8,430 matches
-
de diverse ale manifestării creativității, ca parte a talentului individual și colectiv. Colecția „Talentum” a Editurii Polirom invită publicul român interesat să fie părtaș la aceste dezbateri. Prof. univ. dr. Carmen Crețu Partea I Introducere Conceptul de creativitate: perspective și paradigme Robert J. Sternberg și Todd J. Lubart În selecția celor mai străluciți romancieri și artiști, a celor mai eficienți oameni de afaceri sau chiar directori de companii, este foarte probabil că persoanele creative vor fi preferate. Într-adevăr, în zilele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cele mai multe ori relevând o viziune limitată asupra creativității și percepția că sfera ei nu este atât de cuprinzătoare ca în realitate. În capitolul de față, vom dezbate cele șase obstacole și în timpul analizei vom lua în considerare șase abordări sau paradigme care au contribuit la înțelegerea conceptului de creativitate: mistică, psihanalitică, pragmatică, psihometrică, cognitivă și socială/de personalitate. Desigur că aceste abordări nu acoperă toate teoriile formulate pe tema fenomenului creativ, iar un scurt capitol este incapabil să acorde atenția cuvenită
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la înțelegerea conceptului de creativitate: mistică, psihanalitică, pragmatică, psihometrică, cognitivă și socială/de personalitate. Desigur că aceste abordări nu acoperă toate teoriile formulate pe tema fenomenului creativ, iar un scurt capitol este incapabil să acorde atenția cuvenită tuturor celor șase paradigme menționate, dar credem că succinta lor prezentare va reuși să surprindă câteva dintre ideile principale. Considerăm că există și o a șaptea abordare, de natură să contribuie la dezvoltarea cercetărilor viitoare - cea a confluenței teoriilor -, pe care o vom trece
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
teorii sau validări psihologice, dar consecințele unei asemenea perspective conduc deseori la confundarea fenomenului cu succesul comercial și la perceperea lui ca subiect prea puțin demn de cercetarea psihologică. Abordări psihodinamice ale studiului creativității Abordarea psihodinamică poate fi considerată principala paradigmă a studiului creativității din secolul XX. Pornind de la principiul conform căruia creativitatea este rezultatul tensiunii dintre realitatea conștientă și pulsiunile inconștiente, Freud (1908/1959) susținea că produsele creative ale scriitorilor și artiștilor reprezintă modalitatea lor de exprimare a dorințelor inconștiente
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
libertății individuale și a autorității societății în relațiile umane. Descoperirea cercetării De-a lungul aproape întregii epoci renascentiste și în timpul numeroaselor dezbateri filosofice care au avut loc, lucrările științifice au devenit cunoscute pentru capacitatea lor de a releva și destabiliza paradigme culturale și religioase. Trei dintre cei mai mari savanți ai civilizației occidentale - Copernic (1473-1543), Galileo (1564-1642) și Newton (1642-1727) -demonstraseră acest lucru. Totuși, numai exemplul oferit de ei nu a fost suficient. Au fost necesare răspândirea unor moduri noi de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
criticilor istorici conform cărora ea nu reprezintă o carte de inspirație divină sau pilonul de rezistență al unei lumi în continuă schimbare, iar conținutul ei nu rămâne neschimbat, nici original, noua viziune a Bibliei ca artefact cultural a devenit o paradigmă în literatură. În timp ce religia formală a decăzut, prestigiul Bibliei ca model estetic și literar a atins noi culmi (p. ii). Cunoscând seriozitatea, forța și intensitatea opoziției Iluminismului față de autoritatea divină și „înțelepciunea” religiei, nu ar trebui să pară deloc surprinzător
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
curs. Mai general, atât sectoarele de activitate active cât și cele latente contribuie la menținerea imaginii de sine a creatorului, o atitudine vitală pentru procesul creativ. Într-un domeniu de activitate complet epuizat, trebuie luată în considerare poziția sa în cadrul paradigmelor utilizate de creator, o chestiune omisă sub anumite privințe. În primul rând, nu cunoaștem în ce proporție munca individului se încadrează într-o paradigmă vizavi de proporția în care este situată conștient în afara ei - în cazul lui Darwin și Piaget
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
procesul creativ. Într-un domeniu de activitate complet epuizat, trebuie luată în considerare poziția sa în cadrul paradigmelor utilizate de creator, o chestiune omisă sub anumite privințe. În primul rând, nu cunoaștem în ce proporție munca individului se încadrează într-o paradigmă vizavi de proporția în care este situată conștient în afara ei - în cazul lui Darwin și Piaget - și subminează paradigma. În al doilea rând, dacă presupunem că două sau mai multe persoane creatoare activează doar în cadrul aceluiași set de paradigme, atât
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creator, o chestiune omisă sub anumite privințe. În primul rând, nu cunoaștem în ce proporție munca individului se încadrează într-o paradigmă vizavi de proporția în care este situată conștient în afara ei - în cazul lui Darwin și Piaget - și subminează paradigma. În al doilea rând, dacă presupunem că două sau mai multe persoane creatoare activează doar în cadrul aceluiași set de paradigme, atât secvențele și preocupările, cât, în special, intenția extraparadigmatică ar fi distincte. De exemplu, în anii ce au urmat călătoriei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o paradigmă vizavi de proporția în care este situată conștient în afara ei - în cazul lui Darwin și Piaget - și subminează paradigma. În al doilea rând, dacă presupunem că două sau mai multe persoane creatoare activează doar în cadrul aceluiași set de paradigme, atât secvențele și preocupările, cât, în special, intenția extraparadigmatică ar fi distincte. De exemplu, în anii ce au urmat călătoriei pe Beagle, Darwin a lucrat într-o manieră convențională împreună cu câțiva colegi experți în diverse domenii. În același timp, și-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1996; Pollak, 1992). Motivația extrinsecă și creativitatea EFECTUL DE SUBMINARE. Cealaltă parte a ipotezei motivației intrinsece, afirmația că motivația extrinsecă subminează creativitatea, a fost ținta mult mai multor lucrări de cercetare și tema unor dezbateri mai aprige. Pentru a înțelege paradigmele folosite cel mai frecvent în aceste cercetări, este bine să analizăm felul în care teoreticienii au privit relația dintre motivația intrinsecă și cea extrinsecă. În forma ei originală, ipoteza motivației intrinsece a creativității reflecta concepția social-psihologică predominantă, conform căreia motivațiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Lawler, 1968; Vroom, 1964), cele mai multe dintre cercetările izvorâte din ipoteza ei originală despre motivația intrinsecă s-au bazat pe presupunerea că prezența constrângerilor extrinsece reduce interesul intrinsec față de o activitate și duce la niveluri de creativitate mai scăzute. Folosind o paradigmă luată din cercetarea legată de motivația intrinsecă (Lepper et al., 1973), în aceste cercetări, de obicei, subiecții au fost puși să îndeplinească o sarcină creativă interesantă fie în prezența, fie în absența unei anumite constrângeri extrinsece sau a unui anumit
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
obicei, subiecții au fost puși să îndeplinească o sarcină creativă interesantă fie în prezența, fie în absența unei anumite constrângeri extrinsece sau a unui anumit factor de motivație extrinsec. Mai multe studii din această linie, precum și unele bazate pe alte paradigme au arătat efectele nocive pe care le au asupra creativității factorii de motivație și constrângerile extrinsece. Unul dintre primele studii de acest fel a încercat să stabilească dacă este sau nu afectată creativitatea atunci când creatorul se așteaptă ca rezultatul să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
seamănă cu situația din domeniul fizicii de la sfârșitul secolului al XIX-lea, înainte de revoluția declanșată în gândire de teoria cuantelor. Ambele exemple arată că creativitatea întâmpină mai multe greutăți înainte de o revoluție paradigmatică. Pe de altă parte, nevoia unei noi paradigme face ca, atunci când, în ciuda greutăților, apare totuși o inovație viabilă, ea să fie considerată o realizare creativă de prim rang. În orice perioadă istorică există anumite domenii care îi atrag mai mult pe tinerii înzestrați decât în alte momente, mărind
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
domeniile științifice și ideile originale care intrau în conflict cu ea erau respinse. Cel mai celebru caz, desigur, este al lui Lâsenko, care a aplicat teoria lui Lamark la noi soiuri de grâu, întrucât această teorie era mai „marxistă” decât paradigma Darwin-Mendel. Chiar și în zilele noastre, unele subiecte din științele sociale (și chiar din fizică și biologie) sunt considerate mai puțin oportune din punct de vedere politic decât altele și, în consecință, cercetările legate de ele sunt limitate. Creativitatea este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În sectorul public de Îngrijire a sănătății 55 Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Îngrijire a sănătății 55 Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În sectorul public de Îngrijire a sănătății 55 Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Îngrijire a sănătății 55 Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al progresului: Pentru a evolua, pe lângă stabilitate, unui popor Îi mai trebuie și maleabilitate. În trecutul nostru, nu considerăm ca un patrimoniu decât elementul fix al rasei și al vieții naționale 36. Teoriile eugeniste au introdus un limbaj și o paradigmă specifice pentru a defini problemele sociale. În același timp, contextul politic local, dar și cel cultural, mai general, au contribuit la modelarea semnificațiilor acestor teorii. În consecință, soluțiile pentru problemele sociale elaborate În discursul eugenist și-au găsit limitele atât
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
2 se ocupă de cele mai influente curente intelectuale și de modul În care ele au influențat eforturile de a redefini rolul științei În societate. Consider că eugeniștii au avut un rol important În popularizarea printre intelectualii români a unei paradigme științifice bazate pe determinism biologic. Ca rezultat al trecerii de la o viziune despre lume bazată pe valori religioase la una dominată de legile biologiei - ereditate, evoluție și diferențiere -, eugeniștii au contribuit la secularizarea societății românești. Capitolul 3 discută În detaliu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la activitățile Gărzii de Fier. Aceste legături variate vor fi explorate În capitolul 3. Pentru moment, discuția de față se va Îndrepta către fundamentele intelectuale ale mișcării eugeniste din România. CAPITOLUL 2TC " CAPITOLUL 2" Soluție eugenicătc "Soluție eugenică" O nouă paradigmă științificătc "O nouă paradigmă științifică" Omul nu a găsit În știință un talisman, cu care să pătrundă toate misterele ființei sale. El a obținut numai o bună unealtă pentru a se ghida și mai ales pentru a se adapta lumii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Fier. Aceste legături variate vor fi explorate În capitolul 3. Pentru moment, discuția de față se va Îndrepta către fundamentele intelectuale ale mișcării eugeniste din România. CAPITOLUL 2TC " CAPITOLUL 2" Soluție eugenicătc "Soluție eugenică" O nouă paradigmă științificătc "O nouă paradigmă științifică" Omul nu a găsit În știință un talisman, cu care să pătrundă toate misterele ființei sale. El a obținut numai o bună unealtă pentru a se ghida și mai ales pentru a se adapta lumii sociale. Constantin Rădulescu-Motru, „Valoarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniei, la un nivel general și fără implicare În mișcarea eugenistă, și eugenie, atunci când doresc să semnalez adeziunea conștientă atât la teoriile eugeniei, cât și la Întregul ansamblu de implicații intelectuale, ideologice și pentru realizarea politicilor publice ale acestor teorii. Paradigma științificătc "Paradigma științifică" Trecerea către o teorie a drepturilor, responsabilităților și limitărilor sociale exprimată În limbaj științific se produsese deja În Europa Înainte de 1914. Încă din secolul al XVIII-lea, știința devenise o modalitate importantă de a produce cunoaștere În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un nivel general și fără implicare În mișcarea eugenistă, și eugenie, atunci când doresc să semnalez adeziunea conștientă atât la teoriile eugeniei, cât și la Întregul ansamblu de implicații intelectuale, ideologice și pentru realizarea politicilor publice ale acestor teorii. Paradigma științificătc "Paradigma științifică" Trecerea către o teorie a drepturilor, responsabilităților și limitărilor sociale exprimată În limbaj științific se produsese deja În Europa Înainte de 1914. Încă din secolul al XVIII-lea, știința devenise o modalitate importantă de a produce cunoaștere În Europa Centrală
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]