3,599 matches
-
sau perele tăiate în patru sau șase felii lunguiețe, se dă un clocot bun, apoi se scot și se adaugă gelatina. Într-un vas dreptunghiular sau într-o tavă de chec, se pune folie de nylon, se așează pepenele sau perele în rând, apoi se pune puțin vin, iar pere și vin, până se termină. Se dau la frigider timp de o jumătate de oră. După ce s-a întărit, se răstoarnă pe o tavă, se taie felii, se așează pe farfurii
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ml lapte, care se fierb cu 150 g zahăr, iar când clocotește se adaugă 3 gălbenușuri frecate cu o lingură de zahăr. Amestecăm continuu până se îngroașă, dăm deoparte și adăugăm 2 plicuri de vanilie. FRUCTE CARAMELIZATE Două mere, două pere, o portocală, o banană, două kiwi. Punem în tigaie puțin unt la topit, adăugăm 150 gr. de zahăr și lăsăm la caramelizat, apoi punem fructele tăiate felii, lăsăm să fiarbă un clocot în caramel. Se servesc cu puțină frișcă pe deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
kiwi. Punem în tigaie puțin unt la topit, adăugăm 150 gr. de zahăr și lăsăm la caramelizat, apoi punem fructele tăiate felii, lăsăm să fiarbă un clocot în caramel. Se servesc cu puțină frișcă pe deasupra. Fructe gratinate Un măr, o pară, două caise, un kiwi, un grapefruit roșu, struguri, căpșune, patru ouă, patru linguri de alcool, patru linguri de zahăr, patru linguri de vin Cotnari. Ungem o tavă cu unt în care punem fructele tăiate felii subțiri și dăm la cuptor
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de amidon și se dă un clocot. Se servește pe farfurie astfel: două felii de kiwi, patru - cinci boabe de zmeură, două linguri de sos de zmeură peste care răsturnăm din caserolă nugatul, iar deasupra punem două frunze de mentă. PERE CU SOS DE CARAMEL - DE ZAHĂR ARS Șase pere curățate, tăiate în două, opt linguri de zahăr, 200 gr. de smântână, un plic de zahăr vanilat, 100 gr. de unt. Ungem un vas cu 50 gr. de unt, în el
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pe farfurie astfel: două felii de kiwi, patru - cinci boabe de zmeură, două linguri de sos de zmeură peste care răsturnăm din caserolă nugatul, iar deasupra punem două frunze de mentă. PERE CU SOS DE CARAMEL - DE ZAHĂR ARS Șase pere curățate, tăiate în două, opt linguri de zahăr, 200 gr. de smântână, un plic de zahăr vanilat, 100 gr. de unt. Ungem un vas cu 50 gr. de unt, în el punând perele cu mijlocul în sus și dăm vasul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
SOS DE CARAMEL - DE ZAHĂR ARS Șase pere curățate, tăiate în două, opt linguri de zahăr, 200 gr. de smântână, un plic de zahăr vanilat, 100 gr. de unt. Ungem un vas cu 50 gr. de unt, în el punând perele cu mijlocul în sus și dăm vasul la cuptorul încins timp de 20 de minute. În alt vas punem zahărul la topit, peste zahăr punem restul de unt. Cu sosul obținut, decorăm perele coapte. Batem cu mixerul frișca și vanilia
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
50 gr. de unt, în el punând perele cu mijlocul în sus și dăm vasul la cuptorul încins timp de 20 de minute. În alt vas punem zahărul la topit, peste zahăr punem restul de unt. Cu sosul obținut, decorăm perele coapte. Batem cu mixerul frișca și vanilia cu care decorăm perele cu sos. Dăm la rece timp de 1 - 2 ore, apoi servim ca desert. PRĂJITURĂ CU CAISE Tapetăm o tavă de tort detașabilă cu hârtie pergament, ungem hârtia cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sus și dăm vasul la cuptorul încins timp de 20 de minute. În alt vas punem zahărul la topit, peste zahăr punem restul de unt. Cu sosul obținut, decorăm perele coapte. Batem cu mixerul frișca și vanilia cu care decorăm perele cu sos. Dăm la rece timp de 1 - 2 ore, apoi servim ca desert. PRĂJITURĂ CU CAISE Tapetăm o tavă de tort detașabilă cu hârtie pergament, ungem hârtia cu 20 gr. de unt. Din patru linguri de apă, 120 gr.
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
amestecat cu trei linguri de zahăr timp de trei minute. Se dă deoparte și se adaugă restul de zahăr și dăm cratița la fiert timp de trei - patru minute. Punem la borcane și dăm la cămară. ÎNGHEȚATĂ DE BERE CU PERE ȘI BRIOȘE Șase gălbenușuri bătute spumă cu șase linguri de zahăr. 300 gr. de smântână se pune la fiert cu 400 ml de bere blondă, lăsăm să dea două - trei clocote, dăm vasul deoparte și amestecăm cu ouăle frecate, dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
deoparte și amestecăm cu ouăle frecate, dăm iar la foc până se îngroașă, răsturnăm în alt vas și dăm la congelat. Această înghețată se servește cu decor din fructe glasate și brioșe prăjite în unt. Fructele glasate se fac astfel: pere curățate și tăiate jumătăți, portocale și lămâi tăiate felii se fierb în sirop de zahăr cu baton de vanilie. Brioșele sunt felii de chec care se înmoaie într-un ou bătut spumă cu o lingură de zahăr peste care turnăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de margarină și 3 linguri de cacao; * pentru salatele de fructe se alege o aromă potrivită; * fructele roșii se stropesc cu apă de roze și zahăr; * fructele galbene (pepene, banană, mango) se stropesc cu rom și vanilie; * pentru mere și pere se folosesc rom și scorțișoară; * dacă doriți să folosiți caise proaspete, trebuie să le opăriți puțin cu apă fierbinte și apoi le decojiți; * căpșunile nu se spală sub jet puternic de apă rece, ele se pun într-o strecurătoare și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ce străbătea livada până la „conac“, m-am izbit de uriașul bărbat, încă tânăr, care era fiul său, consul al României la Tirana pe acea vreme, se vede că în concediu, și care se ivise dintre arborii grei de rod: mere, pere umpleau și pământul dedesubt. Neplăcut surprins de prezența mea acolo, m-a întrebat pe un ton foarte nepoliticos, chiar răstit, ca și cum aș fi fost un intrus suspect, ce caut. I-am răspuns intimidat și stânjenit, bâlbâindu-mă, că aveam întâlnire
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
71,19 71,27 70,75 71,92 71,68 72,69 80,39 78,57 80,35 79,54 86,02 100,00 valoare milioane euro cre?tere (%) procente produse salata morcovi ceapa tomate smântân? lapte ?i gutui mere, pere, cartofi 300 250 200 150 100 50 0 271,02 98,01 27 45 41,82 27 200,86 0,63 3,48 6,3 10,01 1,3 7,52 15,09 milioane dolari an 2003 2002 2001 2000
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
trei administrări pe zi. Are un bun suport familial, fiicele vin pe rând la spital să o îngrijească. Concluzie: sindrom de fragilitate geriatrică, neglijat și agravat în ultimele 3 -4 zile. Examenul clinic și explorările paraclinice confirmă pneumonie și pleurezie para -pneumonică bazală dreaptă. Pe tot parcursul spitalizării, tensiunea arterială s-a păstrat în limite normale în absența medicației antihipertensive. ECG confirmă prezența blocului de ram stâng (BRS). Evoluția a fost lent favorabilă, pacienta beneficiind nu numai de tratamentul medicamentos- adecvat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
se întâlnesc numeroase specii de ciuperci parazite pe plantele cultivate cum sunt:mălura grâului(Tilletia foetens), rugina grâului (Puccinia graminis), cornul secarei (Claviceps purpurea), tăciunele porumbului (Ustilago zeae), mana cartofului (Phytophtora infestans), mana florii- soarelui (Plasmopara halstedii), putregaiul merelor și perelor(Monilia fructigena), putregaiul cireșelor (Monilia cinerea), putregaiul frunzelor de prun (Polystigma rubrum), mana viței -de -vie (Plasmopora viticola) ș.a. În flora spontană a comunei Șipote există și un număr destul de mare de plante superioare considerate plante medicinale și aromatice, cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Baba Iova, o goni pe Maica Domnului din casă, spunându-i că bărbatul ei, Crăciun, e om rău la inimă, că nu suferă în casa lui oameni străini și, când va veni cu oile de la pășune, are să fie foc și pară, chin și vai de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Baba Iova, o goni pe Maica Domnului din casă, spunându-i că bărbatul ei, Crăciun, e om rău la inimă, că nu suferă în casa lui oameni străini și, când va veni cu oile de la pășune, are să fie foc și pară, chin și vai de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tata este pronunțat -a-a, cuvântul cană este pronunțat -ană, cuvântul sanie este pronunțat -anie, ș.a.m.d. - În fenomenul de înlocuire se substituie o realizare fonetică imposibilă printr-o altă realizare organic posibilă și corectă și poartă numele de paralalie (para = în loc de). Specific paralaliei în despicăturile labio-maxilo-palatine este constanța elementului înlocuit în sistemul fonetic al subiectului respectiv, sunetul organic posibil luând locul celui imposibil de articulat fie după asemănare fonematică fie după asemănarea articulatorie, astfel „p” este adesea înlocuit cu „m
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a face albie de porci ș.a. Totodată, metafora amintită e completată, dar și concurată de o alta (FURIA ESTE O ENERGIE SUPRAOMENEASCĂ), care se întâlnește în expresii precum a lua foc, a se supăra foc, a se face foc și pară, a se face foc și pârjol, a tuna și a fulgera, a-i veni (toți) dracii, a se face leu paraleu sau mânios dunăre/dunăre de mânios/a se face dunăre (turbată). 2.5.1. Pe baza exemplelor de mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cărăușia la Telega de unde cărau bolovani de sare până în locuri îndepărtate din țară. În afară de transportul sării cărăușii mai aveau o cale de a trage folos de pe urma ocnei Telega: plecați să vândă sare, duceau și alte produse din gospodăria lor (mere, pere, țuică, prune uscate, etc.). Când se dă în folosință calea ferată Ploiești-Predeal (la 10 iunie 1879) cărăușia a încetat să mai fie o meserie bănoasă pentru locuitorii Proviței. În această perioadă prinde avânt extracția țițeiului. În anul 1880, la Drăgăneasa
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
modificările electrocardiogramei (ECG) la vârstnici sunt încadrate fie ca modificări cu semnificație „fiziologică”, care țin de evoluția biologică normală până la această vârstă, fie ca modificări cu semnificație patologică certă. Totuși criteriile de normalitate la populația vârstnică și variațiile fiziologice ale para - metrilor electrocardiografici în raport cu vârsta sunt insuficient definite prin studiile existente la momentul actual. Modificările fiziologice ale electrocardiogramei la vârstnici 11.1.1. Frecvența cardiacă Nu au fost documentate modificări semnificative ale frecvenței cardiace la vârstnici, deși există alterări importante ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
XII-lea), c�nd noile inven?îi se consoli-deaz?, tipologia se diversific? dup? destina?ia edificiilor (biserici m?n?știre?ți, biserici de pelerinaj etc.), se genera-lizeaz? acoperi?ul boltit realizat din piatr? ?i se concep veritabile programe decorative pentru pere?îi tot mai impu-n?tori, iconografia fiind inspirat? �n general de tematica biblic?, iar tehnicile curente fiind basorelieful ?i frescă. Gilbert Luigi subliniaz? coeren?a stilistic? dintre arhitec-tur?, sculptur? ?i pictur?, condi?iile supunerii tuturor de-mersurilor plastice ordonan?ei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n? �n ultimul sfert al secolului al XI-lea, se generalizeaz? apoi �n Fran?a ?i �n ??rile vecine, datorit? rezolv?rîi unei probleme majore de construc?ie. �ntr-ade-v?r, o bolț? antreneaz? o for?? oblic?, ce tinde s? �ncline pere?îi ?i st�lpii care o sus?în. Or, nu ajunge s? m?re?ți rezisten?a acestor supor?i �ngro? ndu-i sau reduc�nd num?-rul ?i dimensiunea deschiderilor, datorit? inconvenientu-lui c? se �ntunec? naosul. Trebuie deci sprijinit peretele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
osatur? larg deschis?. Solu?ia se afl? �n sistemul constituit din bolta pe ogive �ntret?iate � bolț? ale c?rei muchii se sprijin? pe arce de ogive � care face ca majoritatea presiunilor s? fie dirijate c?tre puncte precise din pere?îi navei, acolo unde ele s�nt contracarate de arce butante (descoperite c?tre 1180), iar acestea le transmit culeelor, care le re?în. La ferestre, care s�nt din ce �n ce mai largi, vitraliile policrome transmit lumina ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
transmit culeelor, care le re?în. La ferestre, care s�nt din ce �n ce mai largi, vitraliile policrome transmit lumina ?i expun o iconografie edificatoare. Volumul intern este deci dominat de verticalitate, subliniat de colonetele par?ial integrate �n pere?i, care merg de la sol sau de la st�lpi p�n? la cheile de bolț?. Complementar, strana ?i transeptul de aceea?i �n?l?ime cu navă, ale c?rei arcade se �nal?? c�ț mai sus pentru a m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]