4,853 matches
-
este considerată ca metodă principală de clasificare (Fig. 1.7): gaz (atomi, molecule, ioni și excimeri), lichide (în principal coloranți organici) și solide (izolatori și semiconductori) [24, 25]. Fig. 1.7. Laserii aferenți prelucrării materialelor, clasificați funcție de mediul activ (în paranteze sunt laseri alocați grupului mai reprezentativ) [24, 25] Pentru fiecare tip de mediu activ, tipurile de laser sunt prezentate întrun format ce surprinde funcționarea mecanismelor de generare a radiației luminoase (tranziții electronice în atomi, tranziții vibraționale în molecule 23 etc.
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
aflată În formare. Viziunea invocată mai sus acreditează teza conform căreia dascălul trebuie să ajute elevul să se apropie de cunoaștere, să-l determine să se descopere, fără o Întâlnire spirituală autentică, fără o rezonanță afectivă, dascălul fiind pus Între paranteze, făcându-se abstracție de prezența sa. Avem de-a face cu o formare „mașinală”, desubiectivizată și despiritualizată, desprinsă de date concrete și fapte de viață. S-a ajuns la ideea paradoxală că Învățarea este cu atât mai acută cu cât
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc (Matei 5, 38-44). CITAT RETRAS!!! Iertarea Înseamnă să ne reconstruim persoana În concordanță cu un alt orizont de valori, punând Între paranteze egoismele și infatuările de tot felul, pentru a-l Înțelege și ferici pe celălalt. Iertarea este iubirea În cea mai concretă prefigurare a ei. Ea presupune o reconversie a propriei ființe pentru a-l accepta pe celălalt (bun, rău, nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
da o șansă persoanei. Iar atunci, cu un efort imens și un dozaj ingenios, se-ncepe „o viață nouă”. E ca și când nimic nu ar fi fost Înainte, ca și când nimic din trecut nu ar mai conta. Dar poate fi pusă Între paranteze o parte a vieții tale? Și e sănătos ecst lucru? Nu-i cumva o lașă uitare de sine? Nu-i o neavenită autoînșelare? În al doilea rând, starea profundă de nemulțumire este dată și de sentimentul unei irosiri și Împrăștieri
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
găsite aceasta era în cele mai multe cazuri ieșirea în cazurile de confruntare sunt acceptabile. Era cea mai dificilă situație. Întrucât documentul urma să fie adoptat la nivelul șefului statului, nu i se putea prezenta acestuia spre aprobare un document cu multe paranteze. În consecință, incertitudinea se prelungea până în ajunul deschiderii ședinței, de fiecare dată rămânând câteva paragrafe spre soluționare la nivelul șefului delegației. Numai în momentul sosirii delegației oficiale, aflai dacă munca desfășurată de negociatori a fost sau nu acceptată. Adeseori, șeful
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ales de propunerea avansată de unele state vizând amânarea deciziei finale până la sesiunea a XXII-a a Adunării generale" (Citate din telegrama cifrată nr. 69.461 din 9.V. 1968 a Misiunii permanente din New York transmisă Centralei MAE). [Deschiderea acestei paranteze este determinată de nevoia descrierii succinte a unei situații nedorite și neplăcute produse în cadrul delegației române. Ministrul Corneliu Mănescu a fost deranjat de conținutul discuției dintre N. Ecobescu și A. A. Roșcin, în special de solicitarea acestuia ca dialogul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
intereselor țării. Postura de "oaie neagră" a consfătuirilor, după cum ne spuneau adesea ceilalți participanți, nu ne-a descumpănit și descurajat nici odată. Chiar dacă acest calificativ nu ne încânta, nu am abdicat de la ceea ce știam că trebuie să facem. O scurtă paranteză cu privire la cele de mai sus. La numeroasele reuniuni internaționale la care am luat parte în cei 40 de ani de carieră, chiar și după 1989, am putut constata de altfel că tendința de a-i dădăci pe cei mai mici
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
atributul principal al homo sapiens - capacitatea de abstractizare, o ființă „înrobită pe veci de video-games”. Dacă homo sapiens s-a format după principiul „la început a fost cuvântul”, pentru acest homo videns la început a fost și rămâne imaginea. În paranteză fie spus, autori mai rezervați, preocupați mai ales de „efectul de realitate” al imaginilor TV în era „videosferei” (R. Debray și alții) nu separă forța imaginii de puterea cuvântului în discursul televizual, atribuie televiziunii o capacitate tactilă ieșită din comun
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai fi de nuanțat un aspect legat de atracția dandy-lor pentru femeile-bărbate. În două excepționale studii de mari dimensiuni 1, Jacques Le Rider, unul dintre cei mai avizați cercetători ai modernității vieneze din perspectiva crizelor de identitate masculină, deschide o paranteză tangentă cu tema noastră. După ce, Într-un capitol preliminar al părții a doua din Modernitatea vieneză și crizele identității, intitulat „Diferențele sexuale și bisexualitatea”, descrie succint tema nostalgiei paradisului pierdut, a unității originare a ființei, ca temă recurentă În modernitate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
parțial, de „neomedievaliștii” Swinburne și Tennyson, Wilde Încearcă să stabilească un loc privilegiat pentru artist - adică pentru sine: „Nici un artist nu e vreodată morbid. Artistul poate exprima orice”. Orice nu are aici valoare calitativă, ci estetică. Moralitatea artei, pusă În paranteză de către Wilde, se relevă a fi doar o altă formă de eticism: un eticism trecut prin estetism. Chiar atunci când, din paradox În paradox, lucrurile se complică (de pildă, afirmația că „Arta este simultan suprafață și simbol”), Wilde Încearcă să explice
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vezi riturile de rebeliune Ncwala, sacrificiul Bufonia din Atena antică, Saturnaliile din Roma, riturile de inițiere Okipa, sistemul magico-vrăjitoresc al populațiilor Azande etc.). În numeroase cazuri, pentru a nu complica demonstrația și pentru a nu deruta cititorul cu prea multe paranteze și divagații, am preferat să ofer trimiteri la acele texte pe care le-am considerat elocvente, edificatoare pentru lărgirea ariei de informare și aprofundarea perspectivelor de interpretare. Referințele bibliografice au preluat, astfel, o parte din labirintul exegetic, simplificând traseul lecturii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aceste prilejuri se instituie „antistructura”, o societate Întoarsă pe dos care neagă sau măcar pune sub semnul Întrebării ordinea consacrată. Adepții primei poziții Îndulcesc această idee prin conceptul supapei de siguranță - sărbătoarea nu distruge ordinea, ci permite punerea ei Între paranteze pentru un anumit interval de timp, eliberând astfel tensiunile, frustrările nemulțumirile acumulate În societate (R. Muchembled, 1978, pp. 124-127; M.J. Poirer, 1985, p. 349; E. Turner, 1996, vol. II, p. 484; A. Vilardary, 1968, p. 13). Vitalitatea sărbătorii În lumea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
teoretice" Interpretările antropologice, istorice sau sociologice referitoare la semnificațiile și funcțiile carnavalului derivă din trei mari modele teoretice (D. Gilmore, 1998, pp. 27-36; vezi și C. Humphrey, 2001, p. 20): a) modelul funcționalist: carnavalul este o formă de punere Între paranteze, simbolică și controlată, a ordinii sociale, o eliberare, limitată În timp și spațiu, de povara obligațiilor derivate din statuturile și rolurile sociale (așa-numitul model al „supapei de siguranță” - the safety valve). Prin acest mecanism se obține o anulare (temporară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
autoritate”. Ceea ce conduce la următoarea concluzie: „Carnavalul este un mecanism cultural care exprimă, camuflează și ușurează conflictele structurale fundamentale dintre stat și cetățean” (A. Cohen, 1993, p. 132). Această școală de gândire consideră deci că formele rituale care pun Între paranteze ordinea socială (rituri de inițiere, pelerinaje, carnavaluri) sunt instituții culturale prin care se realizează deconstruirea imaginară a sistemului de ierarhii sociale și politice și experimentarea simbolică a unor modele alternative de Înțelegere a lumii - și că dialectica dintre refuzul ritual
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Gettysburg, Katin, Auschwitz). În economia simbolică a comemorării, tot atât de importante sunt și riturile funerare și cele de cult al strămoșilor, ofrandele (lumânările aprinse sau coroanele de flori depuse la monumentele comemorative), de purificare (reculegerea la monumentul respectiv și punerea Între paranteze a conflictelor), de propițiere (evocarea trecutului glorios este utilizată pentru a afirma simbolic prelungirea acestuia Într-un viitor plin de speranțe) sau procesiunile și pelerinajele (cortegiul care defilează În spațiul comemorat sau deplasarea grupului către „centrul” unde s-a petrecut
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
notariala. "1015 En outre, Blaga précise qu'une traduction de poésie est un texte en soi, et jamais la " copie " du poème de départ ; en d'autres mots, elle ne doit pas " relever " son statut de traduction : " Fie spus în paranteză, ca o condiție esențială a unei bune traduceri este să nu pară traducere. "1016 Par de telles intuitions sur la traduction de poésie, Blaga s'approche des théories traductologiques modernes, y compris de la conception de Meschonnic sur la " traduction-écriture ", de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mare prestigiu viitor, Mircea Eliade (Originalitate și autenticitate, 7-8/1933, Un nou clasicism, 9/1933) și Emil Cioran (Despre vidul interior, 7-8/1933, Împotriva oamenilor inteligenți, 9/1933), ambii detronând idei înrădăcinate, concepte, mentalități curente etc. Rubricile mai importante sunt „Paranteze sincronice”, „Puncte”, „Carnet”. Publică poezie Emil Botta (Anotimp, Minerul, Centru, Comă), Al. Robot (Cerbii din liră, Nostalgie, Preistorie, Somn pe câmp, Romanță), Virgil Gheorghiu (Orientală, Luni, Vânătoare saxonă, Marea vânătoare), Horia Stamatu (Pastel, Oglinzi, Tombolă), Eugen Ionescu (Elegii), Simion Stolnicu
DISCOBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
critică, cât și pentru publicul larg - accentele cad tot pe nevoia de certitudine. Uneori (ce e drept, nu prea des), D. se lasă sedus de propriile speculații privind locul în literatură al femeii sau al bărbatului (în jurul căruia gravitează totul), paranteze parazitare care încarcă inutil pagina. Conștient de acest balast, criticul îl marchează cu umor: „Am închis paranteza din paranteză”. Acesta este stilul (deseori aproape oral) al unui critic ce se înscrie în seria „nonconformiștilor”, gata să atace tabuurile, să comute
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
nu prea des), D. se lasă sedus de propriile speculații privind locul în literatură al femeii sau al bărbatului (în jurul căruia gravitează totul), paranteze parazitare care încarcă inutil pagina. Conștient de acest balast, criticul îl marchează cu umor: „Am închis paranteza din paranteză”. Acesta este stilul (deseori aproape oral) al unui critic ce se înscrie în seria „nonconformiștilor”, gata să atace tabuurile, să comute sau chiar să disloce locurile comune vehiculate cu insistență și intrate, ca atare, în conștiința receptorilor. SCRIERI
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
des), D. se lasă sedus de propriile speculații privind locul în literatură al femeii sau al bărbatului (în jurul căruia gravitează totul), paranteze parazitare care încarcă inutil pagina. Conștient de acest balast, criticul îl marchează cu umor: „Am închis paranteza din paranteză”. Acesta este stilul (deseori aproape oral) al unui critic ce se înscrie în seria „nonconformiștilor”, gata să atace tabuurile, să comute sau chiar să disloce locurile comune vehiculate cu insistență și intrate, ca atare, în conștiința receptorilor. SCRIERI: Foiletoane, vol
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
aparține lui P. Diaconu, într-un studiu din 1989, dar el pare greu de susținut, o comunitate monastică independentă este greu de conceput. Descoperirile de la Basarabi reprezintă un aspect particular al creștinismului popular din regiunea Dunării de Jos. Ca o paranteză, precizăm că într-o scrisoare, din 1305-1306, a patriarhului Athanasios I către împăratul Andronic II (1282-1326) se fac aprecieri despre "cei care locuiesc în preajma Istrului și despre care nu știu dacă în afară de nume mai venerează ceva din cele ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
situația tensionată din Paristrion a creat mari dificultăți Imperiului (vezi mai jos). După victoria de la Lebunion (1091), bizantinii preiau încă o dată controlul teritoriilor nord-dunărene, care își vor menține dominația în zonă pănă la sfârșitul secolului al XII-lea. Ca o paranteză, trebuie să spunem că politica bizantină la Dunărea de Jos s-a interferat uneori cu aceea a cnejilor Rusiei kievene. Ulterior, spre mijlocul secolului al XII-lea, în ciuda succeselor expedițiilor din nordul Dunării, în anii 1148 și 1160, Imperiul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trimis la moarte în acest chip ceremonios. Sunt și împrejurări în care solemnitatea face loc unei judecăți mai directe („nota personală a autorului ne scapă”), dar interpretul revine și, pentru a nu fi bănuit că judecă asertoric, deschide o largă paranteză, elucidând raporturile dintre muzică și poezie. Inutil, paranteza nu salvează mediocritatea poeziei lui Sandu Tzigara-Samurcaș. Concluzia articolului vine tranșant: „Totul e prea compozit și eterogen ca să ducă la o emoție literară oarecare”. Când opera e de altă valoare, procesul este
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
și împrejurări în care solemnitatea face loc unei judecăți mai directe („nota personală a autorului ne scapă”), dar interpretul revine și, pentru a nu fi bănuit că judecă asertoric, deschide o largă paranteză, elucidând raporturile dintre muzică și poezie. Inutil, paranteza nu salvează mediocritatea poeziei lui Sandu Tzigara-Samurcaș. Concluzia articolului vine tranșant: „Totul e prea compozit și eterogen ca să ducă la o emoție literară oarecare”. Când opera e de altă valoare, procesul este invers: criticul adună probele pentru a reconstitui mecanismul
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
viața, nu e viața! Poezii de lume (1992) se concentrează în jurul încercării de definire a cuvântului, în arte poetice de inspirație folclorică (Elegia șarpelui) sau optzecistă (Problema poeziei). Trebuie remarcat eclectismul acestor volume: elemente livrești, ludice, intertextualism, o sintaxă elaborată (paranteze, explicații retorice etc.) apar alături de poezii de dragoste simple, melodioase, unele de inspirație folclorică, altele cu parfum arghezian. Romanele La Răspântii (1979), Arșița (1981), O anume fericire (1989) abordează aceleași teme: orbirea, necredința urmată de pedeapsă (personajul principal se numește
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]