3,343 matches
-
capacitatea familiei de a face față responsabilităților zilnice și de a-și menține stabilitatea în timpul perioadelor de criză); păstrarea unității familiale (momentul de respiro la nivelul familiei ajută la conservarea unității familiale, reducând presiunile care pot conduce la disoluția cuplului parental, instituționalizarea, neglijarea sau abuzul copilului cu dizabilități); implicare (familiile copiilor se pot implica în activități comunitare, astfel încât să fie mai puțin izolate); timp liber; dezvoltare personală (în această perioadă, părinții se pot reorienta asupra propriilor identități). Prin oferirea de sprijin
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
și loisir. LECȚII ÎNVÂȚATE Implementarea prezentului proiect a condus la întărirea capacității instituționale la nivel local pentru asumarea responsabilității în ceea ce privește problematica copilului cu dizabilități. Proiectul a abordat conceptul de interes superior al copilului din perspectiva susținerii familiei în vederea refacerii capacităților parentale și a întăririi relației inter-familiale pentru depășirea perioadei de criză. Această nouă abordare s-a dovedit a fi utilă pentru familiile naturale și substitutive ale copiilor cu dizabilități, aceștia accesând serviciile centrului pentru perioade scurte (o medie de 5-7 zile
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
a fost inițiatorul, solicitantul finanțării, beneficiarul și autoritatea de implementare a proiectului. Parteneri: Fundația Holt România a fost partener și parte a echipei de implementare a proiectului. Responsabilitatea Fundației Holt România a fost cea de realizare a grupurilor de educație parentală în toate Centrele Zonale din județ. TITLUL PROIECTULUI/PROGRAMULUI Centre zonale specializate de consiliere și sprijin pentru părinți și copii aflați în dificultate GRUPUL ȚINTĂ * 250 de copii cu nevoi speciale din comunele județului Iași; * familiile identificate ale celor 544
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
a serviciilor sociale din județul Iași către cele 6 centre zonale specializate. Acest lucru presupune reducerea volumului de muncă pentru fiecare dintre asistenții sociali locali și creșterea calității serviciilor sociale oferite. Proiectul a responsabilizat grupurile țintă prin intermediul cursurilor de educație parentală și activitățile de consiliere și implicare a beneficiarului în evaluarea, definirea propriei situații, găsirea de soluții și implementarea acestora. Aceste activități vin în completarea serviciilor sociale oferite de către autoritățile locale. Un alt element nou al proiectului se referă la creșterea
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
transmită (aici, interogativ), în condițiile în care tonuri diferite transmit informații nuanțate despre locutor: de exemplu, "tonul înalt este asociat cu nemulțumirea, iritarea, frica sau revendicările infantile", pe când cel de copil "sugerează nesiguranță, experiență redusă sau lipsa de autoritate", "tonul parental" implică, în general, supunere din partea interlocutorului, "deoarece evocă autoritatea părinților, bunicilor sau a profesorilor", iar tonul scăzut "creează senzația de relaxare, control pe situație, forță bine temperată", fiind un ton "blând, consolator sau securizant" (Nuță, 2004, p. 22); de aici
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Primăvara elvețiană, este un alter ego, căci, la fel ca la personajul său, componenta feminină este „încrustată organic în ființa lui“. Ca urmare, copilul este mereu avid de reciprocitatea afectivă, ale cărei semne - mângâierea și sărutul - sunt reprimate de instanța parentală, închegându-i o sensibilitate nostalgică de tip proustian (I. Negoițescu va fi, de altfel, constant preocupat de biografia lui Proust): „Tata interzisese astfel de manifestări sentimentale, considerate de dânsul ca de prost-gust. Nici pe ei nu i-am surprins vreodată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
restabilirea adevărului.“ Având o structură psihică de „fiu“ perpetuu, copilul I. Negoițescu seamănă, într-un sens, cu un alt „fiu“ ilustru, Kafka, așa cum se descrie acesta în faimoasa Scrisoare către tata. Adevărate răni narcisice sunt provocate copilului de o instanță parentală care - „fără răbdarea unei pedagogii adecvate“ - apelează, iritată, la educația, nocivă prin ironie și batjocură, dureros de jignitoare. Contactul cu o viață socială incipientă prin frecventarea școlii îi provoacă lui Negoițescu, cum i se întâmplase și lui Kafka, o senzație
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să existe în afara câmpului de reflectare clară a conștiinței, de unde acesta intră în rol doar la nevoie. Se află acolo într-o stare preconștientă de reflectare, la nevoie devenind disponibil, voluntar sau mediat de psihanalist. În preconștient se reprezintă imaginile parentale, cele deprinse în etapele timpurii de viață, ca norme de bază de comportare în societate. Dincolo de acestea există "supraeul", a cărui principală sarcină, după Freud, este de a cenzura tot ce intră în câmpul conștiinței, de a dovedi rezistență față de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca debut al eternității literaturii culte de pe aceste meleaguri, i s-au luat în considerare nu doar virtuțile de jongler de geniu al versificării. Pe aceste meleaguri el a apărut ca un poet trimis de zei, cu o excelentă descendență parentală. Sunt însă argumente care rămân insuficiente pentru a justifica de ce persoana sa a rămas venerată peste 20 de secole de gânditori, intelectuali, literați de cele mai diferite categorii, împreuna cu limba universală vorbită atunci, latina. În mod sigur că Ovidiu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
analizat. Pornind de la aceste considerente, trebuie să avem în atenție condițiile de geneză și distribuția geografică a diferitelor tipuri de soluri. Pe substratul geologic descris în capitolul II.2, specialiștii au identificat pe teritoriul acestei comune următoarele tipuri de material parental (V. Butnaru, 1959): a) - Succesiuni de marne și intercalații subțiri de nisipuri ce constituie substratul cu cea mai mare răspândire în zonă. b) -Depozite loessoide fin nisipo- lutoase uniforme, omogene ca textură,fără stratificații, friabile, se rup în coloane, formând
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nu doar morală, fiindcă dependența de drog e și o boală, nu doar o "devianță", iar fenomenul nu trebuie abordat doar din perspectivă catastrofistă, dar nici banalizat. Trebuie identificată cu precizie natura consumului, motivația consumatorului, modalitatea de exercitare a autorității parentale, a autorității medicilor și a altor specialiști. Educația adolescenților devine în acest context crucială, deoarece adolescența este intervalul în care copilul devine adult, un membru al societății. Utilizând metode și tehnici de investigare verificate și consacrate, autoarea a reușit să
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
copilului în familie. Aceste modele culturale dau direcția, sensul și coerența mediului educativ al copilului. * Nivelul cronosistemic. În multe situații trebuie să avem în vedere elementele și mecanismele, prin care procesul educațional, intern familiei, este influențat, și prin care rolurile parentale sunt completate de alte rețele de servicii profesionale, sociale (Bronfenbrenner). Modelul este o explicare a comportamentului uman, în general, și care propune o abordare sistemică axată pe interacțiuni între diferitele componente ale mediului social care permit dezvoltarea copilului în adult
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
surse alternative de întărire la cele pe care le are deja, sau i se oferă în mod concret. Scopul acestui demers este de a câștiga independență și de a obține anumite capacități de control prin căutarea unei alternative la întăririle parentale. Dobândirea autocontrolului poate avea un caracter general sau poate fi izolată în anume tipuri de situație. La rândul său procesul de autocontrol se dobândește prin intermediul exercitării anumitor comportamente de către individ ceea ce implică interacțiunea cu mediul. Printre abilitățile de autocontrol se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pozitiv sau negativ, se interpune ca un filtru între influențele educaționale exercitate de părinți și achizițiile comportamentale realizate la nivelul personalității copiilor. Climatul familial poate fi analizat după mai mulți factori: * modul de raportare interpersonală al părinților; * sistemul de atitudini parentale în raport cu societatea; * modul în care e perceput copilul în familie; * modul de manifestare al autorității părintești; * gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor; * modul de aplicare al recompenselor și sancțiunilor; * gradul de deschidere și de sinceritate al copilului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe care o resimte copilul față de înlocuitorul părintelui său ori de sentimentul de concurență pe care-l resimte față de persoana nou venită în familie. Disoluția grupului familial, deteriorarea climatului conjugal, deficiențele stilului educativ al familiei (lipsa de unitate și orientare parentală în aplicarea sancțiunilor față de minor, părinții care nu cunosc activitățile minorului), precum și atitudinile antisociale ale mediului familial sunt principalii factori care influențează conduita minorului, determinându-l ca, în anumite situații favorizante, să comită și să reitereze acte cu caracter predelicvent
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în care nu se pierd sentimentele de unitate și vitalitate din relația lor. În fiecare din aceste cazuri, copiii, receptează și trăiesc intens fiecare eveniment desfășurat în familia lor. Efectul principal al relațiilor conflictuale din cadrul familiei îl constituie devalorizarea modelului parental și pierderea posibilității cu identificarea cu acest model. Nu de puține ori copiii care resimt puternic influențele climatului conflictual, fug de acasă și caută să găsescă un grup de apartenență, care poate fi antisocial. Din cadrul lotului studiat de Dragomirescu, V.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
minor Caldă și supraprotectivă 43,1% Indiferentă sau ostilă 86,2% 5. Coeziunea familială Puternică 20,6% Slabă 61,3% Absentă 96,9% Sursa: Glueck, Sh. și Glueck, E., 1950 Familia hiperpermisivă Dacă hiperautoritarismul reprezintă o exagerare a exercitării rolului parental în direcția impunerii totale a voinței părinților și limitării posibilităților de exprimare a copilului, hiperpermisivitatea creează în mod exagerat condiții de apărare a acestuia împotriva posibilelor pericole. Părinții depun eforturi mari de a proteja copilul, chiar într-o manieră exagerată
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
bere, la altă distracție (elev, 18 ani, liceu teoretic)". 5.1.2. Relația școală-familie Un rol important în activitatea de prevenire trebuie acordat familiei. În ceea ce privește implicarea acesteia au fost menționate de către profesorii intervievați, doar două programe care privesc formarea abilităților parentale, de cele mai multe ori familia este doar informată cu privire la existența cazurilor de consumatori în școală, lipsind deci implicarea activă a acesteia. Intervievați în legătură cu relația pe care o dezvoltă cu familia pe parcursul perioadei de școlarizare, în unanimitate, profesorii au răspuns că acolo
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
îi împinge la această uitare (profesor, socio-umane, 51 de ani)". Programele de prevenție pot crește influența factorilor protectori asupra copiilor prin educarea părinților în sensul unei mai bune comunicări intrafamiliale, stabilirii de reguli ferme și precise și formării de aptitudini parentale. Cercetările au arătat că părinții trebuie să-și asume un rol mai activ în viața copiilor lor, să discute cu ei despre alcool, tutun și droguri, să le supravegheze activitățile, să le cunoască prietenii și să încerce să le înțeleagă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și măsurile care ar putea duce la o eficientizare a campaniilor de prevenire a debutului și consumului de droguri, familia ar putea avea rolul decisiv. Profesorii consideră că informarea părinților și implicarea acestora în programe de formare dezvoltare a abilităților parentale, o mai bună conlucrare părinte-profesor, precum și un control mai atent al copiilor ar putea să fie o modalitate de rezolvare a problemelor legate de consumul de droguri. În același timp, elevii chestionați identifică familia ca pe un factor protectiv și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Baumrind, D. (1985), "Familial Antecedents of Adolescent Drug Use: A Developmental Perspective", în Etiology of Drug Abuse: Implications for Prevention, Jones C.L., Battjes, R.J., (eds), MD. NIDA Research Monograph 56. Rockville. Baumrind, D. (1983), "Rejoinder to Lewis's reinterpretation of parental firm control effects: are authoritarian families really harmonious?", în Psychological Bulletin, 94, pp. 132-142. Bărbulescu, M., Prodan, E., Grigorescu, I. (1979), Prevenirea, descoperirea și cercetarea infracțiunilor la regimul stupefiantelor, Ed. Serviciul editorial și cinematografic - Ministerul de Interne. Beauvis. F., LaBoueff
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Adaptarea psihosocială precum și calitatea vieții sunt semnificativ îmbunătățite. Avantaje TEACCH-ul aduce beneficii mari în ceea ce privește funcționalitatea și nivelul de dezvoltare, îmbunătățește capacitatea de adaptare și abilitățile cu caracter funcțional. Aspectele învățate pot fi generalizate și în alte contexte. Scade stresul parental ceea ce determină o diminuarea a cererilor de terapie în centre. Se preferă mediul familial și o rată mare de angajări a persoanelor care au urmat acest tip de terapie. Este un model dinamic care are la bază o multitudine de
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
integrarea corpului sexual. Adolescența constituie un câmp psihologic privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt explicate dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale; prin raporturi defensive față de un ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui nou echilibru narcisic (refulare, deplasare, refuz, clivaj, intelectualizare, ascetism, proiecție). Adolescența este în felul acesta un moratoriu identificat
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
profesionale propuse. b) identitatea închisă (forțată), specifică adolescenților care nu au trecut încă printr-o criză de identitate, dar care și-au asumat anumite principii și valori și s-au angajat în atingerea unor scopuri superioare ca rezultat al influențelor parentale. Ei au preluat în mod necritic valorile sau obiectivele propriei familii fără o analiză prealabilă a acestora. Sunt caracterizați prin cooperare și angajament sau prin conformism și rigiditate, iar evenimentele majore pe care le traversează le-ar putea pune în
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Termeni corelativi conceptului de „autonomie" La vârsta pubertății are loc desprinderea psihologică a copilului, devenit aproape adult, de părinții săi. Nevoia de independență, de autonomie îl împinge pe adolescent să își caute forme de exprimare aflate în opoziție cu normele parentale. Freud, întrebat de o mamă cum să fie o mamă bună, a spus „oricum ați face, nu e bine”. Ceea ce a vrut Freud să spună a fost că indiferent de modul în care se comportă părinții, copiii vor avea oricum
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]