4,933 matches
-
relații într-un mod sau altul cu ocupantul în scopul de a încerca să salveze ceea ce mai poate fi salvat 3. În general, organizațiile socialiste se divizează între susținătorii luptei antifasciste care participă diferențiat, în funcție de conjunctura națională, la Rezistență și partizanii unei politici de înțelegere cu învingătorii, care va duce pe unii dintre aceștia foarte departe de idealurile lor inițiale. Să ne amintim că la începutul războiului, confuzia și generalizarea ating apogeul în rîndul mișcării muncitorești, pactul germano-sovietic venind să agraveze
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în Franța, Belgia și Norvegia. În Franța, SFIO se află în prag de fragmentare, în timpul Congresului său de la Nantes (mai 1939), între pacifiști reprezentați în principal de secretarul administrativ, Paul Faure, precum și de numeroase cadre și parlamentari ai Partidului și partizanii unei politici de fermitate, simbolizată de Léon Blum și de o manieră mai clară, dar aflați în minoritate, de Jean Zyromski. Această divizare se regăsește și în Belgia, între președintele POB-ului, H. de Man pacifist sub masca neutralității și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
sfîrșit de război și cu care toată lumea nu poate fi decît de acord, mai există încă divergențe asupra problemelor imediate: în timp ce Laburiștii, sprijiniți și de alte partide, în special de socialiștii polonezi, insistă asupra culpabilităților colective a poporului german, declarîndu-se partizani ai dezmembrării Germaniei și ai rectificării frontierelor sale, delegații SFIO sînt în mod vizibil mult mai moderați în condamnarea lor, pronunțîndu-se în favoarea creerii unei zone de securitate în Ruhr, Renania și Saar. Diferențele de apreciere sînt reale, iar pentru socialiștii
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
aceasta scoate în evidență profunde dezacorduri privind Uniunea Europeană. Belgienii, francezii și olandezii intervin în favoarea unei consolidări a mișcării socialiste europene și propun chiar organizarea unui grup parlamentar comun, în cadrul Adunării de la Strasbourg. Ei apără un punct de vedere federalist, fiind partizanii unei mișcări europene, olandezii mergînd chiar pînă la a evoca "un mare Commonwealth european în interesul tuturor țărilor". Față de aceștia, scandinavii, elvețienii și mai ales britanicii au o optică mult diferită. Fără a nega interesul perspectivei construcției europene, D. Healey
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și German, construcția Europei rămîne doar în faza de proiect. Pentru a duce la bun sfîrșit politica sa, SFIO trebuie ajutată de Partidul Laburist și de SPD. Or, la acea dată, nici unul, nici altul nu sînt, cel puțin putem afirma, partizani convinși ai unității europene. Am arătat deja modul în care analiza Partidului Laburist, mondială înainte de a fi europeană, se baza pe recunoașterea priorității Imperiului britanic. La fel ca și conservatorii, socialiștii englezi sînt foarte rezervați în ceea ce privește construcția Europei, iar SFIO
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
chestiuni. Ca organizație, Internaționala nu este capabilă să răspundă primei probleme politice de anvergură cu care se confruntă. Nu putem decît să semnalăm aici această neputință. Discuțiile care au fost angajate înainte în cadrul COMISCO au delimitat două tabere, cea a partizanilor minoritari ai Planului Schuman și cea a adversarilor. Francezii, belgienii și olandezii se pronunță în favoarea unei Europe federative, în timp ce englezii, germanii, scandinavii, austriecii, precum și ansamblul socialiștilor din Europa Orientală se opun acestui proiect. Argumentele aduse în situația dată fac să
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
pronunță în favoarea CED, cerînd imperios o disciplină de vot din partea deputaților socialiști. Secretar general al partidului, începînd din 1948 și conducătorul său necontestat de la moartea lui Léon Blum (1950) Guy Mollet s-a dovedit a fi, tîrziu dar aprig, un partizan al integrării politice europene. El nici măcar nu cere ca aceasta din urmă să aibă în prealabil un conținut socialist: ne aflăm în plin Război Rece și acest factor trece înaintea celorlalte. Totuși, în ciuda deciziilor acestui congres extraordinar, votul asupra CED
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
1948, în măsura în care majoritatea grupului parlamentar se pronunță, în definitiv, împotriva acestui proiect, obținînd astfel respingerea sa. Este unanim admis astăzi că eșecul CED a dat o grea lovitură cauzei europene, ceea ce face ca 30 august 1954 să fie considerată de partizanii Europei drept una dintre cele mai "sumbre" date din istoria Europei contemporane. Dispariția CED o antrenează și pe cea a Comunității Politice Europene, votată la 10 mai 1953, la Strasbourg; ea distruge pentru mai mult de un deceniu orice perspectivă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
înverșunat dus împotriva naționaliștilor algerieni, precum și printr-o "acoperire" a numeroaselor exacțiuni ale armetei franceze (torturi, "razii"), această orientară nu mai are nimic de a face cu programul cu care SFIO s-a prezentat la alegeri. În spiritul anumitor ultrasocialiști, partizani ai Algeriei franceze, precum Max Lejeune sau Robert Lacoste, gazul și petrolul din Sahara vor permite relansarea economiei naționale, care va constitui fundamentele unei politici franceze de amploare, în special în Africa și în bazinul mediteranean. Independent de fiasco-ul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
amintite acum. Internaționala socialistă și problema comunistă Întreaga istorie a mișcării socialiste din perioada interbelică, precum și eșecul său final se explică în mare parte prin disensiunile provocate în rîndurile sale, în legătură cu atitudinea care trebuia adoptată față de comunism. În rîndurile ISM, partizani și adversari ai unității de acțiune cu secțiunile Internaționalei a III-a nu au încetat să se ciocnească violent 18. La acest început al anilor '50, problema se pune în termeni total diferiți 19: în contextul Războiului Rece, lumea s-
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de la Stuttgart al Internaționalei a II-a10, s-a discutat pentru prima dată despre chestiunea colonială. Această dezbatere însemna pentru mișcarea socialistă o tentativă de depășire a granițelor Bătrînului Continent. În situația dată, acest cadru geopolitic a influențat ansamblul dezbaterilor dintre partizanii și adversarii problemei coloniale: lumea era încă dominată de Europa și nu se putea reproșa socialiștilor faptul că nu au inclus în analizele lor o asemenea realitate. Foarte puțini au fost atunci socialiștii care au gîndit în termeni mondiali consecințele
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
octombrie, Partidul Comunist Maghiar decide să se autodesființeze pentru a crea un nou Partid Socialist, care va abandona repede noțiunile de centralism democratic și dictatură a proletariatului. În aceeași zi, vizita lui Gorbaciov în RDG reprezintă o încurajare puternică dată partizanilor reformei. Unsprezece zile mai tîrziu, Erich Honecker este scos din funcție și înlocuit cu Egon Krenz care, în ciuda tentativelor sale de reformă, nu reușește să oprească manifestările de stradă, precum și exodul tot mai masiv al germanilor din RDG către RFG
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Sozialistichen Arbeiterkongresses in Hambourg, 21 bis 25 mai 1923..., Berlin, 1923, 111 p. 29 Cf. nota 8, p. 316. După G. Lefranc, op. cit., p. 25, FSI s-ar fi folosit de "toată autoritatea pentru a determina pe socialiștii împărțiți în partizanii fostei Internaționale și partizanii unei noi Internaționale să reconstituie o internațională nouă care, după Congresul de la Hamburg, se va numi ISM". Cf. și memoriile lui W. Schevenels care a fost pentru mult timp secretarul FSI: Quarante-cinq années. Fédération syndicale internationale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
21 bis 25 mai 1923..., Berlin, 1923, 111 p. 29 Cf. nota 8, p. 316. După G. Lefranc, op. cit., p. 25, FSI s-ar fi folosit de "toată autoritatea pentru a determina pe socialiștii împărțiți în partizanii fostei Internaționale și partizanii unei noi Internaționale să reconstituie o internațională nouă care, după Congresul de la Hamburg, se va numi ISM". Cf. și memoriile lui W. Schevenels care a fost pentru mult timp secretarul FSI: Quarante-cinq années. Fédération syndicale internationale, 1901-1945. Institut E. Vandervelde
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
gata pervertite de limba de hârtie "care pusese stăpânire pe mințile fragede ale acestui popor al gazetei născut din lectura ziarului (...)". S-a schimbat oare ceva în mentalitatea moftangiilor ce suntem acum și aici, față în față cu bombardamentul supradimensionat, partizan și senzaționalist întreținut de discursul de presă actual? Prin ce se deosebește reacția noastră față de cea a lui Conu Leonida care despăturește tacticos în 1878, în Scena I a farsei caragialești, ziarul Aurora Democratică, 11/23 Făurar? Suntem oare pe cale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Ordoxie și etnocrație", 1937), "Puncte cardinale în haos" (1936) și "Nostalgia paradisului" (1940) de Nichifor Crainic (deținut, ce-i drept timp de 15 ani la Văcărești și Aiud, în timp ce filosoful Giovanni Gentile a fost ucis pentru simpatiile sale mussoliniene de către partizanii italieni și abandonat pe un câmp). Cunoscând în amănunțime bibliografia literară, ficțională a lui Mircea Eliade, Gabriel Stănescu face dovada lecturii cărților maestrului său, îngăduindu-și interpretări care deși nu sunt neapărat inedite, dau acestei cărți o anume altitudine intelectuală
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ilustrând autori ardeleni, bănățeni sau brașoveni fără teama de a cădea într-un soi de bizar provincialism secesionist, Caius Dobrescu nu pregetă să-și ridice în slăvi propriul concitadin, nu altul decât Al. Mușina, numindu-l "dușman" al postmodernismului și "partizan" al "unor prefaceri profunde, pentru a îndrăzni să crezi că ai putea lăsa generațiilor care vin memoria unor fapte pline de măreție și curaj". Apoteotic! Un capitol exploziv se intitulează "Condițional optativ trecut" ce demonstrează cum mulți intelectuali în viață
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Nedelcovici, clasifică oportunismul românesc în trei categorii: "explicabil: 1950 - 1964", "naiv:1 964 - 1971" și "al rușini: 1971 - 1989", se întreabă: "De ce este mai vinovat un scriitor cu simpatii naziste și mai puțin vinovat un scriitor cu simpatii comuniste?". Lucid partizan al valorilor viitorului tip europenizare și mondializare, Bujor Nedelcovici se consideră un scriitor de origine română trăitor la Paris și totodată un cetățean al lumii, fără însă a renunța la valorile estetice ale literaturii, dovadă stând arta sa narativă. În
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
când devine imperativă noua orientare impusă de Crainic, teologică, antiraționalistă, etnicistă, preconizând o renaștere religios-ortodoxistă de rit bizantin. Revista va fi angajată tot mai mult ideologic dar și politic, atât de un Radu Dragnea, cât mai ales de Crainic însuși, partizan al dictaturii antonesciene. Revenind la autorul acestei cărți, vom observa nu doar vastele sale lecturi, ci și probitatea demersului critic, dovadă stând Indexul de nume în care nu sunt doar citați ci și citiți Ștefan Baciu, Lucian Blaga, Mircea Braga
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și trebuie să fie zădărnicite prin munca și lupta unită a U.R.S.S., a țărilor de democrație populară și a oamenilor muncii manuale și intelectuale din lumea Întreagă. O confirmare strălucită a acestei poziții a fost succesul Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, la care au fost prezenți 600 de milioane de oameni, care nu vor războiu. Ațîțătorii la razboiu și uneltele lor nu pot suferi decît un eșec rușinos În manevrele lor. Între dorința lor și posibilitatea de a face războiu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a Socialismului victorios, U.R.S.S. a țărilor din lagărul democratic și antiimperialist și a oamenilor muncii din Întrega lume, de a apăra pacea și cultura. În asemenea Împrejurări, sărbătorirea a patru ani de la ziua victoriei Înseamnă o strîngere a rîndurilor Partizanilor Păcii În jurul U.R.S.S., nebiruitul bastion al Păcii și al culturii celei mai Înaintate. b. La 9 Mai 1877, datorită ajutorului armatelor rusești, România a obținut independența națională față de turci. În această zi, Mihail Kogălniceanu anunță În parlament că țara
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
făgașul dramei. Din acțiunea piesei se întrevede și o altă trăsătură a protagonistei: pasiunea pentru politică. Zoe nu e numai soția șefului organizației guvernamentale județene și amanta prefectului, ea este o femeie puternică, dispusă să lupte împotriva prefectului și a partizanilor lui pentru a impune candidatura lui Cațavencu. Mai mult, ea îl amenință pe Cațavencu atunci când află că acesta a pierdut scrisoarea: „A! ești un om pierdut!... Pierdut!... Eu poate mai scap... căci poate să mai scap! Dar d-ta... (cu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
întâlnirea politică din Actul III este antologică. Acesta este punctul de vârf al tensiunii dramatice în care sensurile sunt mereu în descendență. Indicațiile scenice precizează acest crescendo în care Cațavencu sfârșește prin a plânge în hohote, în aplauzele zguduitoare ale partizanilor săi. Progresiva scenă a conflictului culminează cu o confruntare fizică, o bătaie între opozanți și arată felul în care dramaturgul și-a conceput diagrama proiectului său. Actul III se înfățișează numai o singură dată: doar o dată mesajul ia forma unui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
o singură dată: doar o dată mesajul ia forma unui discurs, a unei cuvântări adresate direct, prin viu grai, unui public. Toate personajele mimează distincție și gravitate parlamentară. Oratorii se gratifică între ei cu „stimabile“ și „onorabile“. Trahanache, cel mai consecvent partizan al ceremoniei, folosește acest mod de adresare chiar și atunci când îl dă afară din sală pe Cetățeanul turmentat: Stimabile, stimabile (cu afabilitate) rog, dați afară pe onorabilul! Întrunirile și discursurile candidaților fac parte din același ritual. Discursul lui Farfuridi are
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
re nimănui nici un ban“. Deși Pătrașco Brezoianu a ocupat dregătorii importante, de mare postelnic, mare vor nic, mare ban, timp de doi ani, între 1714 și 1716, vre mu ri le erau totuși destul de tul buri pentru acumularea de averi. Partizan al austriecilor, avea să sfârșească sub securea lui Nicolae Mavrocordat care i-a confiscat și întreaga avere. Prins în vâl toa rea eve ni men telor, marele ban nu a reușit să-și termine nici măcar biserica începută la Brezoaiele în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]