18,023 matches
-
teoreticamente la sua teleologia profetica con gli aspetti più propriamente politici disseminati nella sterminata produzione. Con l'accortezza di mettere preventivamente în rilievo quanto îl tenore discorsivo e spesso finanche apodittico dei suoi scritti vadă collocato all'interno della curvatura pedagogica che, meglio di qualunque altra, consente di aderire allo spirito dell'autore, cogliendone di conseguenza, come rimarcato da Caterina Foppa Pedretti, îl tratto di "profetismo profano", senza confonderlo con quello di "profetismo religioso" classicamente inteso 4. "Profetismo profano" vuol dire
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
attraverso cui l'insoddisfazione, îl dolore, îl portato drammatico dell'esistenza non ancoră liberata vengono filtrați per riconoscere "una sostanza nuova, non appartenente alla stessa sfera cui appartiene l'adulto, mă che attinge già alla realtà liberata"8. Al discorso pedagogico è consustanziale l'interrogativo sull'accettabilità della realtà. E la risposta non può che essere negativă. L'utopia capitiniana, allora, benché rifugga la letteralità del termine (non-luogo, posto che non c'è), non ne riduce e distorce îl senso profondo
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
polemică capitiniana). La differenziazione delle funzioni sociali, sempre più spința e prodromica a quel che sarebbe nei giorni noștri diventato îl tirannico dominio delle "tecnocrazie", necessita di ben altra attenzione. Richiede un'opzione di cambiamento radicale non solamente sul versante pedagogico e culturale, mă anche șu quello economico. Ossia laddove frequentemente Capitini și arresta. Eppure, la traccia della Modernità era chiara: costringere l'individuo, secondo dispositivi sempre più spersonalizzati, a dipendere dal comandamento della concorrenza, trasformandolo în consumatore che intreccia la
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
soggetti a una lentă avaria. Capitini delinea, pur se con la frammentarietà tipică del proprio pensiero multidimensionale, un manifesto d'opera politică sempre în fieri che necessita di essere letto în simbiosi con lo sforzo di giungere a un'epistemologia pedagogica che da un lato non și accontenti soltanto di vedere chiaramente i fatti (se e quando possibile), e dall'altro cerchi, attraverso l'azione, di battere sentieri di comprensione del reale che conducano all'immaginazione del possibile, alla sua invenzione
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
îl lirismo accomodato sulle note dell'omnicrazia? Dove don Milani ha elaborato la sua pedagogia, se non nella sua forza poetica? Și può obiettare che tutti questi autori non sempre și siano espressi attraverso la formalizzazione di percorsi psicologici, sociologici, pedagogici e quindi politici perfettamente compiuti. Și può obiettare, în aggiunta, e l'obiezione potrebbe a tutta prima sembrare sufficiente, che îl linguaggio della pedagogia (în questo molto più che quello della politică) difetti di compiutezza e autonomia. Mă chi è
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
definită come quel che accomuna, avvicina "tutti gli esseri che sono nați, i viventi e i morți". 8 G. Falcicchio, I figli della festa, cît., p. 66. 9 S. Salmeri, Lezioni di pace. Ripensare la criticità dialogica attraverso îl contributo pedagogico di Aldo Capitini, Kore University Press, Leonforte (En), 2011, p. 25. 10 G. Falcicchio, I figli della festa, cît., p. 67. 11 A. Capitini, L'educazione è aperta. Antologia degli scritti pedagogici, a cură di G. Falcicchio, Levante, Bari, 2008
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
pace. Ripensare la criticità dialogica attraverso îl contributo pedagogico di Aldo Capitini, Kore University Press, Leonforte (En), 2011, p. 25. 10 G. Falcicchio, I figli della festa, cît., p. 67. 11 A. Capitini, L'educazione è aperta. Antologia degli scritti pedagogici, a cură di G. Falcicchio, Levante, Bari, 2008, p. 84. 12 Con consonanza lessicale evidente con îl principio etico che Hans Jonas riprenderà a fine anni Settanta. Cfr. H. Jonas, Îl principio responsabilità. Un'etica per la civiltà tecnologica, Einaudi
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
2011. Capitini, Aldo, Nuova socialità e riforma religiosa, Einaudi, Torino, 1950. Capitini, Aldo, Antifascismo tra i giovani, Célèbes, Trapani, 1966. Capitini, Aldo, Educazione aperta, Volume I, La Nuova Italia, Firenze, 1967. Capitini, Aldo, L'educazione è aperta. Antologia degli scritti pedagogici, a cură di Gabriella Falcicchio, Levante, Bari, 2008. Capitini, Aldo, "Educarsi con Aldo Capitini. L'apertura al Tu per la liberazione dei Tutti", Azione nonviolentă, No. 606, 2014. Cassano, Franco, Approssimazione. Esercizi di esperienza dell'altro, îl Mulino, Bologna, 1989
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
dopo îl tramonto del Padre, Feltrinelli, Milano, 2013. Româno, Onofrio, La comunione reversiva. Una teoria del valore sociale per l'al di là del moderno, Carocci, Romă, 2008. Salmeri, Stefano, Lezioni di pace. Ripensare la criticità dialogica attraverso îl contributo pedagogico di Aldo Capitini, Kore University Press, Leonforte (En), 2011. Tronti, Mario, senza titolo, în ĂĂ. VV., Politica e Profezia. La prima scuote, la seconda squarcia, Nuova Iniziativa Editoriale, Romă, 2005 Voltaire, Dizionario filosofico, Newton, Romă, 1991. Fenomenul fascist în viziunea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
subtitlu mențiunea ceremonioasă și lămuritoare Despre instabilitatea valorilor în poetica lui Mihail Dragomirescu. Racordarea este clară la critica ideilor literare practicată de Adrian Marino, cu tot scepticismul din titlu, referitor la perimarea ideilor literare. În prefața cărții, Ioana Bot exagerează pedagogic afirmând că "Ťpersonajulť acestui studiu nu e Mihail Dragomirescu, ci evoluția unor concepte și fragilitatea (fragilizarea?) unor idei" (p. 5). Totuși, Adrian Tudurachi are în vedere prioritar critica lui Mihail Dragomirescu și ambiția acestuia de a întemeia o "știință a
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
loc” și primiți În, ciclul superior. Cu media obținută părinții m-au dus la Școala Normală „Carol I” din Câmpulung Muscel, unde am dat diferență la muzică și am fost admis. În acea vreme Școala purta numele simplu de Școală Pedagogică de Băieți. După primul trimestru, În ziua de 15 ianuarie 1950, profesorul nostru de limbă română, Augustin Popescu, cu pseudonimul literar Augustin Z.N. Pop ne Întreabă: „Ce zi este astăzi copii?” Unul răspunde marți, altul răspunde 15 ianuarie, iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cu greu, abia spre sfârșitul liceului, au ajuns să descifreze secretul cheii de fă. Pentru mine și azi este încă este un mister. Burtică fusese învățător și datorită voinței a ajuns profesor. Era un om de treabă dar metodele lui pedagogice erau cam bizare că de altfel și cultură lui generală. Cel puțin de astă eram convinși noi când îl auzeam că strigă la câte unul dintre noi cam tămâie la solfegii și care mai făcea și bășcălie de burtică lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
că USL a introdus această prevedere prin Ordonanță de Urgență. Ei au forțat, prin legea asta, adoptată prin angajarea răspunderii, să se elimine funcțiile de învățător și educator, asta deși avem foarte mulți învățători și educatori care au absolvit licee pedagogice și au extraordinar de multă experiență în domeniu. Dacă domnul Blaga ar avea obiceiul să se documenteze înainte să vorbească, ar vedea că Legea educației naționale nr. 1/2011, legea domnului Funeriu - adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului PDL - stipulează foarte
Guvernarea PDL, ”vinovată” de licența pentru educatori, spune Cătălin Ivan by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39845_a_41170]
-
și mai ales portugheza, aceasta din urmă devenind ulterior nu doar mijlocul ei de supraviețuire, spiritual și material, ci și o adevărată vocație. Și uite așa, deși ulterior va lucra la un Institut de Cercetări Farmaceutice și la Biblioteca Centrală Pedagogică, adevărata ei pasiune devine traducerea literară. Din momentul acela, Micaela se simte salvată; chiar dacă viața îi rezervă încă multe necazuri - decesul mamei, al soțului - împlinirea intelectuală îi vine din această „a doua viață”, a traducătorului literar. Căci, aidoma actorului, care
Între memoria ei și uitarea noastră by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3990_a_5315]
-
nu transforma relația aceasta într-una de supunere (exercitată de maestru asupra discipolului). Ceea ce-i leagă pe cei doi, sfidând diferența de vârstă, e chiar un soi de impalpabilă prietenie. Foarte greu descriptibilă și, de bună seamă, sensibilă la fiori pedagogici. Copilul „fură meserie” de la adultul pe care-l vizitează frecvent: îi răsfoiește clandestin însemnările; îi studiază discret preferințele muzicale (Mozart și Janis Joplin în primul rând) și literare (Mark Twain, Gogol); îi urmărește protocolul de dialog cu bufnițele (pe care
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
Centru, a unor absolvenți străluciți împiedicați să intre în sistemul universitar și obligați să „lumineze poporul” în satele României Socialiste și la periferiile orașelor industriale. Generația ’80 e una de foști studenți eminenți puși pe drumuri și transformați în navetiști „pedagogici”, în chiar deceniul afirmării lor; în timp ce la generația ’60, mai norocoasă sub acest aspect, afirmarea și instituționalizarea au mers împreună, în contextul liberalizării de la finele epocii Gheorghiu- Dej și începutul epocii Ceaușescu. Mircea Cărtărescu ilustrează perfect această asimetrie între viața
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
României fiind subliniat faptul că, în 2013, un numar de parlamentari israelieni au vizitat România cu ocazia unui eveniment organizat de fostul președinte al României, Emil Constantinescu. Ruth Calderon este o susținătoare a culturii europene în general. Având o formare pedagogica consideră că funcția de Parlamentar reprezintă o formă de educare continuă a adulților; totodată a subliniat dorința de a stabili relații mai strânse cu România, țara pe care a vizitat-o în trecut, vorbind de o legatura sufletească între Israel
Familia Regală, vizită oficială în Israel, cu mai mulți lideri politici by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/30810_a_32135]
-
petrece doi ani pe frontul din Rusia. E rănit de trei ori, ultima oară la Stalingrad, cînd, pierzîndu-și ochiul drept, e declarat invalid de război. Întors acasă, absolvă în patru ani trei facultăți, Dreptul, Literele și Filosofia, și apoi Seminarul Pedagogic Universitar, pentru ca anul 1945 să-l găsească ofițer magistrat la Curtea Marțială din București. Episodul prin care avea să se remarce, în ochii comuniștilor, drept un adversar ce trebuia înlăturat cît mai repede a coincis cu încercarea de lovitură de
Invalidul inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4116_a_5441]
-
al Literaturii Române, aflat într-o clădire deja retrocedată (în condiții la fel de dubioase ca toate retrocedările unor sedii de instituții culturale), este pe cale de a fi evacuat din sediu și de a-și pierde expozițiile permanente recent amenajate. Biblioteca Națională Pedagogică, în ciuda petiției semnate de numeroși universitari, cercetători, bibliotecari și scriitori, este pe cale de dispariție, ca urmare a contopirii ei cu Biblioteca Centrală Universitară «Carol I»." Deputatul a adresat, în calitate de membru al Comisiei de Cultură, Arte și Mijloace de Informare în
Bucureștiul se confruntă cu o problemă GRAVĂ. Autoritățile, în alertă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38595_a_39920]
-
să apară alte 10 volume, tematice, acestea. Unul se referă la educație. Întrebat dacă socotește că școala s-a degradat, fostul ministru e de părere că, în două privințe, cel puțin, degradarea este evidentă: civilitatea și stăpânirea limbii. „O dată cu renovarea pedagogică din anii 1970, care a stăruit, adesea într-o manieră delirantă, asupra spontaneității și creativității copilului, adaugă Luc Ferry, s-a uitat faptul că în educație există o parte care revine moștenirii, patrimoniului, tradiției. De exemplu, nici eu, nici dv.
O serie editorială foarte utilă () [Corola-journal/Journalistic/3886_a_5211]
-
La finețea auditivă a prozatorului au făcut referire toți criticii. Senzația e că Sorin Stoica prinde (acesta e cuvântul cel mai potrivit) ritmul și ticurile vorbitorilor de azi și le transcrie savuros. Fără infatuare parodică și, evident, fără intenții fastidios pedagogice. Scrie, de pildă, exclusiv io (în loc de eu) pentru că, e convins, așa se pronunță de fapt. Acesta e uzul. Și, sincer vorbind, cam are, și de data aceasta, dreptate. Nu e nimic omagial în ideea publicării acestei ediții. Doar o strict
O limbă comună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4163_a_5488]
-
procedase o viață, spre ceilalți. Are de apărat sau de jucat rolul unei femei burgheze, dintr-o familie recunoscută, demnitatea și curajul fiind argumente și insistențe interioare; tot ca femeie, ea trebuia să păstreze, de asemenea în plan social, prestigiul pedagogic. Inspectoarea de franceză pe țară era responsabilă nu doar pentru destine, ci pentru apropierea de cultura cea mai prizată în epocă. Era copleșită, nu în ultimul rând, de condiția femeii divorțate. Păstrează, până nu devine nociv politic, numele Lovinescu; când
Dincolo de groapa comună by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4190_a_5515]
-
există autori canonici mă derutează. Poetul, creștin sau necreștin, nu poate fi fixat precum un element în tabelul lui Mendeleev. Fixarea într-un clișeu, așezarea pe un raft prestabilit, îl sufocă, îl omoară. E asemenea unui fluture prins din motive pedagogice și de colecție în insectar, dar, din păcate mort. Fără aripi, fără libertate. Și, în fond, cât de creștine sunt aceste liste? mă întreb, parafrazându-l pe Walter Horatio Pater, care referitor la Sir Thomas Browne, intelectual absolut liber în timpul
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
în aproape etapele răbdării. Dezobișnuiți să întârziem asupra detaliilor, Viitorul începe luni e un excelent exercițiu de tact. Fiindcă instaurează, pe nesimțite, un ceremonial al gesturilor lente. Inclusiv în materie de stil. Aici, Ioana Pârvulescu pune la cale un spectacol pedagogic de mare frumusețe. Ca și în precedentul roman, fiecare subcapitol adoptă o altă perspectivă narativă sau focalizează asupra unui alt personaj (Iulia, Pavel Mirto, doctorul Gerota, comisarul Costache Boerescu, micuțul Nicu). Doar că, adeseori, primul paragraf e în așa fel
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
m-a mirat (pe mine) - și, probabil, nu numai pe mine - de-a lungul acestor ani a fost însă faptul că niciunui „reformator“ nu i-a trecut prin minte că e de neapărată trebuință înființarea nu chiar a unor institute pedagogice care să pregătească, serios și special, pe cei ce urmau să ia locul celor care părăsiseră școala prin pensionare. Mai mult: niciodată nu s-a discutat, măcar în treacăt, în atâtea „serioase“ dezbateri - cele mai multe oțioase - această gingașă problemă. Cine să
S.O.S. – Școala! by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/3939_a_5264]