1,981 matches
-
am întors înapoi printre copaci, până la marginea pădurii, fără să fiu văzută. Ceva îmi spunea că poate fi adus Căpitanul. Așadar mi-am scos pantofii și mam cățărat într-un arbore frunzos, de unde, fără să fiu văzută, aveam în fața ochilor panorama întregului fort... Să fi stat acolo jumătate de oră, încercând să descifrez atitudinea absurdă a autorităților închisorii, când observ că în fața ei s-a oprit o mașină, din care au coborât: mama Căpitanului, soția lui, Cătălina și Lizeta Gheorghiu. Așadar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am și apucat să fac harta orașului pe care mi-a solicitat-o. După ce-a apus soarele, am urcat pe dealul de vest ca să am o perspectivă mai amplă. Dealul nu era totuși suficient de înalt ca să-mi ofere panorama dorită, și nici nu mă puteam lăuda cu o vedere prea bună. Așa că mi-a fost imposibil să estimez cu exactitate conturul Zidului. Am reușit doar să-mi dau seama cam cât e orașul de întins. Nu era nici prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
necunoscut, CNT, 2000, 4; Mihai Dragolea, Note despre un „bursier înfometat al vieții”, OC, 2000, 15; Dan C. Mihăilescu, Cumințenia cu scut și lance, „22”, 2000, 24; Gheorghe Grigurcu, Jurnalul lui Victor Felea, RL, 2000, 35; Dicț. esențial, 307-309; Petraș, Panorama, 293; Popa, Ist. lit., I, 927-929. C.H.
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
175-178; Papahagi, Fragmente, 199-203; Ulici, Lit. rom., I, 86-89; Pop, Pagini, 191-196; Mircea A. Diaconu, Dinu Flămând. Poezia cetății umane, CL, 1999, 2; Cistelecan, Top ten, 145-147; Dicț. esențial, 313-315; Țintă fixă - Dinu Flămând, VTRA, 2001, 6-7 (număr special); Petraș, Panorama, 294-295; Popa, Ist. lit., II, 579-580; Tudorel Urian, Un olimpian al angoaselor, RL, 2003, 29; Mircea Iorgulescu, Echinoxiștii, „22”, 2003, 713; Dicț. analitic, IV, 155-156. A.C.
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
pădure (2000), considerând că nu se poate vorbi de o imagine globală a literaturii române din ultima jumătate a secolului al XX-lea fără a avea în vedere scriitorii din exil, F. întreprinde un demers recuperator. În acest sens, o panoramă a fenomenului literar contemporan din România, elaborată din perspectiva „conștiinței estetice”, impune o situare a valorii în relație cu etica receptării ei. Cele două cărți propun atitudini față de o realitate politică trăită înăuntrul sau în afara țării de „răzvrătiți, emigranți sau
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
roditor, obsedante la D., au echivalențe biografice, mărturisite în prefața cărții, căci el se consideră „transplantat” în Israel, în „livada încâlcită a vieții”. Privirea retrospectivă cuprinde imaginile Târgoviștei patriarhale cu castani, ale crâșmelor cu cântece țigănești vechi ca și vinul. Panorama portuară din Tulcea pare reîntâlnită, după decenii, într-o călătorie. Drama deportării și a morților din lagărul transnistrean întrerupe evocarea universului familial, din care poetul a fost smuls cu brutalitate, prin imagini sumbre, puternice. Cu toate că versurile exprimă sentimente de nostalgie
DAVID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
Râmnicu Sărat, 1935; G. Ivașcu, I. Creangă, Iași, 1937; V. Ghețea, Ion Creangă pedagog și învățător, București, 1938; În memoria lui Ioan Creangă, îngr. Sandu Teleajen și Adrian Pascu, Iași, 1938; G. Călinescu, Viața lui Ion Creangă, București, 1938; Munteano, Panorama, 66-70; Gh. Ungureanu, Din viața lui Creangă. Documente inedite, București, 1940; Leca Morariu, Creangă, Cernăuți,1940; G. T. Kirileanu, De-ale lui Creangă, Cernăuți, 1940; Mircea Ispir, Ion Creangă, București, 1941; Vianu, Arta, I, 150-161; Călinescu, Ist. lit. (1941), 419-431
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
magică, București, 1973; Măicuța, București, 1981; Cele trei Marii din Vale. Noi, cei din vale. Din pragul veșniciei, București, 1983; Suflete în furtună, București, 1986. Repere bibliografice: Simion Alterescu, Concepția umanistă în dramaturgia lui M. Davidoglu, VR, 1954, 12; Piru, Panorama, 453-458; Popa, Dicț. lit. (1971), 208-209; Brădățeanu, Istoria, III, 193-196; Faifer, Dramaturgia, 38-42; Mihail Davidoglu, DRI, II, 8-19; Mirodan, Dicționar, II, 42-48; Dicț. scriit. rom., II, 35-37; Ghițulescu, Istoria, 192-195; Popa, Ist. lit., I, passim. M.Dț.
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
Irina Deșliu); Alex. Bezâmenski, Versuri de mânie, București, 1950; Nahabed Kuceak, Poezii, București, 1963 (în colaborare cu Victor Tulbure); Incertitudes, București-Montreal, 1992; Michel Déon, Un taxi mov, București, 1994 (în colaborare cu Alina Beiu). Repere bibliografice: Oarcăsu, Opinii, 81-85; Piru, Panorama, 199-200; Călinescu, Literatura, 122-128; Poantă, Modalități, 27-30; Constantin, A doua carte, 128-140; Cristea, Un an, 101-105; Piru, Poezia, II, 19-25; Grigurcu, Poeți, 102-107; Lit. rom. cont., I, 271-275; Dobrescu, Foiletoane, II, 20-29; Munteanu, Jurnal, III, 79-99; Dimisianu, Lecturi, 171-175; Moraru
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
sunt de asemenea notabile. Figurile celor trei conducători ai revoluției bolșevice, Lenin, Troțki și Stalin, apar așa cum erau în realitate, iar evenimentele ulterioare au confirmat în bună măsură ipotezele și intuițiile lui D. Același lucru se poate spune și despre panorama dictatorilor europeni, Pilsudski, Atatürk, Mussolini, Salazar sau Hitler. Și aici, creionul care schițează se dovedește sigur. Trăsături fizice, date oferite de analiza psihicului, fapte biografice relevante, nimic nu este uitat, totul este întrebuințat pentru a se obține un portret cât
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
435-439, IV, 249-250; G. Ibrăileanu, Note și impresii, Iași, 1920, 250-251; Ovid Densusianu, Barbu Delavrancea, București, 1919; Constantinescu, Scrieri, II, 420-421; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 339-346, II, 171-172; Octav Botez, Naturalismul în opera lui Delavrancea, București, 1936; Munteano, Panorama, 106-109; Lucian Predescu, Barbu Delavrancea. Viața și opera, București, 1938; Emilia Șt. Milicescu, Barbu Delavrancea. Om, literat, patriot, avocat, București, 1940; Grigore Băjenaru, Delavrancea. Omul și opera, București, 1940; Vianu, Arta, I, 235-248; Călinescu, Ist. lit. (1941), 501-509, Ist. lit.
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
Pe marginea unui „experiment”, GL, 1962, 27; Dan Rebreanu, Dorel Dorian, „Ficțiuni pentru revolver și orchestră”, TR, 1970, 36; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 229-233; Manolescu, Literatura SF, 81-82; Faifer, Dramaturgia, 43-46; Ghițulescu, O panoramă, 302-303; Victor Ernest Mașek, Dorel Dorian, „Cu toată dragostea. Confesiune târzie”, RL, 1987, 12; Alex. Ștefănescu, La hotarele dintre două milenii, „Magazin”, 1988, 15; Victor Bârlădeanu, Dorel Dorian și contribuția evreilor la SF-ul românesc, „Realitatea evreiască”, 1995, septembrie; Dorel
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
2000, 8; Iulian Boldea, În căutarea ficțiunii, VTRA, 2000, 3; Ruxandra Ivănescu, Farmecele povestitorului, VTRA, 2000,3; Nicoleta Sălcudeanu, Cronică în fărâme, VTRA, 2000, 3; Cornel Moraru, Un prozator, VTRA, 2000, 3; Maria Ștefănescu, Elogiul fragmentarului, „Discobolul”, 2000, 34-36; Petraș, Panorama, 273-274; Catrinel Popa, Un roman al ratării, RL, 2002, 18; Lefter, Critica, 384-387. C.H.
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
exprimându-se, intermitent, cu sobrietate și intuiție de psiholog. Atmosfera este omogenizată de intervențiile naratorului, mai accentuate în prozele scrise la persoana întâi, dar prezente cu discreție și în textele scrise în manieră obiectivă. În Povestiri (1987), autorul prezintă o panoramă simbolică a orașului, populată cu personaje liniștite și răbdătoare, trăitoare în felurite medii. Prin capacitatea de decupare în secvențe și printr-o anume tehnică a frazării, povestirile descoperă lumea fără menajamente. Multe proze sunt apropiate, din punct de vedere stilistic
DRUMUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286884_a_288213]
-
1987; Într-o singură dimineață, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, Proză scurtă, O, 1981, 1; Voicu Bugariu, A privi cu răbdare lumea, LCF, 1981, 7; Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene, VIII, Suceava, 1997, 55; Ion Marin Almăjan, Panorama existenței unui oraș, „Renașterea bănățeană”, 1997, 2216; Simona Popovici, Hologramă a orașului în 45 de... „Povestiri”, „Agenda zilei” (Timișoara), 1997, 122; Nicolae Havriliu, Joc între iluzie și realitate, „Anotimpuri literare”, 1997, 20. R.B.D.
DRUMUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286884_a_288213]
-
unde publică o serie de schițe și povestiri sub îndrumarea lui Eusebiu Camilar, iar editorial în același an, cu romanul Răzbunarea. Colaborează la „Viața militară”, „Pentru patrie”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. Romanul Bogăția unui sărac (1961) reprezintă un fel de panoramă (a deșertăciunilor) societății românești, asamblată prin prisma clișeelor din controversații ani ai dogmatismului ideologic. Protagonistul este un „altfel” de Nicolae Moromete. Fiu de țăran, el vrea să devină medic, dar este mai puțin conturat și personalizat decât tatăl său, Vasile
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
de influență). Cinci noi comedii sunt cuprinse în volumul Teatru. Schimbare de sex (2001). Sunt satire și farse burlești ale prăbușirii societății românești, o lume ce continuă să se dezagrege și după ieșirea din totalitarism. Promiscuitatea sinistră a „tranziției” întregește panorama alegorică pe care autorul o construiește, travestind realitatea în fantezie și reușind să-i anuleze spectatorului (cititorului) orice iluzie legată de aceste forme degradate. Teatru. Comedii la microfon (2001) reia trei piese mai vechi, difuzate între timp radiofonic. Adunând în
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
să facă, dar și ce simte cînd face. Numai cînd face. Deși e greu și inutil de “povestit” cartea, rămîne memorabilă scena actului sexual de la marginea unui drum de țară, În natură, petrecut Într-o poziție care-i Înlesnea protagonistei panorama văzduhului, consonantă, prin anvergură și consistență, cu starea ei de excitație cronică. Autoarea refuză În general nu autolivrarea totală, ci transfigurarea, convinsă că aceasta ar distrage de la transmiterea faptelor. Faptele debordează trăirile tocmai pentru că definesc o durată care nu este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 341-345, 438-441, 518-519; E. Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 129; Călinescu, Ist. lit. (1941), 756-758; Papadima, Creatorii, 424-430; Ștefan Baciu, Aron Cotruș, omul și poetul, „Revista scriitorilor români” (München), 1964, 3; Streinu, Pagini, II, 71-77; Piru, Panorama, 57-60; Doinaș, Poezie, 64-68; Crohmălniceanu, Literatura, II, 517-526; Micu, „Gândirea”, 491-513; Felea, Aspecte, II, 101-107; Ion Dodu Bălan, Resurecția unui poet. Aron Cotruș, București, 1981; Simuț, Diferența, 27-31; Cotruș, Meditații, 238-241; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 243-252; Elena Indrieș, Dimensiuni ale poeziei române
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
independent. SCRIERI: Concert de deschidere, pref. C. Stănescu, București, 2001; Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Iași, 2003. Ediții: Tudor Vianu în conștiința criticii, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1997 (în colaborare cu Emil Moangă). Repere critice: Petraș, Panorama, 239; Bogdan-Alexandru Stănescu, Uvertură (sau despre noua, dar atât de vechea critică), LCF, 2002, 13; Mircea Iorgulescu, Nehotărâri de critic tânăr, „22”, 2002, 16; Daniel Ștefan Pocovnicu, Fețele predestinării, ATN, 2002, 5; Gabriel Dimisianu, „Concert de deschidere”, R, 2002, 4-6
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
generalului filosofic, pe de alta. Modele permanente sunt G. Coșbuc (a și editat, în 1966, culegerea de evocări Coșbuc văzut de contemporani), Tudor Vianu, Lucian Blaga, dar și Titu Maiorescu, E. Lovinescu, G. Ibrăileanu, Al. Dima, prezențe vii într-o panoramă a contribuțiilor românești în estetică. Aceasta e considerată filosofie aplicată la artă și literatură și, mergând pe urmele lui Blaga, după care arta nu poate fi gândită la nivelul ei cel mai înalt decât prin filosofie, H. abordează simultan fenomenologia
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
350-351; Constantinescu, Scrieri, III, 162-177; Ionescu, Război, I, 156-159; Perpessicius, Opere, VI, 52-54, 250-253, VII, 94-97; Streinu, Pagini, II, 257-262, 430, 432, IV, 194, V, 287-288; Sebastian, Jurnal, 327-332; Călinescu, Ulysse, 73-74, 219-222; Sebastian, Eseuri, 306-310; Cioculescu, Aspecte, 350-353; Munteano, Panorama, 252-257; Călinescu, Ist. lit. (1941), 875-876, Ist. lit. (1982), 961-963; Octav Șuluțiu, Anton Holban, VR, 1957, 1; Georgescu, Încercări, II, 281-296; Manolescu, Lecturi, 147-169; Georgescu, Polivalența, 228-232; Aurel Dragoș Munteanu, Motive existențiale în opera lui Anton Holban, VR, 1968, 4
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
V, 242-245; Lovinescu, Scrieri, IV, 684, VI, 266-267; Geo Pavel, Sergiu Dan în intimitate, RP, 1935, 5243; Adrian Maniu, Pe marginea romanului premiat, U, 1937, 97; Călinescu, Ist. lit. (1982), 797-798; Dumitru Solomon, „Tase cel Mare”, GL, 1965, 4; Piru, Panorama, 302-305; Eugen Simion, Pagini dintr-un jurnal de noapte, LCF, 1970, 42; Mircea Iorgulescu, „Dintr-un jurnal de noapte”, RL, 1970, 44; Crohmălniceanu, Literatura, I, 353-354; Corbea- Florescu, Biografii, I, 74-81; Șerban Cioculescu, Sergiu Dan la 70 de ani, RL
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
12; N. Prelipceanu, De la Harap Alb la 30 decembrie 1947. O carte de eseuri a lui Sergiu Pavel Dan, RMB, 1999, 2666; Gheorghe Grigurcu, O carte inconformistă, RL, 1999, 2; Dan Mănucă, Ipostazele unei structuri epice, CL, 2000, 5; Petraș, Panorama, 253; Doina Curticăpeanu, Vara din noiembrie, F, 2003, 3-4; Opriță, Anticipația, 532-533. C.H.
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
2; Vladimir Streinu, „Scară la cer”, VR, 1940, 6; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist. lit. (1982), 940-941; Constantinescu, Scrieri, II, 186-189, 190-193, 194-198; I. Caraion, „Poeme de pe front”, CAP, 1943, 2164; I. Negoițescu, Virgil Carianopol, F, 1967, 11; Piru, Panorama, 90-92; Papadima, Scriitorii, 274-277; Martin, Poeți, II, 74-78; Cioculescu, Aspecte, 123-125, 185-186; Constantin, A doua carte, 100-104; Crohmălniceanu, Literatura, II, 176-178; Piru, Poezia, I, 108-117; Barbu, O ist., 346-348; Micu, „Gândirea”, 598-603; Streinu, Pagini, V, 112-120; Lit. rom. cont., I
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]