1,756 matches
-
a provocat anul bizantin să înceapă anul pe 1 septembrie . Dar în vestul Mediteranei , prima zi a fost pe 24 septembrie în funcție de lucrările lui Beda Venerabilul , sau următoarele zile de 25 decembrie sau 1 ianuarie, acest indiction fiind numit Indictionul papal . Calcularea indictionului pentru orice an din Era Creștină se face astfel De exemplu, indictionul anului 2013 este 6 Astfel, cu 5 ani în urmă, 2008 a fost primul indiction
Indiction () [Corola-website/Science/330029_a_331358]
-
Bremen, el este raportat că ar fi fost ales rege după moartea celor doi pretendenți, însă a fost demis după o scurtă perioadă de timp. El a condus, împreună cu fratele său, Inge și au avut un sprijin printr-o scrisoare papala în 1081, de la Papă Grigore al VII-lea, care se referă la cei doi prinți prin inițialele A și I, și unde sunt numiți regii Västergötland. Cu toate acestea, regele " A" ar putea fi Håkan cel Roșu. Co-guvernarea să împreună cu
Casa de Stenkil () [Corola-website/Science/331293_a_332622]
-
rebeliunea împotriva fratelui său cu ajutorul danezilor, alungându-l pe acesta de pe tron iar Magnus a fost ales rege. În 1276, el s-a căsătorit cu a doua soție, Hedviga, fiica lui Gerard I de Holstein. A fost emisă o anulare papală și o dispensă pentru a doua căsătorie zece ani mai târziu, în 1286. Hedviga a acționat în calitate de regent, probabil între 1290 - 1302 și 1320 - 1327. Valdemar, regele detronat, a reușit cu ajutorul danezilor să-și recâștige provinciile din Gothenland, din partea de
Casa de Bjalbo () [Corola-website/Science/331297_a_332626]
-
manuscris bizantin din secolul al XI-lea ce menționează în Nicosia existența unei biserici cu hramul Sfintei Sofia. Aceasta era locul unde monarhii erau încoronați regi ai Ciprului. În anul 1347, Papa Clement al IV-lea a emis o bulă papală pentru încurajarea participării cetățenilor din Nicosia la lucrările de renovare ale catedralei, afectată în urma unor alte cutremure. În anul 1359, Peter Thomas, legatul papal în Cipru, a încuiat în catedrală toți preoții și episcopii ortodocși greci din oraș supunându-i
Moscheea Selimiye din Nicosia () [Corola-website/Science/334051_a_335380]
-
încoronați regi ai Ciprului. În anul 1347, Papa Clement al IV-lea a emis o bulă papală pentru încurajarea participării cetățenilor din Nicosia la lucrările de renovare ale catedralei, afectată în urma unor alte cutremure. În anul 1359, Peter Thomas, legatul papal în Cipru, a încuiat în catedrală toți preoții și episcopii ortodocși greci din oraș supunându-i la diferite chinuri cu scopul de a-i converti la catolicism. Strigătele lor au alertat locuitorii orașului ce au ars poarta de la intrare catedralei
Moscheea Selimiye din Nicosia () [Corola-website/Science/334051_a_335380]
-
arhiepiscopie, primul arhiepiscop fiind un călugăr cistercian numit Ștefan de la Abația Alvastra. Episcopiile de Skara, Linköping, Strängnäs, Västerås și Växjö au devenit sufraganele ei, precum și episcopia finlandeză de Åbo. În timpul arhiepiscopului Jarler (1235-1255) a fost trimis de la Roma ca legat papal cardinalul William de Sabina care a ordonat în anul 1248 ținerea unui conciliu local la Skänninge pentru impunerea unor reguli mai stricte privind celibatul clerical, problemă cu care se confrunta Biserica suedeză. Acest subiect a fost dezbătut și de alți
Arhidieceza de Uppsala () [Corola-website/Science/334484_a_335813]
-
stăpânului său, la început spre palatul Santa Maria in Portico, iar apoi spre Vatican. Tomasso Albanese le acoperea retragerea, bătându-se cu precizia omului de arme și cu forța disperării. Din fericire porțile Vaticanului se deschid la timp, iar gărzile papale îi pun pe fugă pe asasini. Contemporanii relatează că a fost purtat pe brațe de soldați, acoperit de sânge, în camera unde Lucreția stătea de vorbă cu tatăl ei și Sancha. Cu ultimele forțe își denunță asasinii, dar soția nu
Alfonso de Aragon () [Corola-website/Science/331548_a_332877]
-
termeni de unități metrice - de exemplu, "livre metrique" (livra metrică) avea 500 g și "toise metrique" (stânjenul metric) avea 2 metri. După Congresul de la Viena din 1815, Franța a pierdut teritoriile pe care le anexase; unele, cum ar fi Statele Papale, au revenit la unitățile de măsură prerevoluționară, dar altele, cum ar fi Badenul - au adoptat o versiune modificată a "mesures usuelles", în timp ce Franța și-a păstrat sistemul de măsurare intact. În 1817, Țările de Jos au reintrodus sistemul metric, dar
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
entuziasm și a fost numit General de brigadă, în vederea unui război iminent. Dar Tratatul de la Nimega din 1678, semnat de majoritatea marilor puteri europene, a pus capăt războiului. În timp ce în Europa se semna pacea, în Anglia izbucneau conflicte interne: "complotul papal", conjurația ce avea drept scop asasinarea regelui de către catolici, a purtat în țară un nou val de ură împotriva catolicilor. În consecvență, Parlamentul a promulgat "Exclusion Bill" (Actul de Excludere), lege prin care toate persoanele ce nu erau de religie
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
batjocoritor "Seamus ori Chaca" (Iacob rahat în irlandeză). Bucuria victoriei a fost umbrită de înfrângerea flotei anglo-olandeze de către francezi, cu o zi mai devreme în Bătălia de la Beachy Head. A reprezentat prima victorie a Marii Alianțe - prima alianță între statele papale și cele protestante. Astfel a motivat mai multe națiuni să se alăture alianței și a risipit teama de o cucerire franceză a Europei. Deasemenea a avut o importanță strategică pentru Anglia și Irlanda. A marcat sfârșitul speranței lui Iacob de
Bătălia de la Boyne () [Corola-website/Science/331848_a_333177]
-
, cunoscută în istorie și sub numele de Liga venețiană, a fost o coaliție a oponenților hegemoniei Franței în Italia, constituită la inițiativa papei Alexandru al VI-lea la 31 martie 1495. Această alianță grupa Republica Venețiană, Ducatul Milanului, Statele Papale, Sfântul Imperiu Romano-German și Regatul Aragonului. În condițiile în care regele Carol al VIII-lea al Franței invadase Italia, mărșăluind rapid spre sudul peninsulei și cucerind Napoli, principatele feudale italiene au realizat pericolul ce le pândea, acela de a-și
Liga Sfântă (1495) () [Corola-website/Science/335608_a_336937]
-
politic, devenise victima rivalitățile dintre monarhiile vecine cu ea, a căror putere economică și militară era în creștere, și care râvneau la bogățiile peninsulei. În acel moment, doar cinci state italiene mai aveau o importanță majoră: Veneția, Milano, Florența, Statele Papale și Regatul Neapolelui. Aceste state mențineau un echilibru precar între ele, dar ambițiile exagerate ale conducătorilor acestora au dus la conflicte armate în care au ajuns să apeleze la ajutoare străine, cu rezultatul că Italia a devenit prada ambițiilor francezilor
Liga Sfântă (1495) () [Corola-website/Science/335608_a_336937]
-
în acea epocă o „ligă sfântă” deși era îndreptată împotriva unui stat creștin. După prima fază a Războaielor Italiene, încheiată cu victoria Ligii Sfinte și retragerea francezilor din peninsulă, au apărut disensiuni între doi din actorii principali ai Ligii: autoritatea papală și Republica Venețiană. Papa Alexandru al VI-lea a extins teritoriul Statelor Papale în Italia centrală, anexând regiunea istorică Romagna. Profitând de moartea papei Alexandru al VI-lea și de dificultatea în care se afla Cesare Borgia (fiul natural al
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
După prima fază a Războaielor Italiene, încheiată cu victoria Ligii Sfinte și retragerea francezilor din peninsulă, au apărut disensiuni între doi din actorii principali ai Ligii: autoritatea papală și Republica Venețiană. Papa Alexandru al VI-lea a extins teritoriul Statelor Papale în Italia centrală, anexând regiunea istorică Romagna. Profitând de moartea papei Alexandru al VI-lea și de dificultatea în care se afla Cesare Borgia (fiul natural al papei Alexandru, „gonfalonier” - căpitan-general al forțelor papale), seniorii deposedați de domeniile lor din
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
VI-lea a extins teritoriul Statelor Papale în Italia centrală, anexând regiunea istorică Romagna. Profitând de moartea papei Alexandru al VI-lea și de dificultatea în care se afla Cesare Borgia (fiul natural al papei Alexandru, „gonfalonier” - căpitan-general al forțelor papale), seniorii deposedați de domeniile lor din Romagna și-au oferit serviciile Republicii Veneția, devenind vasali ai acesteia în schimbul redobândirii vechilor domenii. Senatul venețian a acceptat această ofertă și în 1503 a ocupat mai multe orașe din Romagna, printre care Rimini
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
devenind vasali ai acesteia în schimbul redobândirii vechilor domenii. Senatul venețian a acceptat această ofertă și în 1503 a ocupat mai multe orașe din Romagna, printre care Rimini și Faenza. Noul papă, Iulius al II-lea, a hotărât să restabilească autoritatea papală asupra orașelor respective cerând Veneției să își retragă trupele. Republica Venețiană, cu toate că a decis să recunoască suveranitatea papei asupra acestor cetăți și să plătească un tribut pentru ele, a refuzat să predea efectiv acele orașe. În această situație, papa Iulius
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
și Războiul Anglo-Francez din 1513-1514. Alți istorici tratează această perioadă de conflicte ca pe un singur război („Războiul Ligii din Cambrai”). Deși motivul real al înființării Ligii din Cambrai era dorința papei Iulius al II-lea de a restabili autoritatea papală asupra tuturor orașelor din Romagna și de a pedepsi astfel Republica Venețiană, pretextul l-a constituit numirea de către venețieni a propriului lor candidat la demnitatea eclesiastică de episcop al Vicenzei, numire prin care se încălcau prerogativele papei de la Roma. La
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
face referire la o diplomă mai veche a regelui Béla al III-lea. Fizeșu Gherlii făcea parte din comitatul medieval Dăbâca, fiind unul dintre satele familiei nobiliare Wass de Țaga. Prima menționare documentară a parohiei poate fi găsită în dijmele papale: în anul 1332, Toma, preot de "Fises", plătise 32 de denari, o sumă însemnată. Parohia aparținea arhidiaconatului de Dăbâca. În secolul XVI comunitatea din Fizeșu Gherlii s-a convertit la religia calvină. În timpul incursiunilor tătare dintre 1658-1651 și din 1670
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
nu sunt cunoscuți. Prima atestare documentară a parohiei și bisericii romano-catolice din Sâncrai datează din anul 1282 când parohia se afla sub jurisdicția Episcopiei de Alba Iulia. În anul 1332 Sâncraiul este amintit ca parohie ce plătește decima către Curtea Papală de la Roma. ”Mathias sacardos de Sancto Rege solvit IIII grossos”, Mathias fiind preotul parohiei. Într-un alt document, tot din 1332, numele preotului este Balasz. Forma actuală a bisericii datează din secolul al XIV-lea. Se compune din două părți
Biserica reformată din Sâncrai () [Corola-website/Science/332592_a_333921]
-
fost cofondator și membru al Société des Eglises Orientales și fondator al Bibliotecii Române „Ieremia Valahul”. A avut diferite funcții și responsabilități atât în sistemul de învățământ al Vaticanului cât și în ordinului Fraților Minori Conventuali precum și în ierarhia statului papal. A fost astfel decan al Facultății de Drept a Universității Pontificale Laterane, prorector, apoi rector și guardian superior al Colegiului Franciscan „La Vigna”, judecător prosinodal în cadrul "Congregației pentru Doctrina Credinței" și al Vicariatului din Roma și al jurisdicției sale, consultor
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
este o bulă pontificală / bulă papală, emisă de papa Grigore al XIII-lea și denumită după primele cuvinte "Printre foarte nobilele sarcini ale ministeriului nostru pastoral" (în latină: " pastoralis officii nostri curas"). Este datată la 24 februarie 1582. Bula reformează calendarul iulian introdus de Iulius Caesar
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
situația s-a complicat atunci când Gaunt și Swynford s-au căsătorit în cele din urmă în 1396, la 25 de ani de la nașterea lui John Beaufosrt. Având în vedere căsătoria, biserica l-a declarat legitim pe Beaufort printr-o bulă papală emisă în același an. O proclamație ulterioară din partea fiului legitim al lui Ioan de Gaunt, regele Henric al IV-lea, îi recunoștea, de asemenea, legitimitatea lui Beaufort, însă l-a declarat neeligibil ca vreodată să moștenească tronul. Cu toate acestea
Lista monarhilor englezi () [Corola-website/Science/333036_a_334365]
-
făcută atât în latină cât și în spaniolă. Au fost bătute monede cu capetele Mairiei și a lui Filip, cât și cu stema Angliei (drepata) care indica domnia lor comună. În 1555, Papa Paul al IV-a emis o bulă papală prin care îi recunoștea pe Maria și Filip ca rege și regină de drept a Irlandei. După moartea Elisabetei I în 1603, fără ca aceasta să aibă copii, vărul ei, Iacob al VI-lea, rege al Scoției, a succedat la tronul
Lista monarhilor englezi () [Corola-website/Science/333036_a_334365]
-
că un poem a fost inspirat poetului și transmis de el. Creștinismul liberal era încă greu de distins de liberalismul politic în ultima treime a secolului al XIX-lea. Astfel, un episcop irlandez a fost trimis în Quebec de autoritatea papală în anii 1870 pentru a le separa pe cele două. Câțiva "curés" amenințaseră că nu vor acorda sacramentele enoriașilor care votează cu liberalii iar alții predicaseră că votul pentru liberali era un păcat de moarte. În secolul al XIX-lea
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
în Muzeul Luvru. În prezent, este posibilă admirarea unei copii în refectoriu care atârnă în locul pentru care a fost creat inițial tabloul. Mănăstirea a fost atât de importantă încât, în 1799, în timp ce Romă era ocupată de către Armata Revoluționară Franceză, Conclavul papal care l-a ales pe Papă Pius al VII-lea a fost convocat acolo. Cardinalii s-au întâlnit în "chorum nocturnis" (sau corul nocturn), unde este încă expusă celebra pictură pe pânză "Sfanțul Gheorghe ucigând balaurul" de Vittore Carpaccio. Cu
Mănăstirea San Giorgio Maggiore () [Corola-website/Science/333383_a_334712]