13,759 matches
-
Clorinarea poate afecta toate formele de viață din apă. O alta metodă mai eficientă este asigurarea unui debit mare de răcire, care să nu crească cu mult temperatura apei, evitând poluarea termică. VII) Poluare fonică Sunetul reprezintă o vibrație a particulelor unui mediu capabil să producă o senzație auditivă. Sunetul se propagă sub forma unor unde elastice numai în substanțe (aer, lichide și solide), dar nu se propagă în vid. În aer, viteza de propagare este de 340 m/s. Zgomotul
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
o importanță aparte; foarte mulți o consideră chiar „actul de naștere” al gândirii curriculare postmoderne. Vom arăta, în alt capitol, în ce mod hidden curriculum a devenit „marota” explorărilor postmoderniste din anii ’90; s-a produs ceva similar cu descoperirea particulelor elementare în fizica nucleară: după evidențierea „mezonului lui Yukava” a fost descoperită o diversitate de -oni nucleici; tot astfel, după descoperirea lui Jackson, cercetătorii postmoderniști au dat la iveală o întreagă „junglă” de hidden curricula care ne modelează personalitatea și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sub semnul întrebării posibilitatea de a descrie în mod exact realitatea. Experimentul Einstein-Podolsky-Rosen poate părea un simplu paradox. Dar nu este numai o „fundătură a gândirii” - e altceva, mult mai grav. Autorii au considerat un sistem oarecare format din două particule elementare aflate în interacțiune, după care sunt separate. Predicțiile mecanicii cuantice arată că, măsurând starea primei particule, se determină și starea celei de-a doua, deși, prin separarea lor, interacțiunea dintre ele nu mai este posibilă. Orice modificare în spin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paradox. Dar nu este numai o „fundătură a gândirii” - e altceva, mult mai grav. Autorii au considerat un sistem oarecare format din două particule elementare aflate în interacțiune, după care sunt separate. Predicțiile mecanicii cuantice arată că, măsurând starea primei particule, se determină și starea celei de-a doua, deși, prin separarea lor, interacțiunea dintre ele nu mai este posibilă. Orice modificare în spin-ul uneia din particule afectează simultan cealaltă particulă, în ciuda separării lor. Concluzia este, desigur, stupefiantă. Se ridică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
interacțiune, după care sunt separate. Predicțiile mecanicii cuantice arată că, măsurând starea primei particule, se determină și starea celei de-a doua, deși, prin separarea lor, interacțiunea dintre ele nu mai este posibilă. Orice modificare în spin-ul uneia din particule afectează simultan cealaltă particulă, în ciuda separării lor. Concluzia este, desigur, stupefiantă. Se ridică întrebarea șocantă: cum află a doua particulă despre schimbarea ce o afectează pe cea dintâi, în condițiile în care ele au fost separate? Ar exista o singură
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
separate. Predicțiile mecanicii cuantice arată că, măsurând starea primei particule, se determină și starea celei de-a doua, deși, prin separarea lor, interacțiunea dintre ele nu mai este posibilă. Orice modificare în spin-ul uneia din particule afectează simultan cealaltă particulă, în ciuda separării lor. Concluzia este, desigur, stupefiantă. Se ridică întrebarea șocantă: cum află a doua particulă despre schimbarea ce o afectează pe cea dintâi, în condițiile în care ele au fost separate? Ar exista o singură posibilitate: prima particulă trimite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a doua, deși, prin separarea lor, interacțiunea dintre ele nu mai este posibilă. Orice modificare în spin-ul uneia din particule afectează simultan cealaltă particulă, în ciuda separării lor. Concluzia este, desigur, stupefiantă. Se ridică întrebarea șocantă: cum află a doua particulă despre schimbarea ce o afectează pe cea dintâi, în condițiile în care ele au fost separate? Ar exista o singură posibilitate: prima particulă trimite către a doua un semnal energetic. Dar „călătoria” acestui semnal ar necesita un anumit timp, fapt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cealaltă particulă, în ciuda separării lor. Concluzia este, desigur, stupefiantă. Se ridică întrebarea șocantă: cum află a doua particulă despre schimbarea ce o afectează pe cea dintâi, în condițiile în care ele au fost separate? Ar exista o singură posibilitate: prima particulă trimite către a doua un semnal energetic. Dar „călătoria” acestui semnal ar necesita un anumit timp, fapt incompatibil cu simultaneitatea schimbării celor două particule. O asemenea incompatibilitate este impusă de teoria einsteiniană a relativității. La data când s-a dat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cea dintâi, în condițiile în care ele au fost separate? Ar exista o singură posibilitate: prima particulă trimite către a doua un semnal energetic. Dar „călătoria” acestui semnal ar necesita un anumit timp, fapt incompatibil cu simultaneitatea schimbării celor două particule. O asemenea incompatibilitate este impusă de teoria einsteiniană a relativității. La data când s-a dat publicității „paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen”, teoria relativității avea un prestigiu imens. Ea rezistase tuturor testelor experimentale și părea de necontrazis. Problema pe care o ridica experimentul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe care o ridica experimentul Einstein-Podolsky-Rosen era constanta c: viteza-limită de deplasare în Univers, cea a fotonului, estimată la 300 000 km/s. Or, în experimentul Einstein-Podolsky-Rosen aceasta ar fi cu mult depășită. Viteza semnalului care circulă între cele două particule ar fi superioară vitezei luminii, ceea ce ar însemna că „săgeata timpului”, dinspre trecut spre viitor, ar fi inversată. Ar însemna, poate, că într-o parte a lumii, în străfundurile ei, fenomenele se petrec invers, căci acolo timpul curge de-a-ndoaselea, dinspre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a propus renunțarea totală la ecuațiile de mișcare, de orice fel. În consecință, Chew a renunțat la ideea existenței unor „cărămizi” ale realității fizice, locul lor putând fi luat de „câmp”. El să fie „scamatorul” tainic? Câmpul diferă net de particula fizică. Spre deosebire de particulă, câmpul poate fi definit într-un punct al spațiului-timp - dar nu poate fi vorba despre o „definiție relativistă” a particulei, pentru că nu se poate da un sens precis poziției unei particule. Dacă am accepta că există o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
totală la ecuațiile de mișcare, de orice fel. În consecință, Chew a renunțat la ideea existenței unor „cărămizi” ale realității fizice, locul lor putând fi luat de „câmp”. El să fie „scamatorul” tainic? Câmpul diferă net de particula fizică. Spre deosebire de particulă, câmpul poate fi definit într-un punct al spațiului-timp - dar nu poate fi vorba despre o „definiție relativistă” a particulei, pentru că nu se poate da un sens precis poziției unei particule. Dacă am accepta că există o „cărămidă de bază
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fizice, locul lor putând fi luat de „câmp”. El să fie „scamatorul” tainic? Câmpul diferă net de particula fizică. Spre deosebire de particulă, câmpul poate fi definit într-un punct al spațiului-timp - dar nu poate fi vorba despre o „definiție relativistă” a particulei, pentru că nu se poate da un sens precis poziției unei particule. Dacă am accepta că există o „cărămidă de bază” a realității, ea nu ar putea fi particula elementară, ci câmpul. Dar Chew a fost suspicios și în privința lui. După
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scamatorul” tainic? Câmpul diferă net de particula fizică. Spre deosebire de particulă, câmpul poate fi definit într-un punct al spațiului-timp - dar nu poate fi vorba despre o „definiție relativistă” a particulei, pentru că nu se poate da un sens precis poziției unei particule. Dacă am accepta că există o „cărămidă de bază” a realității, ea nu ar putea fi particula elementară, ci câmpul. Dar Chew a fost suspicios și în privința lui. După el, supoziția „câmpul - cărămidă de bază a realității” ar fi confirmată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al spațiului-timp - dar nu poate fi vorba despre o „definiție relativistă” a particulei, pentru că nu se poate da un sens precis poziției unei particule. Dacă am accepta că există o „cărămidă de bază” a realității, ea nu ar putea fi particula elementară, ci câmpul. Dar Chew a fost suspicios și în privința lui. După el, supoziția „câmpul - cărămidă de bază a realității” ar fi confirmată dacă și numai dacă ar apărea necesitatea matematică a unei ecuații de mișcare. Dacă această necesitate nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dacă și numai dacă ar apărea necesitatea matematică a unei ecuații de mișcare. Dacă această necesitate nu există, atunci nu există nici o „cărămidă” fundamentală a realității. Atunci nici realitatea... nu există? Ba da, dar este altfel alcătuită. După Chew, fiecare particulă elementară are funcții de „înfășurare”, de „înșiretare” a realului, jucând simultan trei roluri diferite: constituent al mulțimilor compuse, mediator al forței care asigură coeziunea acestei mulțimi și sistem compus. O particulă este ceea ce este numai pentru că ea și toate celelalte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ba da, dar este altfel alcătuită. După Chew, fiecare particulă elementară are funcții de „înfășurare”, de „înșiretare” a realului, jucând simultan trei roluri diferite: constituent al mulțimilor compuse, mediator al forței care asigură coeziunea acestei mulțimi și sistem compus. O particulă este ceea ce este numai pentru că ea și toate celelalte particule coexistă. Identitatea precisă a unei particule nu este definibilă; ea trebuie înlocuită cu relația dintre evenimente; iar prin eveniment trebuie să înțelegem orice creare sau anihilare a unei particule. Nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
elementară are funcții de „înfășurare”, de „înșiretare” a realului, jucând simultan trei roluri diferite: constituent al mulțimilor compuse, mediator al forței care asigură coeziunea acestei mulțimi și sistem compus. O particulă este ceea ce este numai pentru că ea și toate celelalte particule coexistă. Identitatea precisă a unei particule nu este definibilă; ea trebuie înlocuită cu relația dintre evenimente; iar prin eveniment trebuie să înțelegem orice creare sau anihilare a unei particule. Nu mai avem de-a face cu obiecte în sine, ci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înșiretare” a realului, jucând simultan trei roluri diferite: constituent al mulțimilor compuse, mediator al forței care asigură coeziunea acestei mulțimi și sistem compus. O particulă este ceea ce este numai pentru că ea și toate celelalte particule coexistă. Identitatea precisă a unei particule nu este definibilă; ea trebuie înlocuită cu relația dintre evenimente; iar prin eveniment trebuie să înțelegem orice creare sau anihilare a unei particule. Nu mai avem de-a face cu obiecte în sine, ci cu un fel de stafii, fără
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
O particulă este ceea ce este numai pentru că ea și toate celelalte particule coexistă. Identitatea precisă a unei particule nu este definibilă; ea trebuie înlocuită cu relația dintre evenimente; iar prin eveniment trebuie să înțelegem orice creare sau anihilare a unei particule. Nu mai avem de-a face cu obiecte în sine, ci cu un fel de stafii, fără identitate proprie, ce rezultă din interacțiunea celorlalte stafii pe care le numim „particule”. Gerald Holton comenta în 1981 (în lucrarea sa L’imagination
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eveniment trebuie să înțelegem orice creare sau anihilare a unei particule. Nu mai avem de-a face cu obiecte în sine, ci cu un fel de stafii, fără identitate proprie, ce rezultă din interacțiunea celorlalte stafii pe care le numim „particule”. Gerald Holton comenta în 1981 (în lucrarea sa L’imagination scientifique) pe seama acestei realități halucinante: Orice particulă constă din toate celelalte particule... Cu ce trebuie să înlocuim conceptul de particulă elementară? Cred că trebuie să îl înlocuim cu cel de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu obiecte în sine, ci cu un fel de stafii, fără identitate proprie, ce rezultă din interacțiunea celorlalte stafii pe care le numim „particule”. Gerald Holton comenta în 1981 (în lucrarea sa L’imagination scientifique) pe seama acestei realități halucinante: Orice particulă constă din toate celelalte particule... Cu ce trebuie să înlocuim conceptul de particulă elementară? Cred că trebuie să îl înlocuim cu cel de simetrie elementară 15. Această îndreptățită propunere ar avea însă efecte catastrofale în plan psihologic. Prin ipoteza bootstrap
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu un fel de stafii, fără identitate proprie, ce rezultă din interacțiunea celorlalte stafii pe care le numim „particule”. Gerald Holton comenta în 1981 (în lucrarea sa L’imagination scientifique) pe seama acestei realități halucinante: Orice particulă constă din toate celelalte particule... Cu ce trebuie să înlocuim conceptul de particulă elementară? Cred că trebuie să îl înlocuim cu cel de simetrie elementară 15. Această îndreptățită propunere ar avea însă efecte catastrofale în plan psihologic. Prin ipoteza bootstrap, lumea lui Democrit și Newton
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ce rezultă din interacțiunea celorlalte stafii pe care le numim „particule”. Gerald Holton comenta în 1981 (în lucrarea sa L’imagination scientifique) pe seama acestei realități halucinante: Orice particulă constă din toate celelalte particule... Cu ce trebuie să înlocuim conceptul de particulă elementară? Cred că trebuie să îl înlocuim cu cel de simetrie elementară 15. Această îndreptățită propunere ar avea însă efecte catastrofale în plan psihologic. Prin ipoteza bootstrap, lumea lui Democrit și Newton, alcătuită din atomi și legi deterministe (adică lumea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ea este caracterizată de o viziune deschisă, de credință în progres și în drepturile politice ale omului. Cosmologia modernă este caracterizată prin cercetarea bazată pe control și predicție, prin modele matematice și mecanice, prin imaginarea universului ca o aglomerare de particule muritoare și printr-o separare radicală a realităților obiective de cele subiective. Megaparadigma postmodernă ar fi apărut în secolul XX; ea este caracterizată de sisteme deschise, de nedeterminare, de discreditarea „metanarativelor” și de centrarea atenției pe procese. Din perspectivă postmodernistă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]