161,116 matches
-
nu a omorît el cu mîinile lui, dar cu intrigile lui de culise, cu discursurile lui, putem liniștit spune că da! Nu i-ați mai auzit numele în ultima vreme, pentru că a fost exilat la conducerea Școlii de Cadre a Partidului, iar rivalul lui are acum drum liber! Cum care rival, dar noi despre cine vorbim? Acest Dumitru Popescu, care poate să apară aici, la această ședință dintr-un minut într-altul !Un lup tînăr, arogant, conștient că se află în
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
mai lipsește fotografia Tovarășului? Dar din ce lume ați picat, stimată doamnă!? * Este puțin probabil ca o persoană prudentă, ca Radu Olaru să fi ținut un asemenea speach riscant în înghesuiala unei cozi, la un bufet aprovizionat de Gospodăria de Partid. Mai degrabă monologul a fost rostit în garsoniera din Balta Albă sau în apartamentul de două camere din Militari sau în cel de trei, cu două spații sanitare, din Drumul Taberei, acolo unde standingul amicului Florinel Gheorghe , crescînd mai repede
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
a plasat însă acest monolog al lui Radu în pauza ședinței. Și, probabil, pentru a face scena mai dramatică, a introdus, în hall-ul cu lambriuri de lemn și vitralii florale, art nouveau, total atipic pentru un sediu de sector de partid din anii '70 , niște tineri cu fețe brutale, tunși scurt și îmbrăcați în costume cenușii, de unică măsură, care mișunau în jurul grupurilor, încercînd să capteze toate șoaptele. Ușor de recunoscut băieții de pe Calea Victoriei din poezia, celebră în anii 80 tîrzii
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
și au fost de fapt înlocuite cu altele, mai performante. * La ultimul etaj, rezervat servitorilor acum o sută de ani, atunci cînd casa aparținuse Mariei Obrenovici, putea să se fi aflat stația de ascultare a convorbirilor din actualul sediu de Partid al sectorului 7: poate chiar în spatele ușii de pe coridorul întunecat unde se refugiaseră Letiția și Radu. Dar atunci asta era ultima lor grijă. Radu a deschis pachetul de Malboro, cumpărat de la bar, și, după ce a tras, neîndemînatic, cîteva fumuri, i-
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
populației, graficul bioritmului său și prognoza astrologică pe săptămîna următoare. Firește că și această șoaptă Radu a strecurat-o la urechea Letiției în patul cu arcuri tari din garsoniera amicului Florinel, nu pe treptele scării de marmură ale sediului de Partid , pe care le coborîse cîndva , spre exil, fostul domnitor. Și pe urmă, cu glas schimbat, jucîndu-se cu cîrlionții ei pubieni: ești convinsă că azi este o zi sigură ? Povestea casei se va dovedi însă în timp mult mai întortocheată decît
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
fluxul ieșirilor și intrărilor în Poșta pentru Străinătate. Odată cu gradul de general, directorul a primit și un sediu nou, mult mai spațios, și o aparatură tehnică adaptată. Bătălia între instituții pentru casa Mariei Obrenovici a fost cîștigată de secretarul de partid al Sectorului 7, un activist argeșan, promovat de gruparea oltenilor din jurul Tovarășului. Istorii lipsite de orice interes pentru Letiția care, la o săptămînă după ședința povestită mai sus, a început să se întîlnească o dată pe săptămînă, în garsoniera de la capătul
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
am reușit”. O bună parte a ...jurnalului conține Însemnări despre politică, văzută ca un război devastator; cu imoralitatea afișată și susținută nu numai În campanii, ci la scenă deschisă, În parlamente, prelungită În reuniuni internaționale sau de castă (adică de partid). Sub auspiciile unei democrații mimate, jugulate sau chiar existente, vezi globalizarea, toți și toate tind spre progres. Sentențios, Paler scrie. “Progresul e mai mult decât o dogmă, aș zice. E o armă cu care omul se automutilează psihic și transformă
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
documentare și încercând fișele, autorul anonim face mai multe confuzii. Mai grave mi se par invențiile cu caracter calomnios, fără suport real. Iată una dintre ele: "Printre interesele lui Mircea Eliade s-a numărat și politica; el a candidat din partea Partidului Totul pentru }ară (expresie politică a Mișcării Legionare) în alegerile din decembrie 1937. După ce Partidul Totul pentru }ară a câștigat alegerile, Mircea Eliade a fost desemnat ca deputat legionar în Parlamentul României (subl. M.H.)." Lucrurile acestea pot fi verificate. Lista
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
invențiile cu caracter calomnios, fără suport real. Iată una dintre ele: "Printre interesele lui Mircea Eliade s-a numărat și politica; el a candidat din partea Partidului Totul pentru }ară (expresie politică a Mișcării Legionare) în alegerile din decembrie 1937. După ce Partidul Totul pentru }ară a câștigat alegerile, Mircea Eliade a fost desemnat ca deputat legionar în Parlamentul României (subl. M.H.)." Lucrurile acestea pot fi verificate. Lista deputaților la alegerile din 1937 a fost publicată în ziarele epocii. îmi aduc aminte că
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Nimeni nu mai avea voie să coboare din pat și nici măcar să țipe. Cel care Îndrăznea era făcut totuna de vânătăi. Un fel de teroare se așternuse peste Întreaga clădire. Spre seară, personalul a fost adunat Într-o ședință de partid. Fără nici un comentariu, pentru fapta săvârșită, tanti Maria a fost sancționată și mutată disciplinar la o altă creșă. Nu i-a picat bine, mai ales că din salariul ei, oricum mic, mai trebuia să și plătească o navetă zilnică și
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
patriotice! Să fiți numai ochi și urechi, și cântăm după difuzor. Că, la sfârșitul programului, ăla care nu le știe... Ia, uite! a arătat el joarda Le Învață! Le Învață, că la vară mergem la defilare să mulțumim din inimă partidului. Altfel, ați dat de dracu! Supraveghetorul a dat difuzoarele din Încăpere la maximum. S-a Întors cu spatele spre noi, a mai luat câteva Înghițituri din sticla cu băutură, apoi s-a tolănit de-a lungul unui pat pe care
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
I. Willer, cel care se încumetase să inițieze un astfel de îndrăzneț proiect cultural, a fost o personalitate plurivalentă, care a marcat pozitiv destinul cultural al Lugojului anteși interbelic: politician (a activat, în perioada interbelică, ca deputat, ca reprezentant al Partidului Maghiar în județul Trei Scaune), avocat, dar și un muzician rafinat - dirijor, compozitor, pianist, violonist și pedagog -, cu studii la Academia de Muzică din Budapesta, unde fusese coleg și întreținuse relații de prietenie cu Béla Bartók și Zoltán Kodály. Strămoșii
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
care însoțea isonul, dar evenimentele melodice sunt acum mult mai dense. Corul își desfășoară sonoritățile având ca suport vocalele a,e,i,o,u, de unde și caracterul fluid al secțiunii. Valorile lungi, sunetele relativ restrânse numeric și disipate celor două partide divizate alcătuiesc un fundal instabil a cărui organizare armonică oblic-verticală este evidentă. Simultaneitățile lipsesc în general, dar restrângerea în unison se realizează, sunetul do fiind un punct de sprijin melodic semnificativ (vezi măs. nr. 93). Eterofonia nu este afirmată în
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
culturii românești din perioada comunistă. Este adevărat că s-a numărat printre „muzicienii - constructori” ai Canalului Dunăre-Marea Neagră, plătind cu vârf și îndesat tributul concepțiilor sale flozofico patriotice, atitudini regaliste, anilor petrecuți peste Ocean etc. Oglinda luptei surâde cu autoritățile Partidului și Statului Socialist (1945 - 1978) s-a conturat în numeroasele sale întâmplări, reclamații, plângeri către oficialitățile epocii, multe rămase în arhive greu accesibile cercetătorilor postume. Dimitrie Cuclin însă, a fost un om „prudent”, făcându-și copii de pe toate aceste documente
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
copii de pe toate aceste documente, lăsându-le urmașilor (familiei, discipolilor, prietenilor), în speranța că va veni timpul să fie publicate. Un grupaj de patru memorii, adresate Președintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale, Ion Gheorghe Maurer, Ministrului Învățământului și Culturii, Prim Secretarului Partidului Muncitoresc Român și Președintelui Consiliului de Miniștri Chivu Stoica, alcătuiesc un moment de luptă deschisă pentru valorificarea prin concerte și montări de spectacole lirice a moștenirii sale creatoare. Există în aceste documente o risipă de argumente împotriva birocrației socialiste, atitudinii
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
un moment de luptă deschisă pentru valorificarea prin concerte și montări de spectacole lirice a moștenirii sale creatoare. Există în aceste documente o risipă de argumente împotriva birocrației socialiste, atitudinii ostile față de muzicienii cinstiți, neînrolați în organizații sindicale și de Partid, în cercuri politice ascunse, estompate, care au subminat creația unor personalități artistice de primă mărime, bineînțeles cu Dimitrie Cuclin în frunte. Toate aceste texte s-au păstrat în manuscrise originale în colecția unei nepoate a compozitorului care nu dorește publicitate
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
noastre. Cu toate acestea curentul fatal de înoituri, care e caracteristic pentru epoca de spoială în care trăim, împinge pe majoritate la punerea unor chestiuni ce nu pot decât să turbure țara și să accentueze deosebirile de interes și de partid între oameni. Cu părere de rău cată să constatăm că, cu toată bătrânețea prematură a năravurilor, inteligența politică a acestei țări arată uneori semne de copilărie. Ca un sfinx, mut încă și cu ochii închiși, stă anul viitor înaintea noastră
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
Unde ne aflam noi atunci? La sfârșitul anului 1945, România era o țară sărăcită, distrusă de război, de bombardamente, cu o mare parte a populației aptă de muncă pierdută în luptele purtate pe fronturile din est și din vest, cu partide politice puse pe harță și care se luptau pentru putere, o țară aflată sub ocupație militară străină și care avea de plătit uriașe despăgubiri de război. O țarăcare, pe deasupra, avea să fie lovită și de catastrofa celor doi ani consecutivi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
ceilalți pretendenți la fotolii comode și mai puțin pentru a pune Serviciul în poziție de lucru firească. Astfel s-a declanșat „dosariada”. În fiecare dimineață, în anticamera directorului S.R.I. așteptau să fie primite persoane cu funcții importante în Parlament, Guvern, partide politice, diverși gazetari.La un moment dat, domnul profesor Virgil Măgureanu mi-a cerut să convoc toți șefii de unități, precum și șefii secțiilor județene de informații și să le aduc la cunoștință că trebuie să pregătească liste cu ofițerii care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
în diverse ziare și reviste. În tot acest context controversat, alambicat și dezorientat, pică, asemenea unui trăsnet, vestea că Eminescu a înnebunit. Doar că știrea apare în ziarul Românul, care era oficiosul guvernului, de fapt, al aripii lui Rosetti din Partidul Liberal. La două zile după această veste, chiar ziarul Timpul unde lucra Eminescu însuși, anunță acest lucru: ,,unul dintre redactorii acestei foi, D. Mihail Eminescu, a încetat a mai lua parte la redacție, atins fiind în mod subit de o
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
din 1883 va fi secretă, etc. etc. Noi îl citim pe Caragiale în registru comic, dar o replică precum aceasta a lui Farfuridi poate fi înțeleasă și maiorescian: ”Cum ziceam adineauri amicului Brânzovenescu: trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noștri, cu Mihai Bravul și Ștefan cel Mare: iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători...”. Este o chestiune de climat: trădarea, conspirația, complotul sunt înțelese, în cheie
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
Am participat la o dezbatere între reprezentanți ai unor partide politice (PSD, PNL, PDL, UDMR ) și utilizatori ai fondurilor europene. A fost pregătită de Fundația Friedrich Ebert Stiftung (care activează de 14 ani în România) și Societatea Academică din România (SAR). Tema întâlnirii: „Soluții în gestionarea fondurilor europene - creșterea capacității
Campania electorala, fondurile europene [Corola-blog/BlogPost/93875_a_95167]
-
-i, pe marea lor majoritate, așa cum au fost ei în realitate, așa cum au fost ei schimonosiți, ciuntiți, cu pretenții de oameni cinstiți, corecți și înflăcărați, care se străduiau din răsputeri să se înscrie perfect pe linia directoare trasată de un partid și de un popor sovietic eliberator. Iată deci, că Dan Ghițescu a avut și curaj, dar a și ridicat piatra, acceptând provocarea acestui roman, de a scrie sau rescrie o pagină romanțată de istorie, care ne-a marcat pe noi
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
plini de amabilitate, schimbau fețele de masă, zâmbeau cu gura până la urechi și lepădau vestele pătate cu muștar, pentru a-și pune altele albe, deoarece ,,prestigiul țării e în joc la orice colț de stradă și zâmbetul este sarcină de partid. Și pentru că românul are mândrie națională, toată lumea s-a conformat’’ (p. 16), de la bețivi, oarecum simpatici, până la gură-cască îmbrăcați în salopete albastre, ușor impertinenți și isteți, care riscă răspunsuri pe muchie de cuțit, de la milițieni care înțeleg ,,ca de obicei
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
Tarșul Vasile Vasile’’ (p. 12), căsătorit cu Leana, fată bună din popor care va ajunge să facă o carieră de cântăreață de muzică populară, ,,gurista’’ care nu behăie ,,ca alea de la operă’’, ci cântă pe la ,,ștabi’’, și până la activiști ai Partidului Comunist Român, superiori de genul Adjunctului Șefului Secției de Agitație și Propagandă, ,,observați îndeaproape cu multă bunăvoință și spre îndrumare’’ de consilieri sovietici, care circulau numai cu limuzine fabricate în Uniunea Sovietică și care, cu șiretenia caracteristică popoarelor slavo-orientale, își
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]