15,863 matches
-
felul apropiat al tinerelor: Aveți o poveste. Și ceva de spus. Grav. Tare-aș vrea să beneficiez de un interviu lung-lung. Să profit de tot ce știți. Cunoașteți din interior coșmarul. Eu n-am apucat să fiu decît "șoim al patriei". Și pionieră, atîta. Direct, habar n-am cum a fost, aveam zece ani la revoluție. Haideți, Iordana Marievici, acceptați o carte de convorbiri. Fata asta știe ce vrea. Modalitatea dialogului e din nou în modă. Nu intră talk-show-ul în procedura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bine. Însă Rusalin n-a dat apă la moară supralicitării ideii naționale. A refuzat să-și facă public credo-ul: "N-am abandonat rădăcinile, dar nu vreau să fiu numărat, predat statisticii, la rubrica emigranți întorși la îndurătorul sîn al patriei". A revenit în edenul din Dorobanț, s-a închis acolo. "Peripatetic mă-nchin/ Hic et nunc și Amin", spune Poetul. Vintilă Horia. Nu pictase nici furnale, nici macarale; nici malaxoare, nici compresoare. Pe simezele unei expoziții colective, așezase căsuțele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
înfrățirii americano-române, era dezmințită de filmul de pe "7". Acolo se producea altă "înfrățire": cu poporul-erou care "libertate ne-a adus", în '44, și ne-a trecut și strada, vrînd-nevrînd. Magda U. a revenit cu telefonul: Ei? Che ti dice la patria, fac eu apel, dintr-o acută senzație de neputință, la Hemingway. În democrație încape multă ipocrizie. Aibi răbdare, Iordana. Futurologii prevăd că-n 2050 politica n-o să mai intereseze pe nimeni. E prognoza lor. Or să dispară și militantismul politic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
parcarea de la Litle Texas. Zvîrlim pieptenele și-o să crească între noi o pădure. Sigur, contez pe curbele împădurite cu salcîmi. Încetinesc, spre enervarea unui șofer de autobuz. Îmi dă lecția cuvenită de șofat, în dulcele stil clasic practicat pe șoselele patriei: "Naimîncatazibagăcărbunibăgateașinmăta". Nu te lăsa călcată pe coadă, Iordanco. Ba da, mă las. Lacul rămîne pe stînga. Și drumul care duce la aeroport. Bun locșor ca să ne pierdem urmele, se bucură Tano cînd intrăm în han. Un pumn în plex ("nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și o acuză adusă destinului ei de femeie slabă, cu inocența pierdută, a neputinței în fața sorții de a opune rezistență crudelor ei căi, pe când undeva, în adânc, victoria era serbată rece și sec, asemenea răspunsului soldatului la felicitările superiorilor: Servesc patria! Vizitele P eretele cu biblioteca plină de cărți culisă într-o parte, dezvăluind perspectiva unei camere necunoscute ca fiind dintr-un vis avut dinainte de Revoluție. Medicamentele or fi iscat ivirea acestor forme. Roziile pentru somn, cele violet pentru cântat, negrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
instantaneu, oare cum o fi să vomezi sloiuri? — Dacă le trebuie droguri, o să le dau eu droguri, zicea Piticul, pînă o să le iasă pe urechi. Știa să scoată bani și din piatră seacă, atunci cînd era vorba de scumpa lui patrie. Imediat s a dus să se întîlnească cu Castro rezervîndu-și o cursă charter spre Cuba, își amintește domnul Președinte. — Eu nu opresc pentru nimic în lume, zice Sena, trecînd prin dreptul unei table de intrare în localitate. — Sîntem deja în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
întotdeauna un ascendent asupra Castraveților, din cauză că Piticul le-a dat întotdeauna nas, i-a avantajat în contactele pe care le-au avut cu celelalte instituții ale statului. Al dracului de infiltrați, Poștașule, au intrat pînă și în pînza freatică a patriei, nu Partidul era în toate, cum zice poetul Beniuc, ei erau, și de aceea au supărat pe toată lumea. Și culmea că tot ei au căzut în picioare, Armata a făcut greșeli imense, fiind condusă de niște pitecantropi. Să încerci să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
unii împotriva celorlalți, își aduce aminte Comandantul. Porecla Colonelul îți spune ceva? — Mă crezi sau nu, dar am certitudinea că ramolitul ăsta mi-a furat ideea în timpul unei discuții de culise înaintea unei premiere pe care am organizat-o la Patria. Îi mergea mintea bătrînului ca unui flăcăiaș. I-am zis atunci să se țină deoparte dacă n-are chef să fie prins cu mîța-n sac. Pe unde-o mai fi la ora asta, știi ceva de el? — Tot nu pot
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
va mai fi împiedicată, antenele parabolice vor putea funcționa oriunde pe teritoriul României, se vor putea face abonamente la ziare occidentale, vor intra în țară materiale informative de pe întreg mapamondul. Și ăsta va fi doar începutul, vor urma multe altele, patria noastră va intra într-o etapă cu totul nouă, și tocmai de aceea, fiecare dintre noi va trebui să fie foarte atent cu ce-și va ocupa timpul de acum înainte, pentru că se vor ivi o sumedenie de noi oportunități
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pace, chestia cu martirul care se sacrifică pentru că nu vrea să facă nici un compromis, cu tiranul aflat la putere, o să vezi că o să iasă totul bine, te declarăm noi după aceea erou, îți ridicăm cîteva statui ici colo prin orașele patriei, o să-ți punem numele pe unele străzi, instituții, mai vedem noi pe unde, ideea e ca amintirea ta și a faptei tale mărețe să nu se șteargă niciodată din memoria colectivă a cetățenilor, și asta doar în schimbul unui mic gest
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
observație, nenicule, bineînțeles că ne-am gîndit la toate, deci și la amănuntul ăsta. Simte că este împins de la spate, aproape luat pe sus, ești pe mîini bune, aude din nou aceleași voci, ia uite, băieții au depășit deja cinematograful Patria și sînt doar la cîțiva pași de Universitate, acum e momentul să dispărem, să-i lăsăm pe ei să-și facă treaba în continuare, noi doar cît le-am dat primul impuls, un șut în cur înseamnă un pas înainte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Gregorio Rizo, Agenția de Turism Caraiman, Vacanțe la Munte, Regia Autonomă de Transport București. Una, două, trei, patru stații, își alcătuiește în minte itinerarul, apoi încă o sută, două de metri de mers pe jos pînă la cazinoul din spatele blocului Patria, e perfect, se gîndește aruncîndu-și țigara fără s-o stingă, dîndu-i un bobîrnac prin aer, nerăbdător să urce. Să vezi ce-o să-ți fac eu ție, începe să-l amenințe Delfina ieșindu-și din fire, intrînd valvîrtej în baie, răsturnînd
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să funcționeze neapărat în legalitate, pentru a se face rapid cunoscuți. Titulatura pe care urmau s-o aleagă era mai puțin importantă. Pe cine o să intereseze mai tîrziu că din numele structurii au făcut parte cuvinte ca propagandă, comunist sau patrie, cînd se va dovedi că numele a fost ales în urma unui compromis minor și doar cu scopul de a putea lua ființă și de a funcționa cu acte în regulă? Pe lîngă asta, legalitatea le mai putea oferi și acces
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
A cedat psihic, zise Dendé, nici măcar să țină de volan n-a mai fost în stare, am fost nevoit să conduc eu, care n-am permis. — Unde l-ai lăsat? întrebă Roja, începînd să dea semne de neliniște. — La Apărătorii Patriei, într-o intersecție pe șoseaua Berceni. — Bine că nu l ai adus pînă la Televiziune, spune Roja. Numai așa ai fi putut să-l scutești pe Regizoraș de o bătaie de cap. — Ba din contră, zice Gulie, vă spun eu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
spun „tovarășe” și să afirm la modul cinstit că sunteți o victimă a vechiului regim burghezomoșieresc, care v-a adus În situația de a fi Înscris aici În evidențele noastre ca un meseriaș sărac. Este inadmisibil ca elementele capabile ale patriei noastre să trăiască În pragul sărăciei. Pentru că sunteți apreciat de lumea satului În care trăiți, pentru că ați lucrat În finanțe și pentru că promiteți a fi viitorul om de nădejde al nostru În teritoriu vă invit să vă alăturați cauzei noastre
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
România, pe care îl solicită periodic Uniunea Europeană, ar fi întocmit de Stela Brie. Am putea citi atunci că la noi copiii străzii au mânuțele fine și catifelate ca petalele florilor, că deasupra gunoaielor răspândite peste tot în perimetrul scumpei noastre patrii splendorile zilei poartă veșmânt de azur și, eventual, că grevele sunt adevărate poieni ale timpului în care florile voioșiei răsar din candoarea și zburdălnicia greviștilor. Un cocoS ´ at al vremii noastre După cocoșatul de la Notre Dame, a mai apărut un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ci confecționate, pe baza unor tehnici simpliste. În mod frecvent, autorul recurge la elogiere, omagiere, glorificare. Copleșit de admirație ca de o criză de astm, el nu observă când devine grandilocvent și în cele din urmă ilogic. Iată l slăvind patria: „Eu, țară, pe-al tău cer de peruzea, / Aș vrea să fiu și să rămân o stea, / Să pot, din depărtate galaxii, / Cu raza mea, mereu să te mângâi. /... / Și-n cartea ta, de ani și glorii grea, / O clipă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Mă vreau și-o picătură de rubin, / Pe care s-o ridic și s-o închin, / Pătruns de cel mai omenesc fior, / Pentru al țării mele viitor.“ (Dorință) „Picătura de rubin“ este probabil un pahar cu vin roșu. Dacă însă patria i-ar îndeplini dorința autorului și l-ar transforma într-o „picătură de rubin“, cum ar mai reuși el să ridice acea picătură și să o închine pentru viitorul țării? S-ar prinde de mijloc și s-ar ridica de la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
siniștri și... sinistrați moderni - pseudoroman psihologico istoric etc.“, este expresia unui patriotism patetic și ludic, exuberant și amatoristic care te poate face să roșești dacă îți iubești cu adevărat țara. Întregul montaj poate fi considerat un circ al iubirii de patrie. În prefață, autorul explică emfatic cum anume și-a construit cartea: „Carador - personajul principal - intră în «istorie» ca rănit al Revoluției, ca simbol (student - soldat) al unei tinerimi care caută ceva altfel, altcum... Își pierde memoria [...], i se dezvoltă lumea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nimic răspicat. Scrie o poezie cuminte și inofensivă, ca un ciripit de pasăre, imitându-i pe alocuri pe Lucian Blaga și Mircea Ivănescu. Doar câteva poeme „preconizează“ iubirea pentru țara de origine: „pe lumea asta există ca mama / o singură patrie /... / există un singur popor și doar el / contează în fața ta, Doamne / cum una e maica noastră /... / o singură limbă există“ etc. (Bunavestire) (Versul „o singură limbă există“ este contrazis automat de prezența, între coperțile cărții, a unor traduceri din versurile
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
iarna, ca o ultimă grijă arunca pufoaica peste șalele calului uitat ore bune în fața cârciumii); pufoaica scoaptă la soare necheză și acum în vreme de secetă. Pufoaica ta, țară de ploșnițe, ne adună precum o cloșcă cosmică, piu, piu, piu... patrie, piu, eu sunt pui, eu sunt vierme... Priviți, am învățat mersul târâș la ce bun să te imaginezi fluture? Anii 80. Și ei își spălau reciproc creierele. Asta da sfințenie! Duminica, la primărie, se da anafora pe cartelă. Binecuvântarea clasei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bolșevică s-a scuturat peste creștet. Plumbul mausoleului s-a topit și s-a împrăștiat ca o pecingine de nerostire. Frica purta insignă în piept, curajul scrijelea stâlpii de telegraf, tovarășii, exfoliau sinapsele ca pe niște ouă fără bănuț. Ogorul patriei, precum un Eden roșu pregătit pentru al XVIII-lea congres. Patriarhul a convocat toate puterile cerești la sinod. (Partidul avea nevoie de un suflu nou.) Anii 80, în Copou, parcă decupați din altă lume, doi copii (un băiat și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vegetare infinită: Cerule, ți s-a stafidit lumina și a coborât noaptea în tulpini. La 15 ani, copiii încă mai cred în vise, pentru că unele prind contur odată cu gândul. Visele cu ochii deschiși se cimentează cel mai repede. În liceele patriei, visele erau bătute precum nucile de Ziua Crucii, cu tot cu frunze, cu tot cu lăstar; visele în coajă verde se descompun odată cu privitul ferestrelor. Lumina ronțăie visele, precum ceața omul de zăpadă. Lumina și ceața sunt cele mai carnivore stări ale cerului. Sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
58 de zile lucrătoare au ieșit într-un an de muncă, deși până iarna târziu desfăcea la popușoi, sfecla o scotea de sub zăpadă. Iernile erau lungi și drum de bătut peste dealuri, 15 kilometri. Prutul îngheța sloi, mistreții nu aveau patrie, recolta în Basarabia se strângea mai devreme. Paznicii făceau focuri, loveau cu ciocanul în tălăngi, asmuțeau câinii toată noaptea, dar fără folos: nesătulele lighioane devastau coșere întregi de porumb. Erau săraci, dar niciodată nu și-au plâns de milă; una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a fost prost deloc, a avut de la cine învăța, peste Prut, Stalin terminase transhumanța, iar colhozurile dădeau roadă cât să umple pe îndestulate pântecele întregii Rusiei. În Harghita, Covasna, Târgul-Mureș, Sibiu, Bihor, sirenele urlau a brațe de muncă, prin satele patriei, delegații împărțeau promisiuni urbane la plic. Pentru bunul mers al "societății socialiste", "oamenii noi" trebuiau să fie animați de visuri și idealuri identice, iar pentru ca această unitate să devină posibilă era necesară o epurare ideologică. Bâlbâitul dorea o generație fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]