortărețe existente aici. El menționează că Tot el relatează faptul că împărțise drumul cu delegația moldovenească ce o aducea din Caucaz pe viitoarea soție a lui Vasile Lupu, prințesa circaziană Ecaterina. Pașa de Silistra, aflat și el la Vozia, o vede și și-o dorește în haremul lui. Moldovenii o ascund pe Ecaterina în carele lor, iar oamenii pașalei o caută în special în „hanurile moldovenilor” din tîrg. Tot Niccolo Barsi face
Oceac () [Corola-website/Science/309327_a_310656]
-
loc toate "fetva" emise, mulți șeyhülislami au lăsat în urmă importante opere atât din punct de vedere al științelor islamice, cât și din punct de vedere al istorie dreptului otoman. În timpul lui Yavuz Sultan Selim (1512-1520), șeyhülislamului Ahmed ibni Kemal Pașa i s-a acordat și titlul de Müftî-yüs-sekaleyn (cel care dă "fetva" oamenilor și ginilor). Până în timpul lui Soliman Magnificul (1520-1566) nu exista o regulă obligatorie de numire a șeyhülislamului, însă, după o lege întocmită de Ebu’s-Suud Efendi, acesta
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
exista riscul ca regele Ungariei să atace Valahia în lipsa lui. I-a promis sultanului că-i va trimite destul aur și băieți atunci când își va putea permite, și că s-ar duce la Constantinopol dacă sultanul i-ar trimite un pașă să conducă Valahia în absența sa. Între timp, sultanul primise vești despre alianța lui Vlad cu regele Ungariei, Matei Corvin. Mehmed l-a trimis pe beiul din Nicopole, Hamza Pașa, să pună în scenă o întâlnire diplomatică cu Vlad la
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
ar duce la Constantinopol dacă sultanul i-ar trimite un pașă să conducă Valahia în absența sa. Între timp, sultanul primise vești despre alianța lui Vlad cu regele Ungariei, Matei Corvin. Mehmed l-a trimis pe beiul din Nicopole, Hamza Pașa, să pună în scenă o întâlnire diplomatică cu Vlad la Giurgiu, dar cu ordinul să-l atace acolo, iar după capturarea lui, să-l ducă la Constantinopol. Țepeș a fost prevenit de capcană și a plănuit să pregătească una proprie
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]