3,473 matches
-
este că Școala Engleză a apărat societatea internațională de aceia ce sunt intoleranți cu deficiențele ei, nerăbdători să vadă schimbări rapide și gata să folosească forța și viclenia pentru a reuni celelalte societăți în jurul ideologiilor lor preferate. Există aici o paralelă cu acei realiști clasici care se opuneau spiritului de cruciadă în relațiile internaționale (vezi capitolul 2 din acest volum). Wight a subliniat întotdeauna că "raționalismul" s-a suprapus cu realismul și revoluționarismul. Noi am văzut un punct de convergență între
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
contribui pe cât posibil la ajutorul pentru ceea ce Dunne și Wheeler au numit "umanitatea suferindă". Înainte de a încheia acest capitol este util să notăm cum se situează Școala Engleză în raport cu alte ramuri actuale ale teoriei Relațiilor Internaționale. Se poate face o paralelă între studiile asupra societății internaționale ale Școlii Engleze și argumentele instituționaliste neoliberale despre cum este posibilă cooperarea chiar și în contextul anarhiei. Membrii Școlii Engleze nu i-au urmat pe instituționaliștii neoliberali în utilizarea teoriei jocurilor pentru a explica modul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că teoria internațională poate începe cu egoiștii raționali este o blasfemie pentru membrii Școlii Engleze, care cred că interesele statelor sunt întotdeauna definite în relație cu și formate de principiile morale și legale ale societății internaționale. Se poate face o paralelă cu constructivismul (vezi capitolul 8 din acest volum), care pretinde că interesele statului sunt construite social și influențate de normele globale. Similar, membrii Școlii Engleze sunt de acord cu constructivismul că anarhia este, cum o spune faimoasa frază a lui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
globale afectează viețile grupurilor marginale din societate, cele mai vulnerabile. Scrierile marxiste despre naționalism discutau mai detaliat pe marginea limitelor loialității și comunității. Afirmații recente privind modul în care lumea contemporană este modelată de globalizare și fragmentare își găsesc o paralelă interesantă în gândirea lui Lenin: "Capitalismul în curs de dezvoltare cunoaște două tendințe istorice în ceea ce privește problema națională. Prima este deșteptarea vieții naționale și a mișcărilor naționale, lupta împotriva oricărui tip de opresiune la nivel național și crearea statelor naționale. A
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
diferențele sau natura contiguității. O perseverentă și analitică lectură în oglindă va indica linia de demarcație și mai ales va contura specificul fiecăruia dintre ei, pentru că, prea ades și pripit, au fost închiși între aceleași paranteze 212. Vom construi această paralelă începînd cu locul în care am aflat-o, deja deschisă, ca pe o provocare, într-o expertiză a Monicăi Spiridon aplicată discursului publicistic eminescian 213. Autoarea a inițiat un act de revalorizare, justă și argumentată, a unui corpus atât de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
încă multe de spus despre spiritul ironic, despre legătura intimă dintre polemică și ironie sau despre cum funcționează ironia, însă credem că e potrivit să continuăm aventura interpretării pe firul vizibil și invizibil al textelor caragialian și arghezian. Revenind la paralela propusă, observăm mai întâi că Arghezi dezvoltă, în raport cu autorul moftului și al derivatelor sale, o afinitate intelectulă, exprimată în termenii unei prețuiri totale față de cel al cărui nume a devenit emblema unei mentalități, blazonul unei epoci fără vârstă, al unei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în Pagini din trecut, p. 394. 205 Tudor Arghezi, "Baroane" în ibid., p. 404. 206 Vezi J.L. Austin How to Do Things with Words/Cum să faci lucruri cu vorbe, traducere de Sorana Corneanu, Colecția "Studii", Seria "Studii socio-umane", Editura Paralela 45, Pitești, 2003. 207 Mariana Ionescu, op. cit., p. 68. 208 I. Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian, p. 31. 209 Vezi convorbirea cu Vasile Natea, " În amintiri și destăinuiri", în volumul L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, pp. 204-214. 210 Marc
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
VI, Mineralogie și istoria artei, traducere de Ioana Costa, Polirom, Iași, 2004, p. 115 n. trad.]. 14 Ibidem, § 151 [trad. rom., p. 149 n. trad.]. * Theodor W. Adorno, Teoria estetică, traducere de Andrei Corbea, Gabriel H. Decuble și Cornelia Eșianu, Paralela 45, Pitești, 2005, p. 157 (n. trad.). * Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut. Prizoniera, traducere de Irina Mavrodin, Univers, București, 1998, pp. 162-163 (n. trad.). ** Astfel descris de Proust într-o scrisoare din 1921 către Jean-Louis Vaudoyer (n. trad.). 15
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
geometria proiectivă. Matematica lui Poncelet a reprezentat apogeul muncii începute de artiștii și arhitecții secolului al XV-lea, precum Filippo Brunelleschi și Leonardo da Vinci, care au descoperit cum să deseneze în mod realist - în perspectivă. Când într-o pictură „paralelele“ converg către punctul de fugă, observatorii sunt păcăliți să creadă că liniile nu se întâlnesc niciodată. Pătratele de pe podea devin trapezoidale într-o pictură; totul este puțin distorsionat, însă pare perfect normal pentru ochiul privitorului. Aceasta este proprietatea unui punct
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de string, dar acesta oscilează, în fiecare caz, în alt mod. Totul în univers este făcut din astfel de stringuri, care au un diametru de aproximativ 10 33cm; compararea mărimii unui string cu mărimea unui neutron este echivalentă cu o paralelă între mărimea neutronului și mărimea sistemului nostru solar. Din perspectiva unor ființe de mărimea noastră, stringurile arată ca niște puncte, deoarece sunt foarte mici. Distanțele (și timpii) mai mici decât dimensiunile stringurilor nu mai contează; nu au nici o logică fizică
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
direct proporțional cu volumul producției (Q), reprezentându-se printr-o dreaptă ce pleacă din originea sistemului de axe de coordonate și are o pantă crescătoare, fiind o funcție liniară de volumul producției. Costurile fixe (CF) sunt redate printr-o dreaptă paralelă la axa absciselor, iar costurile totale (CT), obținute din Însumarea costurilor variabile și a celor fixe, sunt reprezentate printr-o dreaptă care are aceeași Înclinație cu dreapta costurilor variabile. Considerând prețul de valorificare a producției neschimbat, pentru o perioadă foarte
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Peel, dar opoziția unor politicieni tory va provoca sciziuni în cadrul partidului de guvernămînt și va duce la căderea guvernului (v. Viața economică și socială). // Prin Tratatul de la Oregon (15 iunie), granița de sud a Canadei (cu SUA) este fixată la Paralela de 49° N. În plus, Marea Britanie primește insula Vancouver. // Arhitectul Charles Barry construiește sediul Trezoreriei din Londra (pe Whitehall). // Apare cartea de limerick-uri Book of Nonsense de Edward Lear‡‡. 1847. Parlamentul votează legea care limitează la zece ore programul de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
printre ghețuri, pînă la 85° 56' latitudine nordică și 66° 31' longitudine estică, stabilind un record al secolului XIX. Expediții cu săniile la Polul Nord. Prima expediție cu săniile la Polul Nord a fost întreprinsă în 1827 de William Perry pînă dincolo de paralela de 82° 45' latitudine nordică, dovedindu-se astfel că Polul Nord nu putea fi atins decît cu ajutorul săniilor trase de cîini. În 1875, Albert Hastings Marckham atinge paralela de 82° 56' latitudine nordică. Primul om care a atins Polul Nord a fost
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
săniile la Polul Nord a fost întreprinsă în 1827 de William Perry pînă dincolo de paralela de 82° 45' latitudine nordică, dovedindu-se astfel că Polul Nord nu putea fi atins decît cu ajutorul săniilor trase de cîini. În 1875, Albert Hastings Marckham atinge paralela de 82° 56' latitudine nordică. Primul om care a atins Polul Nord a fost americanul Robert Edwin Peary la 6 martie 1909. El explorase în prealabil Groenlanda ("peninsula Peary). La ultimul "asalt", Peary a fost însoțit de numai patru eschimoși și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Țara lui Eduard VII", o peninsulă de care se apropiase și Ross. Din expediție făcea parte și Ernest Shackleton. Scott a dovedit că "Țara Victoria" este un podiș înalt de 3.000 m. În 1908, Ernest Henry Shackleton a atins paralela 88° 23' latitudine sudică, aflată la c. 180 de km de Polul Sud. Pornind din nou în căutarea Polului Nord, căpitanul Robert Scott a ajuns între 16-18 ianuarie 1912, la bordul vasului "Terra Nova", la 29 de km de Pol, ținta
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
un succes. Prima expediție aeriană arctică a fost organizată de Roald Amundsen și de sponsorul american din Chicago, Lincoln Ellsworth. La sfîrșitul lunii mai 1925, două hidroavioane afretate de Ellingsworth au decolat din fiordul Kongs și au zburat pînă la paralela de 87° 43' latitudine nordică, unde au făcut o escală tehnică (motorul avionului lui Amundsen se gripase). Cele două avioane au amerizat pe o copcă, dar ghețurile au deteriorat și cel de-al doilea avion. Pînă la 15 iunie 1925
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ajuns cu bine în "Țara de Nord-Est" din arhipelagul Spitzberg, dar a fost nevoit să aterizeze din lipsă de carburant. Echipajul s-a întors la fiordul Kongs remorcat de un vas norvegian. Expediția lui Amundsen a arătat că pînă la paralela atinsă de ei, la nord de Marea Groenlandei, în sectorul Arcticii de lîngă Spitzbergen, nu există uscat. Primul zbor reușit peste Polul Nord, dar nu cu avionul, ci cu un dirijabil ("Norvegia") pilotat de inginerul italian Umberto Nobile, a fost efectuat
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
pilotat de inginerul italian Umberto Nobile, a fost efectuat la 11 mai 1926 de către Richard Evelyn Byrd (exploratorul Antarcticii de mai tîrziu), Roald Amundsen și Lincoln Ellsworth. Dirijabilul a decolat din fiordul Kongs spre nord, a trecut peste Pol la paralela de 11° longitudine estică și, zburînd pe meridianul de 160° longitudine estică, a aterizat mai întîi la Capul Barrow din Alaska, apoi, din cauza unui vînt puternic, lîngă golful Clarence; acesta a fost primul zbor deasupra Arcticii, de la Spitzbergen la Alaska
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
desinența -a, putînd fi inițial un compus de tipul „muntele Caprei“, după modelul Cravia (sl. < Kravia „al vacii“, Orlea (< orlja, „al vulturului“). În favoarea etimologiei slave pledează și existența în Grecia a unui toponim identic (Kozia), considerat de Emil Petrovici o paralelă romîno-grecească de origine slavă, ca și destul de multe alte toponime (Lozna-Losna, Țărova- Țerovas, Hîrșova-Hersova, Breaza-Briaza, Vriaza, Dobra-Dobra, Slatina-Zlatina, Găvoșdia-Guvojda, Kavojda, Predeal- Pradala, Peșteana-Pistiana, Vlaha- Vlaha etc.), precum și nu puține toponime similare întîlnite în diferite teritorii de limbă slavă (Kozjak, Koziek
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sl. mŭchŭ, „mușchi“ (plantă). Aceste nume se încadrează într-o serie lungă de toponime constituite cu sufixul slav -na (Bozna, Crasna, Gladna, Radna, Rodna, Zlatna etc.), care împînzesc teritoriul romînesc. Descendența sufixului este adjectivală (sl. -inu) sau substantivală (sl. -ina). Paralelele din teritoriile slave (Mostița, Moșna, Moșnaia, Mohovo, Moșnik, Mașnica etc.) susțin această bază. În Moșna, ierul mare (transcris ŭ, u, w, o) a devenit o (ca în Bozna < *Bușina < sl. buzu, „boz“, și ca în apelativul romînesc de origine slavă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fi o zi, Editura Cartea Românească, București, 1989. Olăreanu, Costache, Cu cărțile pe iarbă, Editura Militară, București, 1986. Olăreanu, Costache, Lupul și chitanța, Editura Albatros, București, 1995. Olăreanu, Costache, Ucenic la clasici, Editura Allfa, București, 1997. Olăreanu, Costache, Frica, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Papadat-Bengescu, Hortensia, Logodnicul, Editura Junimea, 1986. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, Editura Albatros, București, 1990. Papilian, Victor, Coana Truda, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1988. Pătrășcanu, D. D., Opere alese, vol. II, Editura Junimea, Iași, 1972. Peltz
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
D., Opere alese, vol. II, Editura Junimea, Iași, 1972. Peltz, I., Nopțile domnișoarei Mili, Editura pentru literatură, București, 1969. Peltz, I., Actele vorbește!, Editura Minerva, București, 1971. Petrescu, Camil, Mitică Popescu, Editura Albatros, București, 1973. Petrescu, Radu, Ocheanul întors, Editura Paralela 45, Pitești, 2001. Petrescu, Radu, Părul Berenicei, Editura Cartea Românească, București, 1979. Rebreanu, Liviu, Opere, Text ales și stabilit, note, comentarii și variante de Niculae Gheran și Nicolae Liu; Studiu introductiv de Al. Piru, Editura pentru literatură, București,1968, vol
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
București, 1988. Simionescu, Mircea Horia, Paltonul de vară, Editura Albatros, București, 1996. Simionescu, Mircea Horia, Dicționar onomastic, ediția a doua, întregită cu volumul Jumâtate plus unu și o prefață a autorului, Editura Allfa, București, 2000. Simionescu, Mircea Horia, Redingota, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Simionescu, Mircea Horia, Licitația, Editura Paralela 45, Pitești, 2003. Slavici, Ioan, Amintiri (Eminescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc, Maiorescu), "Cultura națională", 1924. Sorescu, Marin, Ieșirea prin cer, Editura Eminescu, București, 1984. Stănoiu, Damian, Camere mobilate, Editura Evenimentul, București, 1990
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Albatros, București, 1996. Simionescu, Mircea Horia, Dicționar onomastic, ediția a doua, întregită cu volumul Jumâtate plus unu și o prefață a autorului, Editura Allfa, București, 2000. Simionescu, Mircea Horia, Redingota, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Simionescu, Mircea Horia, Licitația, Editura Paralela 45, Pitești, 2003. Slavici, Ioan, Amintiri (Eminescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc, Maiorescu), "Cultura națională", 1924. Sorescu, Marin, Ieșirea prin cer, Editura Eminescu, București, 1984. Stănoiu, Damian, Camere mobilate, Editura Evenimentul, București, 1990. Stănoiu, Damian, Cazul maicii Varvara, Editura Porus, București, 1991
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prefață de Valeriu Râpeanu, București, 1974. 2. Antologii Antologia piesei românești într-un act, vol. I, II, studiu introductiv, note și bibliografie de Valentin Silvestru, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979. Crăciun, Gheorghe (coord.), Competiția continuă (Generația '80 în texte teoretice), Editura Paralela 45, Colecția '80, seria Antologii, ediția a II-a, 1999. Desant'83, antologie și prefață de Ov. S. Crohmălniceanu, Editura Cartea Românească, Bucuresti, 1983. Dialogul neîntrerupt al teatrului, vol.I. De la Caragiale la Brecht, vol. II, de la Lorca la Brook
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]