25,044 matches
-
hîrjonea pe apă cu o larmă senzuală, scandalizînd populația onestă a animalelor mari și rezervate."(p.80) Dialogul imaginar este și el cuceritor, alunecînd între extravaganțe și cugetări serioase, urmînd, altfel spus, capriciile fluidității estetice înseși. Raporturile foarte complicate dintre pictură (realizare ) și lucruri (res) sînt așezate sub semnul corespondențelor și al schimburilor permanente ("schimbul de substanțe, conviețuirea, coexistarea, urzirea într-o rețea foarte subtilă de relații, intersusținerea, hrănirea mutuală, coajutorarea, potențarea reciprocă: a picta ceva într-un tablou înseamnă a
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
Și asta pentru că arta lui Serghei Manoliu, tipică pentru un răsăritean transplantat în Apus, marchează chiar acest spațiu de intersecție al imaginarului cu praxisul și al culticului caduc cu un pietism fără transendență. Pe scurt, artistul româno-francez nu face nici pictură, nici sculptură, nici grafică și nici măcar instalație sau performance, dar, într-un anumit fel, toate sunt prezente, într-o mai mare sau mai mică măsură, în arta sa. Specialitatea artistului sunt Icoanele Ferecate, Icones Blindees cum le spune el apăsat
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
de teoria simbolului emoțional, estetică lui Wackenroder se bazează aproape "în exclusivitate pe efectul operei de artă asupra privitorilor" și legitimează, la polul opus cuvintelor, limbajul muzical anticipând teoriile schopenhauriene și nietzscheene despre arta muzicii". Într-un prim eseu dedicat picturii, autoarea urmărește câteva principii despre arta din literatura și filozofie cu aplicabilitate la pictură lui Caspar David Friedrich. "Romantismul a consacrat, ca preocupare permanentă, chiar datoria pentru artist, dorul de a regăsi întregul artei, simbioza între diferite feluri de artă
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
operei de artă asupra privitorilor" și legitimează, la polul opus cuvintelor, limbajul muzical anticipând teoriile schopenhauriene și nietzscheene despre arta muzicii". Într-un prim eseu dedicat picturii, autoarea urmărește câteva principii despre arta din literatura și filozofie cu aplicabilitate la pictură lui Caspar David Friedrich. "Romantismul a consacrat, ca preocupare permanentă, chiar datoria pentru artist, dorul de a regăsi întregul artei, simbioza între diferite feluri de artă și de stiință" (p. 88). De la Novalis știm că adevărata esență a poeziei romantice
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
religios ce răzbat din atmosferă sumbră. Pornind de la influențele unor poeți romantici germani (mergând uneori până la prelucrări) mai mult sau mai putin simțite în opera poetica a lui Eminescu, tânăra eseista găsește pe filiera destul de fragedă a referirilor poetului la pictură germană o interesantă și credibilă sursă de inspirație pentru Cugetările sârmanului Dionis. Este vorba despre tabloul Poetul singuratic (1839) al lui Karl Spitzweg (1808-1885), unul dintre cei mai cunoscuți exponenți ai Biedermeierului german, ale cărui picturi, în special cea în
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
a referirilor poetului la pictură germană o interesantă și credibilă sursă de inspirație pentru Cugetările sârmanului Dionis. Este vorba despre tabloul Poetul singuratic (1839) al lui Karl Spitzweg (1808-1885), unul dintre cei mai cunoscuți exponenți ai Biedermeierului german, ale cărui picturi, în special cea în cauză, cunosc în epoca o mare răspândire prin numeroase reproduceri. Cum interesul lui Eminescu pentru pictură în perioada vieneza a fost deja discutat, Ana-Stanca Tăbărași purcede la analiza propriu-zisă. Odaia din pod, haină jerpelita și ruptă
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
tabloul Poetul singuratic (1839) al lui Karl Spitzweg (1808-1885), unul dintre cei mai cunoscuți exponenți ai Biedermeierului german, ale cărui picturi, în special cea în cauză, cunosc în epoca o mare răspândire prin numeroase reproduceri. Cum interesul lui Eminescu pentru pictură în perioada vieneza a fost deja discutat, Ana-Stanca Tăbărași purcede la analiza propriu-zisă. Odaia din pod, haină jerpelita și ruptă în coate, sobă fără foc, garafa goală cu un capăt de lumânare, contemplarea filozofica a purecului și atitudinea "tolerant-nepăsătoare", totul
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
este suficientă pentru a comunica esențialul - și a oferit o imagine artistică perfect adaptată dinamicii momentului în care trăim: adică nefixată dogmatic într-un singur limbaj și într-un singur spațiu, disponibilă în egală măsură atît pentru axpresia consacrată a picturii de șevalet cît și pentru experiențele neconvenționale, în special pentru cele care privesc arta video, happeningul și performance-ul. În al doilea rînd, ea mai este, în același timp, un plastician cu o preocupare constantă pentru imaginea scenică, imagine pe care
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
Rădița Roșu, Adriana Drăguț și Mihăiță Calotă), elemente de artă video, prin filmul care o urmărea pe artistă în timpul lucrului chiar la obiectul expus, componente lirico-narative prin recitalurile din Shakespeare și din Nichita Stănescu și, evident, cele plastice propriu-zise ale picturii înseși. Lăsînd la o parte latura spectaculară, proiecția pregătitoare și momentul de performance, lucrarea de pictură a Mirelei Trăistaru este o adevărată demonstrație de forță, atît în ceea ce privește construcția nemijlocită, cît și lupta directă cu spațiile mari și cu formele narative
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
pe artistă în timpul lucrului chiar la obiectul expus, componente lirico-narative prin recitalurile din Shakespeare și din Nichita Stănescu și, evident, cele plastice propriu-zise ale picturii înseși. Lăsînd la o parte latura spectaculară, proiecția pregătitoare și momentul de performance, lucrarea de pictură a Mirelei Trăistaru este o adevărată demonstrație de forță, atît în ceea ce privește construcția nemijlocită, cît și lupta directă cu spațiile mari și cu formele narative. Denumită criptic 659 de ore, după timpul petrecut în Italia și în Egipt, zone cultural-geografice la
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
Mirelei Trăistaru este o adevărată demonstrație de forță, atît în ceea ce privește construcția nemijlocită, cît și lupta directă cu spațiile mari și cu formele narative. Denumită criptic 659 de ore, după timpul petrecut în Italia și în Egipt, zone cultural-geografice la care pictura se referă nemijlocit, această lucrare sintetizeză și reafirmă cu o remarcabilă acuratețe ceea ce pictorița a mai arătat pînă acum într-o măsură mai mică sau mai mare. În mod vizibil, fascinația Mirelei Trăistaru pentru spațiile pure ale culorii și pentru
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
decorative, componente simboliste și explozii de vitalitate ca semnale sigure ale unei disoluții iminente, respiră cu o naturalețe imperturbabilă pe întreaga suprafață a pînzei și invocă spațiul vienez al sfîrșitului de secol XIX drept loc sigur și timp legitim pentru pictura Mirelei Trăistaru; acum cu un spor de cruzime cromatică și de exotic oriental. În condițiile acestei certe geografii stilistico-formale, părinții săi indicutabili sînt de găsit tot în ambianța central-europeană și ei se numesc Gustav Klimt, Oscar Kokoschka, Egon Schiele, Fredrich
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
Pavel Șușară După ce a fost deschisă mai bine de două luni în sala rondă a Galeriei Etaj 3/4, expoziția de pictură a Ioanei Bătrânu, intitulată Interior melancolic, poate fi privită acum mult mai temeinic decît ar fi îngăduit-o un timp de expunere obișnuit. Faptul că au fost posibile reveniri la intervale suficient de mari pentru ca senzațiile să nu se suprapună
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
pe mijloacele tehnice și pe codurile limbajului, lipsită de orice inhibiție în fața riscurilor pe care le presupune întîrzierea, fie ea și voită, în spațiile unei imagini deja erodate prin uz, artista realizează cea mai spectaculoasă și mai profundă experiență din pictura noastră de astăzi. Sub aparența unei priviri conformiste și ușor de localizat în convenția figurativului, a unui dialog asumat cu valorile instituționalizate în sistemele vizuale preavangardiste, dar cu lecția impresionismului și a expresionismului bine învățată, Ioana Bătrânu realizează, de fapt
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
unitate era mult mai strictă, atît prin repertoriul tematic cît și prin dominanta stilistică, actuala expoziție extinde zona de interes în trei direcții mari: una dintre direcții este aceea care îl preocupa și pe Horia Bernea, a tabloului total, a picturii în pictură, a imaginii ca infinit de informații într-un spațiu finit, a cărei sursă istorică ar putea fi nazismul și, în special, marile compoziții ale lui Eduard Vuillard. Cea de-a doua direcție se referă la dialogul cu un
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
mult mai strictă, atît prin repertoriul tematic cît și prin dominanta stilistică, actuala expoziție extinde zona de interes în trei direcții mari: una dintre direcții este aceea care îl preocupa și pe Horia Bernea, a tabloului total, a picturii în pictură, a imaginii ca infinit de informații într-un spațiu finit, a cărei sursă istorică ar putea fi nazismul și, în special, marile compoziții ale lui Eduard Vuillard. Cea de-a doua direcție se referă la dialogul cu un teritoriu stilistic
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
creștină aflată și ea tot într-un prag, însă în acela al nașterii. Această disponibilitate simultană pentru privirea directă și pentru memoria resuscitată, pentru lumea vizibilă și pentru aprofundarea analitică a structurilor limbajului și a codurilor de comunicare, face din pictura Ioanei Bătrânu, așa cum apare ea în acest remarcabil Interior melancolic, unul dintre cele mai complexe, mai profunde și mai autentice momente ale artei noastre contemporane.
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
fără mare surprindere, mi-am dat seama că pe steag era înfățișat un pește mare, gras, un fel de crap cu capul negru și solzii pictați în culori țipătoare. Coada nici nu mai avusese loc să încapă cu totul în pictura aceea încropită, s-ar fi spus, de o mână stângace. Ce e mai ciudat, crapul ăsta gras privea cruciș în așa măsură încât îmi producea amețeli și un fel de greață adâncă, rău prevestitoare." În a doua povestire, peștele a
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
ciudat, crapul ăsta gras privea cruciș în așa măsură încât îmi producea amețeli și un fel de greață adâncă, rău prevestitoare." În a doua povestire, peștele a devenit deja o obsesie. Iar în cea de-a treia, el apare în picturile lui Abraham van Beyeren. Prezența lui semnalează o continuitate posibilă între cele trei povestiri. Făcându-ni-se această sugestie descoperim că, într-adevăr, există o continuitate: ea constă, printre altele, în ideea de revoluție-conspirație, tratată succesiv în registru eroi-comic, ca
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
un teritoriu ușor de recunoscut și pentru noi înșine. Numai că în România aceste date se schimbă fundamental dacă încercăm să le privim altfel decît episodic, adică să le evaluăm ca forme de continuitate pe intervale mari. O radiografie a picturii românești în ansamblul său, dar și a fiecărui artist în parte, pe același modul de treizeci de ani, cu intenția declarată de a identifica mutațiile de interes estetic și redistribuirea accentelor filosofico-doctrinare, ar putea scoate în evidență aspecte extrem de interesante
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
treizeci de ani, cu intenția declarată de a identifica mutațiile de interes estetic și redistribuirea accentelor filosofico-doctrinare, ar putea scoate în evidență aspecte extrem de interesante. Pe lîngă datele sale ereditare, pe lîngă acea ,,presiune originară" a dublei tentații Orient -Occident, pictura de șevalet din România a suportat și succesive ,,presiuni de context", acele intervenții brutale născute din convulsiile istoriei mici și din bovarismele pseudoteologale de natură ideologică și politică. Generații la rînd, începînd cu acelea interbelice și sfîrșind cu cele născute
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
opt, chiar cu primii lui ani, tendințele se diversifică și dinamica lor se accelerează. Deși, în mod curent, artiștii tineri continuă să rămînă în perimetrul genurilor consacrate și să ,,picteze" conform acelorași rețete tehnice, în fond lucrurile se schimbă decisiv. Pictura nu mai este nici un mijloc de consacrare a unei anumite realități, nici o glosă pe marginea idealității și nici măcar o subtilă formă de acces în spatele materiei, acolo unde așteaptă bucuriile spiritului pur, ci, pur și simplu, o continuă negociere cu limbajul
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
o gaură ca un ochi fără fund în mijlocul frunții, scorpioni băloși strecurându-se printre scârnăviile unor broaște cu spinările pleznind de umflături de puroi care se prelinge în lungul labelor" ș.a.m.d. Toate aceste forme halucinante, desprinse parcă din picturile lui Bosch, amplifică rezonanța pe care romanul o are în conștiința cititorului. Stelian Țurlea știe să prelucreze artistic materia epică brută. Și dă dovadă și de un gust sigur, evitând alunecarea în melodramă. Satira de moravuri din subtext Cărțile pentru
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
Pavel Șușară La parterul Ambasadei Republicii Cehia din București, într-un spațiu neinclus încă în circuitul consacrat al galeriilor de artă, a fost deschisă, vreme de cîteva săptămîni, o mică expoziție de pictură și grafică a unui artist puțin cunoscut și el, iar pentru generațiile tinere aproape un necunoscut: Julius Podlipny. Mort în 1991, la vîrsta de 93 de ani, acest pictor timișorean este unul dintre cele mai prodigioase și mai fascinante personaje
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
enormă vitalitate, reușește, în ciuda întinderii sale, să ofere un portret complex și convingător al lui Julius Podlipny. Toate dimensiunile artistului, de la cele care țin de psihologia și de comportamentul său și pînă la acelea care privesc direct stilistica și limbajul picturii, sînt enunțate în această expoziție. Prima observație care s-ar putea face aici privește interesul permanent al pictorului pentru desen, pentru desenul de sine stătător și pentru desenul pregătitor, pentru acea fază de schiță mereu îngropată în protoistoria picturii. Ca
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]