6,049 matches
-
faptul că el nu a fost un conflict armat, deschis, în sensul tradițional al conceptului. „Războiul rece” a constat mai curând într-o extinsă cursă a înarmărilor pe fundalul unei incompatibilități ideologice ireconciliabile între doi actori angrenați într-o luptă „pașnică” pentru putere în sistemul internațional. Confruntări directe între trupele americane și cele sovietice nu au existat pe teritoriul nici unuia dintre cele două state. Ceea ce nu înseamnă că nu au existat confruntări între ele. Dimpotrivă, confruntări între SUA și URSS au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
două superputeri rezolvă problema granițelor în Europa, recunoscându-și fiecare, în mod formal, sferele de influență europene. Însă această relativă relaxare a relațiilor ruso-americane nu a mers niciodată atât de departe încât să se ajungă la un acord de coexistență pașnică. În plus, această relaxare s-a produs și pe fundalul conștientizării de către SUA a angajamentului global pe care și-l asumase (și pe care Roosevelt se luptase atât de mult să-l evite) și a costurilor pe care le implicau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
2005, p. 433). Comun tuturor celor trei concepte este că ele presupun utilizarea violenței - care, în practica organizațiilor internaționale, poate obține legitimitate în cazul în care adversarul (guvernul unui stat oarecare) adoptă politici opresive și închide orice canal de comunicare pașnică a revendicărilor. Chiar și în acest caz, violența trebuie să fie îndreptată exclusiv asupra „țintelor militare”, iar nu împotriva civililor (Willets, 2005, p. 434). Organizații precum Congresul Național African, condus de Nelson Mandela (Republica Africa de Sud), sau Organizația Poporului din Africa
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
p. 422; vezi și Dunne, 2005). Acestea toate confirmă faptul că fundamentele internaționalismului liberal contemporan s-au cristalizat în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, datorită gânditorilor liberali aplecați asupra unor principii de organizare a lumii pe baze pașnice (Burchill, 2001, p. 32). Printre aceștia, o influență semnificativă au avut-o ideile politice promovate de Immanuel Kant în Pacea Eternă (1795) și cele economice promovate de Richard Cobden. În vreme ce Kant militează de pe poziții raționaliste pentru privilegierea democrației ca principiu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu doar într-o manieră moralistă, ci mai ales dintr-o perspectivă utilitariană: argumentul principal este că, dacă principalul scop al războiului este prosperitatea prin acumularea de resurse, într-o lume puternic interdependentă, liberul-schimb este o alternativă nu doar mai pașnică, dar chiar mai profitabilă ținând cont de capacitatea distructivă și disruptivă a războiului. În plus, dacă,așa cum consideră avocații principiilor liberale în domeniul relațiilor internaționale, războiul ia naștere din lipsa de înțelegere sau din neînțelegerile între națiuni, odată în plus
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
poată fi transpusă în practică, statele trebuie să accepte trei principii importante cu privire la modul de instituire a relațiilor între ele. Mai întâi, respingerea războiului implică faptul că statele trebuie să renunțe la amenințarea militară, schimbarea fiind posibilă doar prin mijloace pașnice. În al doilea rând, trebuie schimbată concepția cu privire la ceea ce reprezintă interesele naționale ale fiecărui stat. Funcționarea securității colective se fundamentează pe o definire, de către state, a propriilor interese ca întinzându-se asupra întregului sistem, pentru ca unui potențial agresor să i
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din punct de vedere politic, avantajul de a face mai puțin discutabile interpretările feluritelor situații în care „toți” trebuie să sară în ajutorul „unuia”. Instituția poate oferi Marilor Puteri un mediu în care acestea să-și urmărească interesele în mod pașnic, iar statelor mai slabe le dă un mecanism suplimentar la care să apeleze în cazul în care sunt supuse unei agresiuni. Chiar dacă nici un stat care își propune să supraviețuiască într-o lume anarhică nu-și permite să-și conceapă întreaga
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Pe de altă parte însă, CSCE/OSCE a fost, de la bun început, proiectată să ofere un mediu de interacțiune statelor preocupate de securitatea europeană, de natură a facilita căutarea în comun a unor soluții, fie și parțiale, la problema conviețuirii pașnice într-un mediu anarhic. De remarcat faptul că Actul Final a fost semnat în cea mai destinsă epocă din întreaga perioadă bipolară - este semnificativ momentul chiar și prin faptul că este încadrat temporal între cele două acorduri SALT. La ora
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de securitate Introdus la începutul anilor 1950, conceptul comunitate de securitate este cunoscut mai ales datorită contribuției lui Karl Deutsch, printr-o carte apărută în 1957. Deutsch afirmă că este posibil ca diferiți participanți la relațiile internaționale să întrețină relații pașnice datorită încrederii dintre ei. Comunitatea de securitate nu se referă la raporturile dintre indivizi, ci la relațiile dintre entități politice. Potrivit definiției sale, termenul desemnează o grupare de asemenea actori care nutresc o reală convingere că membrii comunității nu vor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
suverane nu concep posibilitatea izbucnirii unui războiul între ele. Deutsch și colaboratorii săi afirmă că o asemenea formă de agregare poate fi atinsă prin integrare, adică prin atingerea unui „sens al comunității”, prin edificarea unor instituții și practici stabile, rezolvare pașnică a problemelor (Ibidem). Metodologia folosită de acești autori pentru studiul comunităților de securitate reflectă afilierea lor la curentul behaviorist din științele sociale. Comunicarea socială, creșterea mobilității persoanelor, a legăturilor economice ori a tranzacțiilor interumane transfrontaliere se numără printre itemii propuși
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fost relansat în anii 1990, mai ales prin opera lui Emanuel Adler și Michael Barnett, pentru care, în forma sa pluralistă, comunitatea de securitate desemnează o regiune transnațională compusă din state suverane, ale căror popoare mențin așteptări întemeiate asupra schimbărilor pașnice (Adler și Barnett, 1998, p. 30). Pornind de la opera lui Deutsch, ei identifică două forme ale acesteia. În funcție de natura legăturilor dintre statele suverane membre, ei deosebesc comunități „slab conectate” și „strâns conectate”. Pentru existența celor slab conectate este nevoie doar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puterea și cunoașterea de care dispun membrii săi), cât și de procesele dintre ei (tranzacții de orice fel, instituții și organizații, mecanisme ale învățării sociale - definirea și interpretarea comună a realității). În a treia etapă se formează condițiile necesare schimbării pașnice, prin formarea încrederii reciproce și a identității comune, pentru ca în final acestea să fie general recunoscute (Adler și Barnett, 1998, pp. 37-48). În ceea ce privește instituționalizarea comunităților de securitate, se observă că, de regulă, aceasta se realizează pe scheletul unor mecanisme construite
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii social-politice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor conferă stabilitate sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice (vezi, de exemplu, Buzan, 1983, pp. 93-101). Cercetarea sistemului internațional anarhic îl face pe Alexander Wendt să ofere o explicație asemănătoare pentru lipsa conflictelor între actori suverani, propunând urmărirea modului în care statele interpretează mediul extern. Afirmând că natura anarhică
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ultimă instanță, la pace a fost explicat de-a lungul timpului prin avansarea unor serii de variabile dintre care amintim: Construirea unei comunități interstatale pe baza valorilor, instituțiilor și culturii politice comune. Conform acestui argument, democrațiile sunt caracterizate de norme pașnice de contestare politică. Populațiile democratice și liderii lor sunt socializați în evitarea soluțiilor violente, iar medierea și negocierea vor prevala. Apariția și răspândirea acestor comunități determină apariția unei zone pacifiste (Raymond, 1994, pp. 24-42). Cu alte cuvinte, argumentul cultural face
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interstatale. Concomitent, politicile democratice sunt mult mai ușor create și menținute dacă și sferele de interacțiune socială din afara aparatului guvernamental operează în mod democratic. Astfel, este important ca oganizațiile societății civile să supravegheze activ instituțiile puterii și să le conteste pașnic (Dahrendorf, 2000). În acest fel, argumentul instituțional face referire la diversele constrângeri instituționale active în state democratice: într-o democrație, liderii politici sunt periodic supuși constrângerilor competiției electorale prin care pot fi amendați de către un electorat deținător al autorității supreme
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
democrației și, prin aceasta, sporește șansele păcii. Explicația dezvoltării economice are cel puțin trei variante, toate însă operând pe baza a două premise majore: în primul rând, dezvoltarea economică contribuie la promovarea democrației, care la rândul ei, contribuie la soluționarea pașnică a diferendelor; în al doilea rând, dezvoltarea economică substituie războiul ca principal mijloc de politică externă cu promovarea liberului-schimb. Într-o primă variantă, Lipset afirmă că dezvoltarea economică reduce inegalitățile sociale și mai ales inegalitățile în ceea ce privește participarea politică: pe măsură ce indivizii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
realistă, democrațiile par a fi înclinate spre război în aceeași măsură ca și non-democrațiile, fără a fi mai pacifiste decât alte state, în ciuda „handicapului” instituțional pe care îl au în politica externă (Ray, 1995). Așa-numitul pacifism, medierea și soluționarea pașnică a conflictului nu ar reprezenta apanajul exclusiv al statelor democratice: ele sunt mijloace diplomatice universale de care toate statele se pot servi, dincolo de natura internă a regimului, în măsura în care corespund interesului național. De asemenea, dincolo de caracteristici interne, se pot identifica o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
percepții greșite sunt considerate cauze necesare care duc la declanșarea războiului. Aceasta se bazează pe supoziția că în cazul în care părțile ar fi evaluat corect intențiile adversarilor și consecințele probabile ale războiului, părțile ar fi ajuns la o soluție pașnică, evitând costurile rezultate din înfruntarea militară (Fearon, 1995, pp. 379-414). Dintre numeroasele tipuri de percepții greșite, cele mai semnificative - în sensul impactului asupra deciziei de a iniția declanșarea unui război - sunt cele privitoare la capabilitățile și intențiile adversarilor sau ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fost predispunerea regimurilor politice, fie ele democratice sau autoritare, de a declanșa și purta războaie (vezi Graham, 1986, pp. 279-289). De la lansarea de către Immanuel Kant a ideii unei uniuni pacifiste dintre democrații, mai mulți autori au încercat să demonstreze natura pașnică a regimurilor democratice (vezi Mansfield și Snyder, 2003, pp. 113-126). O serie de studii din anii ’80 au oferit dovezi sistemice clare în sensul că democrațiile nu se războiesc una împotriva celeilalte. Dar acest lucru nu înseamnă că democrațile sunt
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
regimurilor democratice (vezi Mansfield și Snyder, 2003, pp. 113-126). O serie de studii din anii ’80 au oferit dovezi sistemice clare în sensul că democrațiile nu se războiesc una împotriva celeilalte. Dar acest lucru nu înseamnă că democrațile sunt mai pașnice decât alte regimuri politice (Levy, 2003, p. 13). Cercetările în domeniu arată că democrațiile au aceeași predispunere de a declanșa războaie ca și regimurile autoritare, ele implicându-se deseori în războaie imperiale; într-un război dintre un regim democratic și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
inițiatorul; democrațiile se angajează ocazional în acțiuni sub acoperire una împotriva celeilalte (Ibidem). Modelul normelor și culturii democratice sugerează că societățile democratice sunt inerent împotriva războiului, în special împotriva consecințelor acestuia, victime umane și distrugeri materiale, iar normele de soluționare pașnică a conflictelor ce s-au dezvoltat în cadrul culturii politice democratice au fost extinse și asupra relațiilor dintre statele democratice (Ibidem). În „apărarea” regimurilor autoritare s-a utilizat modelul distragerii atenției publice bazat pe teorii sociale cu privire la identitate, în special pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de neimaginat (Kaysen, 1990, p. 43). Ceea ce nu înseamnă însă dispariția războiului ca instrument de politică externă, nici imposibilitatea producerii războaielor de proporții între Marile Puteri. Această supoziție mai degrabă se axează pe convergența unor factori, cum ar fi caracterul pașnic a democrațiilor industriale și destructivitatea armelor nucleare, care fac un război major improbabil în lumea postmodernă (Mandelbaum, 1998-1999, pp. 20-38). În perioada de după „războiul rece”, sub impactul dispariției competiției bipolare dintre cele două superputeri și al fenomenului complex de globalizare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
principalele trăsături și tendințe care se manifestă pregnant în sistemul internațional în tranziție. Sintetizând, putem grupa toate aceste perspective în trei mari categorii: optimiste, pesimiste și moderate. Cele optimiste prezintă în general lumea la apogeul dezvoltării tehnologice și triumfului „rațiunii pașnice” în afacerile internaționale; în cele pesimiste lumea este dominată de haos și anarhie cronică; în timp ce abordările moderate se axează pe problematica stabilității și guvernării complexității sistemului prin variate forme de interacțiune dintre state. Sfârșitul „războiului rece”, încheierea confruntării ideologice dintre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Thompson, 2000, p. 164). În această perspectivă asupra viitoarei ordini mondiale, accentul se pune pe trecerea de la un sistem predominant militar de rivalitate interstatală/inter-blocuri, bazat pe diferențe organizaționale socio-economice, ideologice și sistemice, la un sistem întemeiat pe competiția economică „pașnică” între state/blocuri, în cadrul căruia chestiunile militare sunt adiacente (cel puțin la prima vedere) (Ibidem). Următorul scenariu „moderat” este ordinea „uni-multipolară” despre care vorbea Huntington și care se prezintă ca un hidbrid complex în care coexistă o superputere și câteva
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
46-64, 120-142). Prin urmare, chestiunii de stabilitate a ordinii mondiale i se adaugă o multitudine de probleme legate de guvernarea globală, precum liberalizarea comerțului (în cadrul OMC), protejarea mediului înconjurător (Kyoto), securitatea energetică (pe agenda G-8 în 2006), folosirea în scopuri pașnice a tehnologiilor nucleare și neproliferarea, dezvoltarea durabilă și combaterea sărăciei din Lumea a Treia - care, în noul mediu de securitate la nivel global, capătă noi conotații. BIBLIOGRAFIE Adams, James (2002), „Virtual Defense”, Foreign Affairs, 80 (3), mai/iunie. Adler, Emanuel
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]