3,994 matches
-
destinată acestui popor, se cuvine, de asemenea, a se găsi o soluție dar nu în cadrul aceluiași teritoriu servind ca patrie (pentru două popoare); din acest motiv (în acest context) eu mă refer la Cisiordania 43". În ciuda "concesiilor" făcute în favoarea intereselor palestiniene în perioada premergătoare ascensiunii sale la președinția republicii, Mitterrand ajunge la putere recunoscut ca prieten evident al Statului Israel, ceea ce îl va determina, din primele clipe ale instalării sale în Palatul Élysée, să caute canale de comunicare care să conducă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
se complică la nivel practic. Respectarea obligatorie a hotărârilor ONU înseamnă recunoașterea dreptului Statului Israel la existență în cadrul unor frontiere recunoscute și sigure. Aceste principii au însă și o altă semnificație, și anume a necesității de a recunoaște aspirațiile poporului palestinian de a avea o patrie. Numai că noi nu ne punem în locul părților interesate și nu avem pretenția de a defini conceptul de patrie palestiniană. Cred că s-ar cuveni ca Israelul să accepte convorbiri directe cu reprezentanți palestinieni referitor
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
au însă și o altă semnificație, și anume a necesității de a recunoaște aspirațiile poporului palestinian de a avea o patrie. Numai că noi nu ne punem în locul părților interesate și nu avem pretenția de a defini conceptul de patrie palestiniană. Cred că s-ar cuveni ca Israelul să accepte convorbiri directe cu reprezentanți palestinieni referitor la acest complex de probleme. S-ar cuveni, de asemenea, să se facă distincție între două probleme diferite în esența lor și anume, între problema
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
poporului palestinian de a avea o patrie. Numai că noi nu ne punem în locul părților interesate și nu avem pretenția de a defini conceptul de patrie palestiniană. Cred că s-ar cuveni ca Israelul să accepte convorbiri directe cu reprezentanți palestinieni referitor la acest complex de probleme. S-ar cuveni, de asemenea, să se facă distincție între două probleme diferite în esența lor și anume, între problema Palestinei care interesează palestinienii (și în virtutea solidarității statele arabe), pe de o parte, și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
recunoscute și garantate, în timp ce va întreține cu vecinii săi relații de armonie bazate pe respect reciproc. O formulă de pace care nu va asigura securitatea (Statului Israel) nu va fi nici justă și nici conformă realităților din Orientul Mijlociu". În ceea ce privește drepturile palestinienilor, "în regulamentul de conduită al națiunilor, securitatea cuvenită unui stat este înscrisă la nivel egal cu justiția la care popoarele sunt îndreptățite. Aceasta înseamnă că fiecare popor are dreptul să-și determine destinul, să-și exprime năzuința națională și simțămintele
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
-și determine destinul, să-și exprime năzuința națională și simțămintele cu privire la identitatea și cultura sa, prin alegerea nestingherită, de către nimeni, a formei de organizare politică ce corespunde dorințelor sale. Din acest motiv mă preocupă starea în care se află poporul palestinian. Doar știți că m-am pronunțat în favoarea acordurilor de la Camp David și, în repetate rânduri, m-am exprimat în favoarea unei patrii pentru poporul palestinian. Poziția Statului Israel rămâne hotărâtoare în această privință 46". Formula lui Mitterrand cu privire la soluționarea conflictului din
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
politică ce corespunde dorințelor sale. Din acest motiv mă preocupă starea în care se află poporul palestinian. Doar știți că m-am pronunțat în favoarea acordurilor de la Camp David și, în repetate rânduri, m-am exprimat în favoarea unei patrii pentru poporul palestinian. Poziția Statului Israel rămâne hotărâtoare în această privință 46". Formula lui Mitterrand cu privire la soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu, inclusiv a problematicii israeliano-palestiniene, a luat forma unei teorii care a fost elaborată la puțin timp după cucerirea puterii. La 7 august 1981
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
forma unei teorii care a fost elaborată la puțin timp după cucerirea puterii. La 7 august 1981, Franța elogiază în public planul atribuit prințului Fahd al Arabiei Saudite privitor la soluționarea conflictului israeliano-arab. Acest plan afirma principiul stabilirii unui stat palestinian și nu numai recunoașterea dreptului palestinienilor la o patrie -, pe lângă principiul "dreptului statelor din regiune de a trăi în pace", fapt interpretat ca o recunoaștere implicită a Statului Israel. Elogiul francez pentru planul Fahd exprimat public susținea că acesta aduce
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
elaborată la puțin timp după cucerirea puterii. La 7 august 1981, Franța elogiază în public planul atribuit prințului Fahd al Arabiei Saudite privitor la soluționarea conflictului israeliano-arab. Acest plan afirma principiul stabilirii unui stat palestinian și nu numai recunoașterea dreptului palestinienilor la o patrie -, pe lângă principiul "dreptului statelor din regiune de a trăi în pace", fapt interpretat ca o recunoaștere implicită a Statului Israel. Elogiul francez pentru planul Fahd exprimat public susținea că acesta aduce o "contribuție pozitivă la eforturile de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
aduce o "contribuție pozitivă la eforturile de a obține pacea pe calea negocierilor 47", în pofida diferenței fundamentale existente între "recunoașterea dreptului la o patrie", așa cum pretindea în mod neostenit diplomația franceză și planul Arabiei Saudite, care preconiza "stabilirea unui stat palestinian". Se cuvine remarcat totuși că evaluarea planului saudit făcută de Mitterrand în conversația cu președintele Statelor Unite (la 18 octombrie 1981) a fost diferită de elogiul exprimat în public. În această conversație intimă, Mitterrand a spus că "planul lui Fahd este
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Statului Israel pe care Franța, țară moștenitoare a civilizației iudeo-creștine, laolaltă cu țara evreilor, dorește să le vadă concretizate fără ca scopurile și aspirațiile acesteia să provoace daune drepturilor altora. Mitterrand va folosi în continuare aceeași formulă lingvistică referindu-se la palestinieni, zicând: "Am recunoscut dreptul palestinienilor la o patrie și am spus ceea ce este logic, și nimeni nu a spus așa ceva înaintea noastră că în această patrie li se va permite formarea de structuri statale precum vor hotărî ei înșiși. În
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
țară moștenitoare a civilizației iudeo-creștine, laolaltă cu țara evreilor, dorește să le vadă concretizate fără ca scopurile și aspirațiile acesteia să provoace daune drepturilor altora. Mitterrand va folosi în continuare aceeași formulă lingvistică referindu-se la palestinieni, zicând: "Am recunoscut dreptul palestinienilor la o patrie și am spus ceea ce este logic, și nimeni nu a spus așa ceva înaintea noastră că în această patrie li se va permite formarea de structuri statale precum vor hotărî ei înșiși. În acest scop, ei au nevoie
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
se va permite formarea de structuri statale precum vor hotărî ei înșiși. În acest scop, ei au nevoie de pământurile desemnate de istorie și de realitatea actuală. Numai că noi nu suntem în stare să ne lăsăm târâți orbește de către palestinieni și să-i însoțim unde și când o doresc ei. Iată deci încă o contradicție ce trebuie depășită 49". Deși această teorie structurată dialectic își aroga aluri de literă de lege privind majoritatea componentelor conflictului dintre Israel și vecinii săi
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
teribilă, dar fără îndoială soluționabilă prin negociere. Mă întreb însă cine vrea negocieri? Căci în absența negocierilor se creează un vid spațial care va stârni tentative de interferență din partea celor două supraputeri". În ce privește expresia teritorială a unei soluții a problemei palestiniene, Mitterrand va repeta, în prezența membrilor guvernului său, ceea ce a mai spus în ocazii anterioare, și anume că: "Sarcina mea nu este aceea de a indica pe hartă, cu precizie, frontierele patriei palestiniene. Se spune că ar fi vorba de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
expresia teritorială a unei soluții a problemei palestiniene, Mitterrand va repeta, în prezența membrilor guvernului său, ceea ce a mai spus în ocazii anterioare, și anume că: "Sarcina mea nu este aceea de a indica pe hartă, cu precizie, frontierele patriei palestiniene. Se spune că ar fi vorba de Iordania, de Cisiordania... Cei ce vor negocia vor fi cei ce vor hotărî. Franța nu îndeplinește un rol de judecător sau de mediator și nici pe acela de negociator, dar consideră că palestinienii
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
observator neimplicat în conflict. În acest discurs Mitterrand apare hotărât să propună inițiative, să stimuleze și să convingă, de astă dată ca mediator. El va lansa un apel la negocieri directe între Israel și OEP și va afirma că aspirația palestinienilor la un stat propriu este legitimă. Primul-ministru, Menachem Begin, a luat imediat cuvântul și nu s-a sfiit să respingă în mod categoric pozițiile lui Mitterrand. Begin era convins că nu poate trece cu vederea concepții care făceau abstracție de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nu s-a sfiit să respingă în mod categoric pozițiile lui Mitterrand. Begin era convins că nu poate trece cu vederea concepții care făceau abstracție de consensul larg și multipartidar existent atunci în Israel privind împotrivirea la constituirea unui stat palestinian între Iordan și Marea Mediterană. Campania din Liban a oferit politicii externe a Franței ocazia, exploatată la maximum, de a se manifesta extrem de activ. Operațiunile militare vor pune la încercare validitatea unora dintre bazele politicii mitterrandiene, constatându-se astfel că teza
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a comis eroarea "de a împinge un popor într-un colț al unei rezistențe înverșunate", în loc să opteze pentru calea opusă, a negocierii. În sfârșit, Mitterrand va încheia convorbirea fără să pronunțe o rezervă oarecare referitor la formele de luptă ale palestinienilor și fără să pomenească măcar asasinarea sportivilor israelieni la Olimpiada de la München prin această propoziție uluitoare, zicând: "Această luptă [a palestinienilor] este salutară!52". Relațiile lui Mitterrand cu comunitatea evreilor din Franța și cu Statul Israel au decăzut, pe parcursul campaniei
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
negocierii. În sfârșit, Mitterrand va încheia convorbirea fără să pronunțe o rezervă oarecare referitor la formele de luptă ale palestinienilor și fără să pomenească măcar asasinarea sportivilor israelieni la Olimpiada de la München prin această propoziție uluitoare, zicând: "Această luptă [a palestinienilor] este salutară!52". Relațiile lui Mitterrand cu comunitatea evreilor din Franța și cu Statul Israel au decăzut, pe parcursul campaniei din Liban, la un nivel fără precedent, această situație înscriindu-se ca un capitol aparte al anilor Mitterrand la putere. În
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ieșit la iveală contradicții și tensiuni generate nu atât de diferențele temperamentale ale personalităților active pe tărâmul relațiilor dintre cele două țări, cât și cu atât mai mult de pe pozițiile politice ale lui Mitterrand și aspirațiile acestuia privind soluționarea problemei palestiniene. Așa cum am lăsat deja să se înțeleagă și contrazicând afirmații cu care îi plăcea să se mândrească, Mitterrand nu se mulțumea să-și facă doar auzite concepțiile, ideile și pozițiile, ci a procedat cu perseverență la promovarea practică a acestora
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
vizitei sale la Budapesta (9 iulie 1982), când a asemănat acțiunea militarilor israelieni la Beirut cu distrugerea de către naziști, ca represalii, a satului și a tuturor sătenilor francezi din Oradour-sur-Glane. În convorbirile cu regele Hussein, Mitterrand se va referi la palestinieni numindu-i "popor lipsit de patrie" și "popor îndreptățit a avea o patrie", care el și numai el va hotărî "dacă vrea să-și creeze un stat". A mai spus că nu se îndoiește că "până la urmă, se va produce
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
scenariului imaginat de el? Răspunsul la această întrebare nu este nici simplu și nici categoric. Nu se cuvine a scăpa din vedere faptul că Mitterrand și tovarășii săi de idei din comunitatea internațională au aderat la formula unui "stat pentru palestinieni", mai puțin cu scopul de a sprijini o aspirație existentă și mai degrabă cu intenția de a o desemna ca pe un obiectiv realizabil, ceea ce sperau ei va declanșa o dinamică fără de care obiectivul respectiv s-ar fi impus ca
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
pentru acest om inteligent și curajos [Arafat]. Noi am hotărât demult iar în luna iunie 1982 "Comunitatea (Europeana a) Celor Zece" s-a pronunțat și ea, urmând exemplul nostru că existența unei organizații capabile să reprezinte la timp, oportun, lupta palestiniană este o necesitate. Curajul controlat de care a dat dovadă președintele incontestabil al OEP și zică-se despre el orice se va zice a sporit prețuirea noastră față de el cu un surplus de apreciere și simpatie. Dacă atunci când va părăsi
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
sosit vremea saltului curajos pe calea introducerii OEP și a celui ce se afla în fruntea acestei organizații sub aripile respectabilității și onorabilității, crezând că în felul acesta vor obține calificarea ca parteneri demni în negocieri viitoare pentru soluționarea problemei palestiniene. El a mai estimat că pasul acesta va plasa Franța față de adversarii săi în poziția de putere preferată cand se vor iniția demersurile cu caracter politic. Hotărârea odată luată, Mitterrand nu va recula nici față de tensiunea gravă care a răvășit
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de externe, Roland Dumas, și consilierii președintelui, Jacques Attali și Hubert Vedrin, care au căzut de acord că inițiativa invitării lui Arafat va fi justificată dacă va contribui la progresul formării unui climat de încredere și dialog între israelieni și palestinieni. De exemplu dacă, după ce în conformitate cu interpretarea franceză, OEP a recunoscut deja prin hotărârea Consiliului Național Palestinian din 1988 la Alger dreptul Statului Israel de a trăi în pace și securitate, Arafat va declara acum în public că recunoaște legitimitatea prezenței
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]