5,114 matches
-
versurile lui Paul Verlaine, Francis Jammes, Rabindranath Tagore, nu lirica va fi definitorie pentru vocația lui S. Mai bogat ilustrată în reviste, poezia rămâne, totuși, doar rodul unei aspirații artistice. Ritmat în obsesii autumnale (Litanii pentru toamna mea, C-un paznic, în toamnă, Toamnă putredă ș.a.), versul se lasă purtat de nuanțele indecisului verlainian (definit de S. prin imaginea „malurilor neprecise ce despart raționalul de irațional”) către „tăcutul susur al tristeții” și al tainei. Precumpănește însă pastelul de tradiție autohtonă, pe
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
este inutil, lipsit de orice ideal; pesimismul, disperarea, nihilismul, scepticismul sunt filosofiile adolescenței; 1) autonomia; adolescența este o lume aparte; ea are dreptul la autonomie; adulții nu au voie să o împiedice, dar în același timp ei trebuie să fie „paznicii” adolescentului, gardienii rațiunii și ai logicii, ai simțului realității, care trebuie cultivat, transmis și impus tinerilor. Din trăsăturile de personalitate ale adolescenței se poate desprinde concluzia că această perioadă este extrem de importantă pentru starea de sănătate mintală, pentru formarea și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Boleslaw Prus, Anielka, pref. trad., București, 1973, Avanpostul, pref. trad., București, 1992; Henryk Sienkiewicz, Prin foc și sabie, I-II, postfața trad., București, 1973, Pan Wolodyjowski, pref. trad., București, 1974, Potopul, I-III, pref. trad., București, 1977, Hania, București, 1986, Paznicul farului, îngr. și pref. trad., București, 1987 (în colaborare cu Teodor Holban), Familia Polaniecki, pref. trad., București, 1987, Pe câmp de glorie, pref. trad., București, 1992, Prin pustiu și junglă, pref. trad., București, 1992, Quo vadis, pref. trad., București, 1993
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
un prestigiu decorativ (Muncitorii decorativi). Z. condamnă metodele comuniste (Despre niște ciorapi rusești și șansele extremismului), dorința de hegemonie (De la Confucius la Karl Marx), spiritul cazon, asemănător cu al nazismului (Convertiri), denunță și ridiculizează nomenclatura, înalții funcționari cu figuri sumbre, paznici ai unui „regim pur polițienesc” (Aristocrațime sovietică). Ca traducător, selectează în volumul Vedenii texte din literatura fantastică scrisă de Prosper Mérimée, Henri de Régnier, Villiers de l’Isle-Adam, Marcel Schwob, H. G. Wells, Gustav Meyrink, Hanns Heinz Ewers, Karl Hans Strobl
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
consoartei îi aplică, pedagogic, cuvenita corecție corporală. Valoarea de capodoperă e dată de poezia irumperii forțelor oarbe, irepresibile ale firii. În cealaltă narațiune, spre a face imposibilă o plănuită pescuire cu dinamita, un pescar ce se crede coborâtor din moruni, paznic al unui „ochean de apă” îngrădit, rupe într-o noapte zăgazul și, luat în piept de un morun uriaș în care își identifică totemul, curge vijelios, spre a se vărsa în Dunăre împreună cu puhoiul de pești învălmășiți cu stelele cerului
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Endre ș.a.). S. a rămas în amintirea contemporanilor ca o fire contemplativă și timidă, un om cu existență extrem de discretă, „marginală”, cvasiboemă. A fost funcționar, desenator tehnic, corector etc. la diverse instituții, redactor la „Îndrumătorul cultural” (1955-1960), apoi, spre bătrânețe, paznic la Oficiul Farmaceutic al Capitalei. Trimite sporadic, în special traduceri, la „Flacăra”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”. Debutează editorial târziu, în 1969, cu volumul Cântec pe zare. S-a spus că versurile de început ale lui S. conferă un aspect nou peisajului
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
curățaseră de buruieni, îl săpaseră cu săpăligile din corn de cerb și îl semănaseră bob cu bob, tocmai când - în miezul verii - era aproape gata de cules, veniseră apele mari ale pârâului gata să-l facă una cu mâlul luncii. Paznicul câmpului a încins tot acest câmp, pe marginea pârâului care forma aci o meandră cuprinzătoare, cu un fel de îngrăditură, formată din mâl adus de pârâu și din lut scobit din malul acestuia, silind pârâul să fie mai cuminte. Dar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1986, Kliebard a identificat „patru grupuri de interese” cu „agende diferite de acțiune” în dezbaterile privind curriculumul educațional. Kliebard (1986) demonstra chiar că ideile acestora au influențat sensibil educația și mersul societății americane. Aceste patru grupuri sunt următoarele: • umaniștii: sunt „paznicii vechii tradiții”, care militează pentru un curriculum menit să asigure păstrarea moștenirii culturale a Vestului; alcătuiesc „garda veche” a „nostalgicilor”; • progresiviștii (the developmentalists) îi includ nu numai pe progresiviștii autentici, ci și pe mulți reconstrucționiști. Obsesia lor este întemeierea și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și întrecerile atletice de tip olimpic 12. Curriculumul propriu-zis al Akademiei ar fi putut fi cel utopic, expus de Platon în Republica și Legile 13. Se pare însă că misiunea Akademiei nu s-a restrâns la formarea acelor phylakes (fulake" = „paznici”) din polisul imaginar 14. Akademia era o instituție de învățământ superior destinată formării de philosophoi 15; discipolii admiși în Akademie aveau deja o pregătire prealabilă, o propaideia (propaideia = „educație pregătitoare”) solidă 16. Aceasta presupunea, prin tradiție, disciplinele asimilate în „școli
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Century Approaches to Plato, University of Cincinnati, Cincinnati, 1963; L. Robin, La Republique (în Platon, Œuvres complètes, vol. I, Pléiade, Paris, 1963); J. Adam, The Republic of Plato, Londra, 1902. 14. Termenul folosit de Platon este fulax - phylax înseamnă, literal, „paznic”. Având în vedere atribuțiile lui phylax în cetatea imaginară a lui Platon, trebuie să-l considerăm însă ca fiind „santinelă”. Platon insistă că, prin paideia, phylakes devin „adevărați paznici” sau „paznici desăvârșiți”. Ei sunt, de fapt, o castă superioară, conducătorii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1902. 14. Termenul folosit de Platon este fulax - phylax înseamnă, literal, „paznic”. Având în vedere atribuțiile lui phylax în cetatea imaginară a lui Platon, trebuie să-l considerăm însă ca fiind „santinelă”. Platon insistă că, prin paideia, phylakes devin „adevărați paznici” sau „paznici desăvârșiți”. Ei sunt, de fapt, o castă superioară, conducătorii militari ai polisului. G. Dumézil a observat similitudinea „santinelelor platonice” cu casta kshatria, a luptătorilor, din societatea antică hindusă (cf. O. Cornea, note la Platon, op. cit., p. 459). 15
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Termenul folosit de Platon este fulax - phylax înseamnă, literal, „paznic”. Având în vedere atribuțiile lui phylax în cetatea imaginară a lui Platon, trebuie să-l considerăm însă ca fiind „santinelă”. Platon insistă că, prin paideia, phylakes devin „adevărați paznici” sau „paznici desăvârșiți”. Ei sunt, de fapt, o castă superioară, conducătorii militari ai polisului. G. Dumézil a observat similitudinea „santinelelor platonice” cu casta kshatria, a luptătorilor, din societatea antică hindusă (cf. O. Cornea, note la Platon, op. cit., p. 459). 15. La Platon
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
filosofii sunt „făcuți” prin educație și „înnăscuți” datorită sângelui albastru și originii nobile. Ei își câștigă noblețea prin travaliu philomathetic și paideia, nu o primesc de-a gata. 16. Paideia nu este posibilă decât întemeiată pe o solidă propaideia. Educația paznicilor (santinelelor), descrisă de Platon în partea a III-a (cartea a VII-a) a Republicii, începe după ce a fost împlinită propaideia. 17. Vezi I. Negreț-Dobridor, Mitul lui Chiron. Explorări hermeneutice asupra destinului paideutic al omenirii, Aramis, București, 2001. Textul platonic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de fapt, mai corect spus ar fi s-o înstrăineze, căci în vânzare prețul nu este prohibitiv și nu reprezintă o problemă pentru cumpărători - problema lor e de a ajunge în fața vânzătorului, a mărfii), gestionarul seamănă mai degrabă cu un paznic al produselor, un gardian, uneori chiar în sensul propriu. El are grijă ca mulțimea să nu se năpustească asupra alimentelor, ceea ce nu reușește să evite întotdeauna, și gestionează mai curând întârzierea vânzării decât vânzarea propriu-zisă. Banii pe care îi încasează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de intruși și infracțiuni, comunitatea improviza o poliție/armată ad-hoc. Ei se ocupau cu paza și alcătuirea unor liste, pe care se înscriau, în ordine, cei așezați la rând (aveau și avantaje - era, de obicei, convenit ca, în schimbul asigurării „ordinii”, paznicii să-și umple sarsanalele). Desigur, totul era o naivă utopie raționalistă. De la un punct încolo, își făceau apariția țiganii. Veneau în haită și se băgau înjurând prin față, unii - înarmați cu cuțite. Țigăncile, baragladine sau pirande, foloseau puradeii de țâță
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
maturitate, când, în condițiile războiului, sunt aruncați de destin pe poziții ireconciliabile: Nucu e condamnat la moarte sub învinuirea de trădare pentru că luase apărarea unui tânăr german care căuta trupul tatălui său căzut în luptă, iar Lucu e desemnat ca paznic al lui. Spre a-i ușura ultimele clipe de viață, Lucu își minte prietenul: îi spune că a fost grațiat și îi dă astfel o undă de speranță. Dar gândindu-se la șocul pe care Nucu îl va avea în fața
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
demis ca naționalist), la publicațiile „Moldova socialistă” și „Tinerimea Moldovei”, colaborator, iar din 1994 redactor la „Glasul națiunii” (primul ziar tipărit cu caractere latine după inițierea acțiunii de renaștere națională) și la „Țara”. A regizat filmele Bariera, Se caută un paznic (1967) și Singur în fața dragostei (1969), a scris scenarii pentru filmele documentare D-ale toamnei, Nunta ș.a., la care a semnat și regia. Ca și placheta Zborul semințelor, cu care a debutat editorial în 1962, celelalte volume de poezii ale
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
multe ori, persoanele ce se despart oferă informații prețioase despre partenerul lor de viață. Nu trebuie neglijate categoriile dintr-o unitate cărora la prima vedere nu prea li se dă prea multă importanță (curieri, personalul care se ocupă de curățenie, paznici), care, de multe ori, văd și știu foarte multe. Deși în capitolele anterioare au fost prezentate categoriile de atacatori, în cele care urmează se va face o scurtă descriere a patru tipuri reprezentative de delincvenți: delapidatorii, detractorii sau seducătorii, hackerii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
teza Opera lui G. Ibrăileanu, luat cu mențiunea magna cum laude, conducător științific fiind G. Călinescu. Va fi scos din învățământul universitar odată cu acesta, la 1 octombrie 1949, din motive politice. Timp de șapte ani lucrează sporadic ca topometru, strungar, paznic, salvamarist. Copiază de mână, la solicitarea lui G. Călinescu, ediția a doua a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, pe care tot el o va reedita în 1982. Nu a făcut niciodată caz de persecuțiile și privațiunile la care
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
1959, București - 21.II.1995, București), poet. Este fiul Corinei și al lui Vasile Popescu, colonel. A absolvit Liceul „Sf. Sava” (1979) și Facultatea de Litere a Universității din București (1990). Înainte de 1989 are diverse ocupații, între care aceea de paznic de noapte la Observatorul Astronomic. Din 1990 este redactor la „Luceafărul” și redactor-șef adjunct al suplimentului acestei reviste, „Nouăzeci”. În 1994 este angajat ca redactor la secția culturală a cotidianului „Adevărul”; deține în „Adevărul literar și artistic” rubricile „Caiet
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
țăranului român din Țara ungurească de G.Z. Brașoveanul, pseudonim al lui George Zamfir), urmat de o relatare, Măcelul de la Galați. Redactorii militează pentru drepturile sociale și naționale ale românilor din Transilvania, exprimându-și solidaritatea cu acțiunile și cauza lor (Paznicii păcii și cinstei). M.Pp.
PRIBEAGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289016_a_290345]
-
Ora singurătății, Cluj-Napoca, 1998; Efulgurații (Pagini de jurnal. 1967-1990), Cluj-Napoca, 2002; Efulgurații [versuri], Cluj-Napoca, 2002; Tărâmul de rouă, București, 2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii sub stele”, TR, 1969, 37; Teodor Tihan, „Elegii sub stele”, ST, 1969, 9; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 534-536; Zaharia Sângeorzan, „Planete de melancolie”, CRC, 1986, 34; Ion Cristofor, „Planete de melancolie”, ST, 1986, 11; Constantin Cubleșan, „Poeme-nserate”, „Mesagerul transilvan”, 1990, 16; Mircea Țicudean, Poezie „pură” românească, APF, 1990, 3-4; Cornel Regman, „Poeme-nserate”, JL
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
idealist-fantaste e luat, la o înmormântare, drept prietenul preferat al decedatului, având astfel ocazia să se înfrupte copios din pomana făcută cu ostentație ridicolă (prilej de șarjare a convențiilor și ipocriziei); un „domn în redingotă” e un strigoi în ochii paznicului de la cimitir; un muribund, trăgând cu urechea la meschinele socoteli de înmormântare făcute de rude, își regizează singur un pompos ceremonial ș.a.m.d. În general, tehnica narativă mizează pe răsturnarea expectației (anticlimax comic sau, dimpotrivă, tragic), reușind să alieze
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
un corb să îl caute. Corbul îl află la închisoare, iar bătrânul Novac, travestit în călugăr, pleacă la Țarigrad. La refuzul turcilor de a-i da fiul, Novac recurge la șiretlicul cu galbenii aruncați pe jos la care se reped paznicii, și în acest timp el îl eliberează pe Gruia. Cei doi nimicesc o armată întreagă de turci și se întorc la curțile lor, „Către Țara Românească,/ Fapta să și-o povestească”. Un subiect rar, cu caracter local, cunoscut însă și
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
cei despre care se știe că au primit un suport substanțial în deliberările preliminarii. O formă diferită de control se referă la utilizarea comitetelor parlamentare care sunt responsabile cu dezvoltarea și evaluarea unei legislații propuse și care pot servi drept „paznici”, împiedicând cu totul pătrunderea unor probleme în cameră. Să ne imaginăm astfel că nimic nu ar putea fi pus în discuția întregii camere legislative, fără să fi fost mai înainte aprobat de către un comitet de supervizare anume desemnat. Mai mult
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]