7,838 matches
-
Mirela LAZĂR Cornel LAZĂR Cuvânt-înainte Soluționarea multiplelor probleme cu care se confruntă economia românească presupune realizarea unor studii care să ofere informații pertinente și concludente în procesul decizional. În acest sens, analiza statistico-economică reprezintă un important instrument, care, prin informațiile oferite, poate contribui la înțelegerea modului de apariție, manifestare și evoluție a fenomenelor și proceselor economice. Lucrarea de față, structurată în două părți
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și agregarea acestora, demers care se realizează prin intermediul statisticii. Instrument principal al studierii activităților din societate, statistica s-a dezvoltat pe măsură ce activitatea economică și socială a devenit mai amplă, mai complexă și mai diversificată. Statistica oferă posibilitatea realizării unor analize pertinente, sub aspect cantitativ, a fenomenelor și proceselor economico-sociale, ceea ce constituie un suport riguros, științific în fundamentarea deciziilor factorilor de conducere la nivel micro și macroeconomic. În aprecierea rolului statisticii în cercetarea fenomenelor economice și sociale trebuie făcută distincție între statistica
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
utilizării imobilizărilor corporale ( E ) și înzestrarea muncii cu imobilizări corporale (f). Produsul intern brut pe locuitor (pib) Analiza produsului intern brut pe locuitor evidențiază cât din produsul intern brut total revine în medie pe o persoană. Pentru ca analiza să fie pertinentă, calculul dinamicii acestui indicator se face pe baza produsului intern brut exprimat în prețuri comparabile. Produsul intern brut pe locuitor evidențiază mai relevant nivelul dezvoltării economice, decât mărimea și evoluția produsului intern brut total. Indicatorul realizează o corelație între dinamica
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de trai al populației, ale evoluției calității vieții în cadrul diferitelor colectivități umane depinde în mare măsură de acuratețea informațiilor utilizate. Acesta este și motivul pentru care, de regulă, se folosesc mai multe surse de informații care, supuse unei analize critice pertinente, permit selecția acelora care se apropie cel mai mult de adevăr. În practica cercetării statistice a calității vieții, se utilizează atât informații obținute prin înregistrare totală, cât și înregistrări parțiale, bazate pe principiile selecției, cu adresabilitate motivată, vizând un aspect
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
deși nu erau lipsite de substanță. În acest război mediatic, opiniile divergente au fost agresiv ridiculizate, nefiind iertat nici președintele de atunci al țării ("Constantinescu nu se pricepe la istorie, dar se amestecă"137). S-au răstălmăcit fără scrupule observații pertinente, s-a evitat în mod repetat efortul de înțelegere a funcțiilor sociale și culturale ale oricărui manual de istorie. În cursul polemicii mai bine spus, sub pretextul ei Ștefan a fost invocat patetic și cu destulă rea intenție. Părea că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
printr-o imagine anxiogenă, semnalarea direcției prin indici vizuali etc.), semnul reprezintă o realitate inconturnabilă a lumii moderne, prezență fetiș, prezență tutelară, la fel de importantă pentru cultura contemporană ca faptul în ideologia pozitivistă a secolului trecut. Disciplină paradoxală, disciplină vampir în pertinenta formulare a lui Umberto Eco, ce încorporează totul sub pălăria integrativă a semnului și sistemelor de semne (de la circ la bucătărie, de la publicitate la teoria narativității, de la studiul plantelor la cel al muzicii), semiotica ocupă un spațiu al răspîntiilor în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
invitaților în primul rînd). Opozițiile fundamentale endogen/vs/exogen (adică materii prime naționale sau exotice), central/vs/periferic (baza mesei și adausurile), accentuat/vs/non-accentuat (sau savuros/vs/insipid) construiesc următoarea arhitectură a combinațiilor în care semnul + sau marchează caracterul pertinent, respectiv nepertinent al opozițiilor respective. Bucătăria franceză central/periferic accentuat/neaccentuat Bucătăria engleză + + - Bucătăria franceză - - + (C. Lévi-Strauss, 1978: 106.) Altfel spus, gastronomia engleză pune accentul pe preparate naționale (pudding, porridge etc.) nu excesiv de savuroase și reprezentînd baza mesei, în timp ce gastronomia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fundamental în abordarea semiotică, cu condiția să nu fie considerat exclusiv (cf. și J.J. Nattiez, 1987:50); de fapt, semiotica și structuralismul sînt inseparabile, deoarece studiind semnele trebuie investigat și sistemul relațiilor ce creează posibilitatea producerii semnificației și reciproc, relațiile pertinente între iteme nu pot fi determinate în absența definirii lor semiotice (cf. și W. Nöth,1990:297). 3. FERDINAND DE SAUSSURE SI MODELUL DIADIC AL SEMNULUI 3.1.Definirea semnului în semiologia lui Saussure Lingvistul genevez Ferdinand de Saussure (1858-1913
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limbii, Saussure stabilește distincția științifică între cod și mesaj (reluată de R. Jakobson, R. Barthes, U. Eco) și construiește conceptul de sistem al limbii, destul de vag pînă la el. Limba ca sistem ce nu cunoaște decît propria sa ordine este pertinent analizată prin metafora jocului de șah. O partidă de șah, afirmă Saussure este realizarea artificală a ceea ce limba ne prezintă sub o formă naturală. O stare a jocului corespunde unei stări a limbii. Valoarea pieselor depinde de poziția lor pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
representamen (C.P.1.564). "Semnul ține locul obiectului nu sub toate aspectele, ci numai în raport cu un fel de idee pe care am numit-o fundament (ground) al repre-sentamenului" (C.P.2.228). În termeni moderni s-ar purea vorbi de trăsături pertinente (ca în fonologia structurală), de "proprietăți emergente" (U. Eco), datorită cărora recunoaștem într-o caricatură pe omul politic reprezentat sau într-o schiță sumară amplasamentul unei clădiri. Semnul peircian, acel aliquid stat pro aliquo, este deci o relație triadică dependentă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
final. În comparație cu Saussure care privilegiază aspectul structural, acronic al limbii ca sistem, constituit pe baza opozițiilor sintagmatic/paradigmatic, sincronie/diacronie, limbă/ vor-bire, Peirce introduce presiunea contextului social materializat în norme, convenții, "habit" (obicei). Simplificînd inevitabil lucrurile (dar cum a remarcat pertinent Paul Valéry simplul este fals, dar complexul este inutilizabil), am putea spune că la Saussure domină perspectiva sintactică pozițională a semnelor (metafora jocului de șah ca principiu explicativ pentru funcționarea sistemului limbii nu este fortuită), iar la Peirce esențial este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
anume: gradul de convenție sau codificare a semnelor iconice. Este vorba de anumite grile perceptive (social și cultural marcate) care orientează producerea/receptarea semnelor iconice (în cazul producerii avem de-a face cu o activitate de schemati-zare-eliminare a trăsăturilor non pertinente; în cazul receptării cu o identificare bazată pe cîteva trăsături pertinente). De aceea orice semn iconic, efect al codificări unei experiențe perceptive, necesită un proces de învățare; adesea vedem într-un obiect ceea ce sîntem învățați să vedem. Deși intricarea nivelelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de anumite grile perceptive (social și cultural marcate) care orientează producerea/receptarea semnelor iconice (în cazul producerii avem de-a face cu o activitate de schemati-zare-eliminare a trăsăturilor non pertinente; în cazul receptării cu o identificare bazată pe cîteva trăsături pertinente). De aceea orice semn iconic, efect al codificări unei experiențe perceptive, necesită un proces de învățare; adesea vedem într-un obiect ceea ce sîntem învățați să vedem. Deși intricarea nivelelor (indicial, iconic, simbolic) a fost deseori subliniată (C.S. Peirce, T. Sebeok
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1989: 68). În raport cu lumea reală, lumea posibilă a basmului, de pildă, oferă o imagine compensatorie, idealizată a victoriei binelui și pedepsirii răului (C. Bremond, 1973, Les bons récompensés et les méchants punis), sinteză de "mitologie, etică, știință, observație, morală" (cf. pertinentei caracterizări a lui George Călinescu). 5.8. Modelul "gramatical" al lui T. Todorov Gramatica Decameronului (Grammaire du Décameron, Mouton, La Haye, 1969, trad. rom. Paul Miclău Poetica. Gramatica Decameronu-lui, 1975, București, Univers) își propune să întemeieze o știință care nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Prezentînd agentul ca formă "goală pe care o umplu diferite predicate" (Todorov, 1975: 130), Todorov insistă asupra laturii sale sintactice și nu semantice (cf. Propp, Greimas care vorbesc de erou, "răufăcător" etc.). Dihotomia prezentată de Greimas între actant/actor este pertinent tratată și de Todorov, conștient de faptul că un nume propriu poate îndeplini mai multe funcții sintactice (Andreuccio al lui Pietro e prădat mai întîi de o siciliană, apoi fură el însuși, se teme de pedeapsă și pedepsește etc.). Adjectivul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
indicarea unui obiect sau exercitarea unei influențe, povestirea utilizează o retorică practică destinată învingerii eventualelor rezistențe, trezirii și menținerii atenției, captării bunăvoinței și dezarmării ostilității" (P. Bourdieu apud J.M. Adam, 1994: 9). În ceea ce privește indicialitatea pragmatică a enunțării, două direcții par pertinente: pe de o parte semnalele de gen (de tipul "A fost odată un împărat"/vs/"A fost odată" "Un împărat" veți răspunde cu care se deschide Pinocchio al lui Collodi, privire complice, pact creativ instituit cu potențialii interlocutori, alții decît
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o raționalizează. În această perspectivă, mecanismul care explică eficiența publicității este o logică a "credinței și regresiei" (Jean Baudrillard, 1968: 198). Din punct de vedere poetic, în sensul precizat de Roman Jakobson în subcategorizarea funcțiilor comunicării, publicitatea oferă un sincretism pertinent literă/text/imagine sau analogic/digital, generînd prin transgresarea artelor clasice propria artă; afișul, filmul publicitar, fotografia etc. instaurează o nouă retorică lingvistică și iconică, dominată de complementaritatea codurilor (utilitar, comercial, socio-cultural și mitic). Bipolaritatea ființei umane, dar și a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
soluțiile publicității comerciale, dar nu coincid integral cu acestea. Filmele, broșurile, presa vor fi prioritar utilizate în ambele domenii, dar pentru publicitate se vor cumpăra în presă spații anume, iar pentru relații publice se vor transmite comunicate de presă, fotografii pertinente. De la sfîrșitul războiului dezvoltarea relațiilor publice a fost constantă. În 1962 s-a creat termenul de relaționist, de homme de communication, precum și un nou domeniu integrat vastului ansamblu al comunicării. Rolul analistului în comunicare evoluează spre cel de mentor, creator
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lingvistică și non lingvistică) apare o mișcare în doi timpi și anume: actul verbal sau neverbal convenționalizat pentru o anumită situație, urmat de instituirea noii lecturi care este o întoarcere etimologică la actul literal (distincția act literal/act derivat este pertinentă și în situațiile neverbale cf. Morgan, 1978, supra X: actul derivat este rugămintea de a se face liniște, iar actul literal cel de a bate un cui în perete). Glume Focalizare a deconstruirii I LINGVISTICĂ 1. sintactice 2. semantice 3
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
element lexical sau secvență automatizată, de această dată el este chiar contextul. Distincția dintre sensul literal inițial și cel convenționalizat, prin uzaj se apropie de opoziția utilizare/mențiune discutată de Sperber & Wilson ŕ propos de funcționarea ironiei; ironia poate fi pertinent descrisă ca un fapt de mențiune (se pronunță un enunț ca "Ce succes!" pentru a sugera eșecul cu o anumită intonație care semnifică citarea și nu utilizarea reală a enunțului respectiv). Ca și ironia gluma propune o dublă lectură (literală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dispune de un inventar de structuri și teme greu de sistematizat într-o descriere generală; ceea ce este comun acestor variate acte de umor este opoziția între convenție (lingvistică, comportamentală) și invenție (ca sabotare a acestei regularități verbale sau comportamentale). Materializare pertinentă a afirmației greimasiene privind natura polemic-contractuală a practicii discursive, gluma ne apare ca o modalitate defensivă de manevrare a normativității, de dinamitare a supunerii enunțătorilor la regulile raționalității și conveniențelor. Construită împotriva fascismului pe care Barthes îl reproșa normelor limbii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vizual). Toți acești parametri dependenți de statutul social, rolul comunicațional etc. sînt modelați și de norme culturale (în timp ce studenții arabi consideră că a evita privirea este un semn de impolitețe, asiaticii resimt o privire insistentă ca agresivă, amenințătoare). Dintre trăsăturile pertinente pentru semnificația privirii, reținem orientarea (față în față; laterală sau absența privirii), durata, intensitatea (de la privirea neutră care mătură un cîmp la privirea insistentă care acroșează). Normalitatea privirii este perturbată în condiții patologice (nevrozații susțin cu greu privirea interlocutorului) sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a societății: pe de o parte același semnificat are numeroși semnificanți (supra salutul, aprobarea), pe de altă parte aceiași semnificanți au semnificați diferiți în culturi diferite. Pe aceeași izotopie se situează și Marcel Mauss (Les techniques du corps) care afirmă pertinent că practici aparent naturale sînt de fapt istorice des choses tout à fait naturelles pour nous sont historiques, iar tiparul cultural modelează repertoriul nostru de gesturi și inserția socială a individului prin intermediul corpului (le corps est le premier et le
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spațiile informale (ale distanțelor personale). Casa, ca primă instanță de experimentare a spațiului este de dată relativ recentă (în configurația actuală, cu camere separate, identificate lingvistic ca bedroom, dining room, etc. ea datează din secolul al XVIII-lea). O opoziție pertinentă împrumutată din fizică centripet/vs/centrifug va subîntinde multiple diferențieri arhitecturale și culturale: Hall va opune orașele stelare, radiale (Parisul inter alia), sociopete prin excelență orașelor sociofuge, gen tablă de șah (New York-ul de pildă) sau va defini spațiile deschise
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mobile schimbă destinația încăperii). Aceeași manevrare spațială poate fi remarcată și în cazul spațiilor cu organizare semi-fixă, un spital de exemplu , spațiu precumpănitor sociofug la care scaunele așezate în cerc la o vizită sînt repede realiniate militărește. Observațiile cele mai pertinente sînt legate însă de spațiul dinamic al distanțelor interpersonale . Pentru a decupa substanța conținutului proxemic, cercetătorii (E.T. Hall, The Silent Language, 1959 și The Hiden Dimension, 1966 și G.L. Trager, Paralanguage. A First Approximation, 1958 și Trager & Hall, Culture and
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]