8,364 matches
-
nu doar ca instrucție În școală, ci și ca proces de acumulare continuă de cunoștințe, În care societatea avea rolul de pedagog pentru fiecare nouă generație. A doua dimensiune a educației era „școala muncii”19. Contribuția lui Mehedinți la reformarea pedagogiei În România, În sensul dezvoltării unui sistem de educație mai orientat către aspecte practice, constituie subiectul câtorva analize istorice 20. Nici una dintre aceste analize nu evidențiază determinismul biologic ce constituie fundamentul ideilor sale și nici elogiul pe care Mehedinți Îl
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale beneficiarilor săi. Reformele eugeniste În domeniul educației au Încercat să consolideze unele inegalități pe care eugeniștii le percepeau ca reprezentând ierarhia naturală a claselor sau diferențele biologice Înnăscute Între bărbați și femei sau Între diferite grupuri etnice. În afară de reformarea pedagogiei În sensul cultivării diferențelor de aptitudini și al ierarhiei intelectuale genetice a elevilor și studenților, eugeniștii și-au propus, de asemenea, să introducă studiul biologiei, ca disciplină academică fundamentală, de la nivelul școlii primare până la cel universitar. Mai mult, Moldovan și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
22. Kevles, In the Name, pp. 97-104. 23. Manliu, Crâmpeie, p. 29. 24. Frank Dikötter prezintă un argument similar În legătură cu mișcarea eugenistă din China. Vezi Imperfect Conceptions, capitolul 1. 25. Vezi Ștefan Bârsănescu, Politică culturală În România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937, p. 50. 26. Hitchins, Rumania, p. 157. 27. Hitchins, Rumania, p. 298-300, 295-296. 28. Printre susținătorii autorității religioase se număra Nichifor Crainic, care avea să devină un adept convins al extremei drepte și fondator al mișcării „Gândirea”, bazată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
9. 82. Voina, Igienă, pp. 68-69. 83. Voina, Igienă, p. 225. 84. Ministerul Instrucțiunii, comp., Programa analitică a Învățământului primar: Sancționată cu Înaltul Decret Regal nr. 578 din 26 martie 1936, Scrisul românesc, Craiova, 1936, p. 104. 85. Ștefan Bârsănescu, Pedagogia și didactica pentru școlile normale, școale profesionale și Învățători, ediția a VII-a revăzută, Craiova, 1943, pp.34, 43; citatul este de la p. 34. Pentru o formulare similară publicată anterior, vezi Alexandru Roșca, Igienă mintală școlară, Editura Institutului de Psihologie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Gheorghe, „Organizarea medicinei asigurărilor sociale În România”, Revista de Igienă Socială, vol. 13, nr. 1-3, ianuarie-martie 1943, pp. 3-46. Banu, Gheorghe, Tratat de medicină socială, vol. 1, Medicina socială ca știință. Eugenia - Demografia, Editura Casa Școalelor, București, 1944. Bârsănescu, Ștefan, Pedagogia și didactica pentru școlile normale, școale profesionale și Învățători, ediția a VII-a revăzută, Craiova ș1943?ț. Bârsănescu, Ștefan, Politică culturală În România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937. Bogdan, Elena, Feminismul, Tip. Huniadi, Timișoara, 1926. Boilă, R., „Capitalul uman
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Medicina socială ca știință. Eugenia - Demografia, Editura Casa Școalelor, București, 1944. Bârsănescu, Ștefan, Pedagogia și didactica pentru școlile normale, școale profesionale și Învățători, ediția a VII-a revăzută, Craiova ș1943?ț. Bârsănescu, Ștefan, Politică culturală În România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937. Bogdan, Elena, Feminismul, Tip. Huniadi, Timișoara, 1926. Boilă, R., „Capitalul uman și organizația constituțională a Statelor (23 martie)”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 4, aprilie 1927, p. 124. Bologa, Valeriu, „Eugenezia”, Revista Sănătății, vol. 1, nr.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
320-324. Pușcariu, Valentin, „Teoriile evoluției: Lamarck și lamarckismul; Geoffrey Saint-Hilaire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 35-37. Racoviță, Emil, Evoluția și problemele ei, Editura Asociațiunii, Cluj, 1929. Racoviță, Emil, „Valoarea științei”, Revista de Filosofie și Pedagogie, vol. 1, fasc.1, ianuarie 1906, p. 33. Rădulescu-Motru, Constantin, „Rasa, cultura și naționalitatea În filosofia istoriei”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol. 4, nr. 1, 1922, pp.18-34. Rainer, Francisc, „Amendamentul unui om de știința. Scrisoare deschisă d-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
termenului... După doi ani î1533-1535) petrecuți într-o căsuță modestă, Montaigne se întoarce la locuința familială la castel. Povestea e cunoscută: întors din campania militară a lui Francisc I, tatăl vine din Italia cu idei noi despre educația copiilor, despre pedagogie, despre modul de transmitere al bunelor maniere. Ca bun cunoscător a lui Erasmus și al tezelor din Planul de studii - lansate cu puțin timp înainte, în 1511 - Pierre Eyquem își educă fiul în spiritul acestei noi concepții. Pentru aceasta, el
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o aibă științele sociale și umane în profilul specialistului din asistență socială. Cu unele mici abateri de la standardele generale ale formării asistentului social în favoarea unui domeniu social sau altul, susținerea psihologiei sociale, a sociologiei, a politicilor sociale, a psihologiei, a pedagogiei, a antropologiei culturale, a dezvoltării umane, a teoriei managementului, a medicinei cu specializări necesare (precum psihopatologia și psihoterapia, medicina socială, sănătatea mentală), a legislației sociale, a economiei etc. s-a regăsit în curricula școlilor de asistență socială, pretutindeni în lume
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și recuperare a persoanelor în dificultate. În această perspectivă de abordare a omului și a problemelor sale de viață, vor deveni fundamente de bază pentru asistența socială domenii științifice aplicative precum psihologia socială și sociologia, antropologia și lingvistica, psihologia și pedagogia, politicile sociale și politologia, cultura organizațiilor și managementul, medicina și anatomia, filosofia și etica, dreptul și economia etc. Având în vedere complexitatea problemelor sociale și a impactului lor asupra bunăstării persoanelor/grupurilor/comunităților, asistența socială implică cu necesitate precizări teoretice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
aborda, printre altele, problematica cercetătorului din domeniul activităților motrice de performanță, care desfășoară în principal, o muncă de tip practic-aplicativ și mai puțin una de tip teoretic. Cercetarea pedagogică și cercetarea în activitățile motrice umane - raporturi Domeniul extrem de vast al pedagogiei, complex, divers și cu o dinamică internă imprevizibilă, ridică în permanență probleme, generează întrebări, solicită măsuri de remaniere și reconfigurare intrasistemică. Cercetării pedagogice îi revine astfel, un rol fundamental în tot ceea ce înseamnă asigurarea „homeostaziei” interne a domeniului, la care
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
ca sursă fundamentală a cercetării activității motrice umane, îi transferă acesteia o întreagă „bază de date”, sursă fără de care orice „construcție” ar fi de nerealizat. Însă, transferul bazei de date din sfera macro-sistemică (pedagogică) spre această dimensiune subsistemică, cea a pedagogiei activității motrice, nu este un procedeu simplu. Matricea macro-sistemică (pedagogia) nu corespunde exact nici dimensional, nici structural, nici funcțional, cu cea a pedagogiei activităților motrice. Din această nepotrivire (aparentă, n.n.) rezultă dificultatea ordonării legăturilor dintre cele două nivele. Acest circuit
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
acesteia o întreagă „bază de date”, sursă fără de care orice „construcție” ar fi de nerealizat. Însă, transferul bazei de date din sfera macro-sistemică (pedagogică) spre această dimensiune subsistemică, cea a pedagogiei activității motrice, nu este un procedeu simplu. Matricea macro-sistemică (pedagogia) nu corespunde exact nici dimensional, nici structural, nici funcțional, cu cea a pedagogiei activităților motrice. Din această nepotrivire (aparentă, n.n.) rezultă dificultatea ordonării legăturilor dintre cele două nivele. Acest circuit oscilant format din cele două entități (ale căror fire de
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
de nerealizat. Însă, transferul bazei de date din sfera macro-sistemică (pedagogică) spre această dimensiune subsistemică, cea a pedagogiei activității motrice, nu este un procedeu simplu. Matricea macro-sistemică (pedagogia) nu corespunde exact nici dimensional, nici structural, nici funcțional, cu cea a pedagogiei activităților motrice. Din această nepotrivire (aparentă, n.n.) rezultă dificultatea ordonării legăturilor dintre cele două nivele. Acest circuit oscilant format din cele două entități (ale căror fire de legătură nu au un corespondent relațional prestabilit), este extrem de sensibil la orice intervenție
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
pe toate. Μ Când inteligența judecă moral, dobândește atributul demnității. Μ Ești făuritorul propriului destin În măsura În care ai ceva de spus sau de Înfăptuit. Μ Nu spuneți niciodată, În mod repetat sau În termeni prea categorici, unui copil - ne avertizează știința pedagogiei - că este indolent sau irecuperabil În ceea ce privește faptele sale de indisciplină, căci s-ar putea să vă creadă. Μ Copilul cucerește lumea prin zâmbet, tânărul prin fapte, iar bătrânul prin Înțelepciunea cuvântului. Μ Greu În educație nu este să trasezi proiecte
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sancționate la timpul lor, se transformă În vicii la vârsta maturității. Dar, pornind de aici, nu Înseamnă că ei trebuie să „caute cu lumânarea” aceste deficiențe din comportamentul copiilor sau că trebuie să caute pretexte pentru a face neapărat o pedagogie preventivă. Μ Unii oameni sunt Într-atât de siguri de ei Înșiși, Încât reduc Înțelesul procesului de educație la cel de autoeducație. Dar o astfel de optică le limitează formarea personalității numai la ceea ce vor ei să fie, ignorând astfel
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sortiți să ne diferențiem Într-un mod tranșant, În schimb prin suferință suntem sortiți să ne apropiem tot mai mult unii de alții. Μ Oricât ar părea de ciudat, sunt oameni care nu pot Învăța sistematic (după metodele și principiile pedagogiei). Libertatea lor spirituală se opune oricăror constrângeri formale: dar orice exces al acestei libertăți interioare poate da naștere, În timp, unei voluptăți cerebrale, generatoare de patologie spirituală (de exemplu, obsesia grandilocvenței proprii sau, altfel spus, cea a infaibilității judecății proprii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai solidă, mai stabilă, mult mai privilegiată decât înainte. De exemplu, este adevărat că, în ceea ce privește educația copiilor, influențele externe au crescut simțitor (într-atât de mult, încât, repet, la un moment dat, s-a pus problema unei reorganizări definitive a pedagogiei în afara Familiei). Totuși, aceasta a redevenit acel centru infinitezimal al universului, puternic și de neînlocuit care era la început. De ce? Pentru că civilizația consumului are nevoie de familie. Un individ singular ar putea să nu fie consumatorul dorit de producător. Poate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
activitate. Lucrările pe secțiuni s-au desfășurat sub forma prezentărilor individuale, urmate de dezbateri în care s-au antrenat majoritatea participanților. Menționăm condițiile excepționale de prezentare oferite de organizatori (dotarea fiecărei săli cu aparatură modernă). La secțiunea „Științe ale educației” (pedagogie, curriculum, didactica specialității, evaluare) au fost pezentate 28 de lucrări, dintre care reținem „The quality of teachers’ moral behavior in the teaching-learning process in school and the effect of this behavior upon the pupils creativity during the class” (Dana Nicoleta
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
proceduri precise ce trebuie urmate. În schimb, puține texte (În afara celui de față) tratează metoda studiului de caz Într-o manieră similară. Există și posibilitatea ca unii să fi confundat studiile de caz pentru predare cu cele pentru cercetare. În pedagogie, materialele studiului pot fi modificate intenționat, pentru a demonstra mai eficient un anumit aspect (vezi Stein, 1952). În cercetare, un asemenea pas este strict interzis. Cercetătorii trebuie să depună eforturi pentru a prezenta toate dovezile În mod obiectiv, iar lucrarea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
documente primare, conține dovezi sau prezintă date? Are o concluzie? Care este obiectivul său principal? 5. Definirea diferitelor tipuri de studii folosite În scopuri de cercetare. Definiți cele trei tipuri de studii de caz utilizate În cercetare (dar nu În pedagogie): (a) explicative sau cauzale, (b) descriptive și (c) explorative. Comparați situațiile În care aceste tipuri diferite ar avea cea mai mare aplicabilitate, după care numiți un studiu pe care ați dori să-l realizați. Ar fi explicativ, descriptiv sau explorativ
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Schiller, Goethe, Byron, Uhland, Lamartine, G.-M. Legouvé, Saint-Marc Girardin, George Sand. Alte tălmăciri au dat I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, B. V. Vermont, G. Baronzi, V. D. Păun, Miron Pompiliu ș.a. La A.P. au mai colaborat cu studii de istorie, pedagogie, lingvistică și medicină Al. Zanne, V. A. Urechia, N. Densușianu, I. Al. Lapedatu și I. C. Drăgescu. R.Z.
ALBINA PINDULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285222_a_286551]
-
Cartianu, moș Ghinea, morarul, bătrânul Zamora Mehedințeanu - devin, adesea, naratori, folosind ritualul obișnuit pentru a amâna povestirea și a capta, astfel, interesul. O tipică povestire în povestire este Nunta cucoanei Lenuța, în care cei tineri primesc sfaturi dintr-o verificată pedagogie erotică. O povestire mai amplă, Pământul cere sânge sau Posada Gurenilor, juxtapune mai multe secvențe narative pentru a ajunge de la datini și toponimie la istorie. Povestirea O judecată pe munte a fost apreciată de Șerban Cioculescu ca un „epos pastoral
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
, Lia (2.XII.1930, Nicolinț, Serbia), filolog și memorialistă. Este fiica Paraschivei (n. Ruja) și a lui Teodor A. Ciobanu, preot. Urmează școala primară în satul natal, apoi Liceul Român din Vârșeț și Școala Superioară de Pedagogie din Zrenjanin, secția limba și literatura română-limba și literatura sârbo-croată. Între 1957 și 1966 funcționează ca profesoară la școala elementară din Ecica și în Redacția programului în limba română de la Radio Novi Sad. În 1970 obține licența la Facultatea de
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
liceu la Craiova, până în 1914, și la București. Face studii de specialitate în Germania, la Leipzig, Berlin și München, unde frecventează cursurile lui Eduard Norden, Leo Frobenius și Wilamowitz-Moellendorff. Obține doctoratul în 1910 cu o teză despre elementele stoice în pedagogia lui Seneca, lucrare publicată ulterior la München (Die stoischen Elemente in der Pädagogik Senecas, 1911). Din 1918 până în 1946 activează ca profesor de literatură latină la Universitatea din Iași, în 1920 fiind numit profesor agregat, iar în 1923 profesor titular
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]