2,639 matches
-
leurs récitations, des amuseurs se présentaient qui retournaient en vue de délassement de l'esprit tout ce qu'on venait d'entendre. Aussi les appela-t-on parodistes, puisque, à côté du sujet sérieux proposé, ils introduisaient subrepticement d'autres, comiques. La parodie est donc une rhapsodie retournée, qui par des modifications verbales ramène l'esprit à des objets comiques"). 111 Marian Popa, "Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p. 147. 112 Cf. G.Genette, op. cit., p. 22. 113 Quintilianus, M.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
al III-lea, traducere, studiu introductiv, tabel cronologic, note, indici de Maria Hetco, Editura Minerva, București, 1974, p. 31. 114 M. Fabius Quintilianus, op. cit., volumul al doilea, p. 185. 115 Daniela Petroșel, op. cit., p. 27. 116 Cf. Daniel Sangsue, La parodie, Hachette, 1999, p. 15. 117 Bahtin, M., "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982, pp. 505-506. 118 Apud Bahtin, M., op. cit., p. 506. 119 Vezi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Popa, Marian, op. cit., p. 147. 127 Cf. Margaret A. Rose, op. cit., p. 11. 128 Cf. Mihail Bahtin, "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982, p. 509. 129 Am întâlnit o singură referință la parodia picturală a Antichității în studiul lui M. Bahtin, care citează, la rându-i, din lucrarea lui A. Dieterich (Pulcinella. Pompeyanische Wandbilder und römische Satyrspiele, Leipzig, 1897, S. 131): Tendința de a însoți orice prelucrare tragică (în general serioasă) a materialului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a satirei întâia și a prologului ei", cf. Cizek, E., op. cit., p. 49. Deși satira lui Persius conținea o formulă specifică de autoadresare și o modalitate incomodă de ironizare a cititorului (fiind, de altfel, adresată prin titlu chiar Cititorului său), parodia atribuită lui Agamemnon capătă accente didacticiste, "îndulcind" înțepătoarele trimiteri ale lui Persius ("Neliniști ale lumii, sărmane vorbe goale,/ Nu-și pierde nimeni timpul cu scrierile tale!/( Ce fel de vorbă-i asta? Chiar nimeni? Ce rușine?/ Un cititor, doi, haide
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
213. 175 Bahtin, M., "Eposul și romanul", în op. cit., p. 538. 176 Traducere de Irina Ilegitim, Editura Evenimentul, Iași, 2000. 177 Publicată la Drei-Masken-Verlag, München, 1922. 178 Cf. Weisstein, Ulrich, Imitations with a vengeance, 1966, p. 807. 179 Marian Popa, "Parodie și istorie. Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p. 156. 180 Ibidem. 181 Mihail Bahtin, "Din preistoria discursului romanesc", p. 521. 182 Ibidem. 183 "În secolul al IX-lea, severul abate Rabanus Maurus din Fulda a transpus-o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în M. Bahtin, art. cit, p. 525. 184 Ibidem. 185 Bahtin citează un fragment din finalul unui Pater noster: "Sed libera nos, mais delivre nous, Sire,/a malo, de tout mal et de tout cruel martire", pentru a exemplifica apoi parodia cu prima strofă a rugăciunii: "Pater noster, tu n'ies pas foulz/Quar tu t'ies en grand repos/qui es montés haut in celis". 186 Carmina Burana, ediție bilingvă, traducere și comentarii de Eugen Munteanu și Lucia-Gabriela Munteanu, Polirom
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la filosofia Renașterii, Colecția "Capricorn", București, 1984. 191 "Hos iccirco parốdous nominarunt, quia praeter rem seriam propositam alia ridicula subinferrent. Est igitur parodia rhapsodia inversa mutatis vocibus ad ridicula retrahens", apud G. Genette, op. cit., p. 25. 192 Daniela Petroșel, în Parodia și vârstele literaturii române, teză de doctorat, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, 2006, p. 32. 193Idem, pp. 504-505. 194 Mihail Bahtin, François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și în Renaștere, traducere de S. Recevschi, Editura Univers, București, 1974
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de doctorat, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, 2006, p. 32. 193Idem, pp. 504-505. 194 Mihail Bahtin, François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și în Renaștere, traducere de S. Recevschi, Editura Univers, București, 1974, p. 28. 195 Zoe Dumitrescu-Bușulenga, "Parodia și generalizarea "burlei" în Renaștere", în Renașterea, umanismul și destinul artelor, Editura Univers, București, 1975, pp. 183-184. 196 Lămuritoare cu privire la acest aspect rămâne Istoria literaturii italiene a lui Francesco de Sanctis, traducere, studiu introductiv și note de Nina Façon, Editura
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sute de romane, produse ale unor uzine de vise abominabile" după părerea lui Gustav René Hocke (Manierismul în literatură, traducere de Herta Spuhn, cu o prefață de Nicolae Balotă, Editura Univers, București, 1977, pp. 309-310). 202 Viorica S. Constantinescu, "Timpul parodiei", în Cultura poetică, Editura Junimea, Iași, 1999. 203 Marian Popa, "Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p.160. 204 Jakob Burckhardt, "Ironia modernă și vorba de spirit", în Cultura Renașterii în Italia, vol. I, traducere de N. Balotă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cel mare" este trimis la munca de jos, pe pământ, pentru a simți pe pielea lui efectele "infernale" ale căsniciei, răzbunându-i astfel pe cei ajunși "într-un loc atât de amarnic numai și numai pentru că își luaseră nevastă". 220 "Parodia devine încă și mai comică deoarece, disimulată cu multă grijă, și doar rareori dezvăluită, este plasată de cele mai multe ori în însăși natura faptului, fără vreun alt artificiu de formă" (Francesco de Sanctis, op.cit., p. 412). 221 Traducere de Zoe Dumitrescu-Bușulenga
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de asemenea citat în studiul lui Toma Pavel. 229 "Lunga călătorie a lui Astolfo care pornește din Infern și ajunge în Lună pentru a căuta dispăruta minte a eroului, pe care o aduce într-o fiolă, este un pretext de parodie a danteștii drumeții prin lumile de dincolo. Pe Lună sunt strânse suspinele îndrăgostiților, timpul pierdut la joc, odihna lungă, adică lipsa de trudă, a ignoranților și multe altele în afară de nebunie, care a rămas în întregime pe Pământ, între oameni. (...) Tăișul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
op. cit., pp. 31-32. 282 Thackeray, William, Rebecca și Rowena, traducere de Constanța Avădanei, prefață de Sorin Pârvu, postfață de Dumitru Dorobăț, Editura Institutul European, Colecția Texte de frontieră, Iași, 1993. 283 În op. cit., p. 7. 284 Ibidem. 285 Mariana Neț, "Parodia și atmosfera", în O poetică a atmosferei, Editura Univers, București, 1989, p. 131. 286 I. Tînianov, "Despre Dostoievski și Gogol (Despre teoria parodiei)", în Ce este literatura?, p. 475. 287 Ibidem. 288 I. Tînianov, art. cit., p. 478. 289 Idem
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
European, Colecția Texte de frontieră, Iași, 1993. 283 În op. cit., p. 7. 284 Ibidem. 285 Mariana Neț, "Parodia și atmosfera", în O poetică a atmosferei, Editura Univers, București, 1989, p. 131. 286 I. Tînianov, "Despre Dostoievski și Gogol (Despre teoria parodiei)", în Ce este literatura?, p. 475. 287 Ibidem. 288 I. Tînianov, art. cit., p. 478. 289 Idem, p. 486. 290 Idem, p. 487. 291 Ibidem. 292 Cf. I.N. Tînianov, "Ritmul ca factor arhitectonic al versului", în Ce este literatura?, p.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
287 Ibidem. 288 I. Tînianov, art. cit., p. 478. 289 Idem, p. 486. 290 Idem, p. 487. 291 Ibidem. 292 Cf. I.N. Tînianov, "Ritmul ca factor arhitectonic al versului", în Ce este literatura?, p. 523. 293 Cf. Daniel Sangsue, La Parodie, Éditions Hachette, Paris, 1994. 294 Urmuz, Pagini bizare, Editura Cartier, Chișinău, 1999, p. 19. 295 Cacofonia voluntară este, aici, un semn al văditei ironii auctoriale. 296 "Sterilitatea și opera comprimată", în Nicolae Balotă, op. cit., p. 293. 297 Irina Petraș, Curente
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
intenții ironice, critice sau simpatetice. Atitudinea poate fi respectuoasă, chiar admirativă, înainte de a fi parodică (...) între experiența identificării și intenția caricaturală" (în Biografia ideii de literatură, vol. IV, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1997, p. 153). 317 Cf. Sangsue, Daniel, La parodie, Hachette, Paris, 1996, op. cit. 318 Vezi Jankélévitch, Vladimir, Ironia, traducere din limba franceză de Florica Drăgan și V. Fanache, postfață de V. Fanache, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 85. 319 Cf. Lesovici, Mircea Doru, op. cit. 320 "Modelarea postmodernului: parodie și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Basme, dar și o susținută activitate eseistică și publicistică. Italo Calvino a condus mult timp redacția de proză a cunoscutei edituri Einaudi, fiind și unul dintre membrii marcanți ai grupului Oulipo, fapt ce-i atestă o dată în plus apetența pentru parodie. 354 În Italo Calvino, Cavalerul inexistent, traducere și prefață de Despina Mladoveanu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1964, pp. 25-30. 355 "Prenez un mot, prenez-en deux faites cuire comme des oeufs, prenez un petit bout de sens puis un grand
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
368 De fapt, termenul folosit de filozoful italian este preluat de la Martin Heidegger și tradus în italiană drept rimettersi ("a se reface după o boală"), cf. Mircea Cărtărescu, op. cit. Vezi Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993, p. 41. ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 152 153 Cuvânt înainte Argument Parodie romanescă vs. roman parodic Parodia literară în Antichitate Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale... Concluzii Bibliografie Abstract Résumé
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
reface după o boală"), cf. Mircea Cărtărescu, op. cit. Vezi Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993, p. 41. ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 152 153 Cuvânt înainte Argument Parodie romanescă vs. roman parodic Parodia literară în Antichitate Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale... Concluzii Bibliografie Abstract Résumé
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Mircea Cărtărescu, op. cit. Vezi Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993, p. 41. ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 152 153 Cuvânt înainte Argument Parodie romanescă vs. roman parodic Parodia literară în Antichitate Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale... Concluzii Bibliografie Abstract Résumé
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
începuturile umanității. Încercările deținuților de a-și procura sau de a-și confecționa diferite unelte care să le ușureze munca devin echivalente cu încercarea de a salva omenescul amenințat astfel să fie anihilat. Legea spațiului concentraționar nu este decât o "parodie de lege" deoarece nu numai că nu apără individul, dar îl duce în mod inevitabil spre moarte 140. Acest nou tip de lege corespunde unei societăți parodice, formată din numeroși deținuți (zeki) o "națiune" distinctă, omogenizată, sau chiar o specie
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nouă ordine. Astfel, al treilea nivel al "fluxului cognitiv" este atins, si anume nivelul metasimbolurilor (urme ale trecutului istoric). Poveștile intra într-un proces de metamorfoza, devenind piese metafictive, pe care Linda Hutcheon (apud Beckett 2002: 215) le clasifică drept parodii, adică "o repetare a structurilor anterioare", dar "printr-o poziționare critică ce permite semnalarea ironică a diferenței în contextul similarității". Nu doar conținutul poveștilor are de suferit, ci și cititorul însuși. Acesta/ aceasta se va transforma dintr-un simplu copil-adult
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
alegătorii). Aceeași relație triadică se regăsește și în povestea românească (Capră cu trei iezi), care constituie spațiul mental-sursă: CAPRĂ (personajul bun) LUPUL (personajul rău) CEI TREI IEZI (opoziția binara între copiii buni și cei răi). Dar structura narativa politică a parodiei lui C.-V. Tudor, care devine spațiul mental "combinat" (blended mental space), nu menține aceleași personaje că în povestea lui Creangă: * CONTRACANDIDAȚII = LUPII; * ALEGĂTORII = IEZII; * CORNELIU-VADIM TUDOR ≠ CAPRĂ. Se poate observa că această piesă politică metafictivă nu combină doar două
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
unui Iisus politic, în timp ce prezenta unor votanți slabi implică voturi pentru contracandidați. c) modalitatea. Acest ultim sistem semiotic pe care Kress și van Leeuwen (2006: 155) îl menționează se concentrează asupra "culorii" reprezentării prin tonul atacului verbal. Tonul critic asociat parodiei ia forma unui terorism verbal. C.-V. Tudor nu se oprește la metasimbolul lupului politic, ci atacă integritatea contracandidaților folosind sofisme de argument induse de gandire (Sălăvăstru 2003: 323), în special argumentele ad hominem și ad personam 43 ("hoți, impostori
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
țării. Dar reprezentările vizuale din subcâmpul din dreapta stârnesc confuzie deoarece chiar dacă, teoretic, ar trebui să fie corelate cu realitatea, caricatură că intertext trimite către aparentă, aspect care va fi discutat în sistemul semiotic al modalității. c) modalitatea. Distanță critică din cadrul parodiei se obține exact prin acest joc al fotografiei (realitate) și caricatură (aparentă). Astfel, asistăm la o dublă reîntoarcere la copilărie: pe de o parte, prin povestea Fraților Grimm ca punct de pornire în rescrierea piesei metafictive și, pe de altă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Parodia literară, Livia Iacob • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu • Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană, Loredana Ilie În pregătire: Povestirile lui Alice Munro. De la Dance of the Happy Shades
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]