24,603 matches
-
părerea lui, românul suferă de prestigită. Românul paranoic, zic eu; ori cel inferior. Omul echilibrat e conștient că , % 96 din populația globului habar n-are cine este el. Deci, lucid vorbind, n-are de ce să se bată cu pumnul În piept. Spirituală, cred eu, remarca lui J.M.Domenach, despre Atrizi :” La ei, catastrofa se moștenește, precum o bijuterie de familie!”. Cam așa... CÎnd se anunța că artiștii nu vor mai putea cumula pensia, cu leafa, o grămadă de histrioni au sărit
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
monoton-mecanice ale vieții. Dacă n-ar fi băgat în el copanele alea verzui de atâta prospețime, asezonate cu mazăre furajeră depusă pe fundul unei bălți de rântaș, acum ar fi sforăit cu alea trei bărbii ale lui sprijinite-n în piept și nu mi-ar fi făcut mie curent prin birou. Al dracului ghinion! Credeam că după ce o să-i dau prostia aia de proiect o să se care naibii și o să mă lase-n pace. Dar ți-ai găsit! Era pornit rău
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu se lipește de ea, zău așa! Și simt că-mi bat gura de pomană, de fiecare dată. Uite, i-am atras atenția cu Dan ăsta al tău. Am rămas cu gura căscată, mai să uit să trag aer în piept. Ea continuă netulburată: "Și? S-a ales ceva din asta? Mai mult decât să fâlfâie din gene la el și să schimbe două vorbe nu-ndrăznește. De parcă domnișoru' ar fi Făt-Frumos cu banu' gros sau mai știu eu ce. Un
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu pot fi lăsate la voia lor și că trebuie să iau o decizie. Vine un moment în viața oricărui mare om în care acesta ia hotărâri cruciale. Iată-mă ajuns și eu în această postură. Am tras aer în piept un mod de a zice și, reîntorcându-mă în biroul meu, i-am chemat la ordin pe camarazii mei din nucleul dur al organizării mele gândăcești. Mi-am ales cinci băieți Dorinel și Costeluș nu puteau să lipsească și, fără
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vizibilă. După alte cinci minute, apăru de acolo cu o figură întrucâtva mai mulțumită și se salută cu doi bărbați cu costumașe verzi și bonete așijderea. Tipii tăifăsuiau relaxați cu câte un pahar de plastic în mână. Pe buzunarele de la pieptul fiecăruia scria "Chirurgie I". Curând li se alăturară două fătuci în halate albe care-și aprinseră niște țigări lungi și subțirele. Pacientul cel brunet gemu sonor, privind întregul grup cu un subînțeles străveziu. Dar aceștia ascultau cu multă atenție ce
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
avu un amuzament secret bărbatul. Da, cu igrec", gânguri fătuca. "Bine. Atunci, duduia Fany, cu igrec, du-l iute pe domnul Mirică la radiologie." Femeia făcu o mutră năpăstuită: "Acuma? La ora asta?". "Da", răspunse medicul trăgând mult aer în piept. "Acum. Și cât mai rapid, te rog. Da?" Accentuă, silabisind: "E o urgență!". Fany îl luă de mânuță pe nea Vasile căruia nici să arunce o privire în decolteul ei nu-i mai ardea. După o scurtă plimbare cu liftul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
zaț. Se înecă și începu să tușească cumplit. Se înroși la față, iar venele i se umflară. Se încovoie, mai să cadă pe covor. Se sprijini însă pe unul dintre brațe, horcăind de-a dreptul. Reuși să tragă aer în piept, dar continua să tușească, încercând totodată să și scuipe. Încet, încet, accesul de tuse scăzu în intensitate, până la stingerea lui completă. Rămase în patru labe, gâfâind, făcând eforturi să-și tragă sufletul. Când își mai reveni, se aburcă din nou
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
curioasă nevoie mare: "Vă certați cu gândacii!?". "Păi ce? Credeai că urlu de nebună, aiurea-n tramvai?" Da' ce făceau, doamnă?" "Scriau tot felu' de mizerii despre mine pe pereți, jigodiile dracu'!" Profesorul clipi de câteva ori, trase aer în piept și o chestionă cu aceeași bonomie: "Ai văzut niște gândaci care scriau pe pereți texte obscene la adresa ta?" "Nu. Nu obscenități propriu-zis", explică sâcâită Săvuleasca. "Vă înjurau dă mamă?", întrebă, lansându-se într-o ipoteză și secretara. "Ce-ai, mă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
gângurise cucoana, fluturând nițeluș din gene. "Imediat, imediat", se conformă domnul Ciucurel. Scoase din genata diplomat o punguță pentru cadouri, și i-o înmână femeii. Aceasta se aplecă, doar atât cât să arate o imagine și mai cuprinzătoare asupra bogăției pieptului și, după ce meșteri un pic prin interiorul gentoiului, vârî pachetul într-un colțișor. Apoi îl privi iarăși cu un surâs larg, spunând: "Mersi, dragă! Ești un scump". "Cum dracu' să nu fiu dacă-ți sar cu cinzeci dă mii dă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să scape cât ce fusesem angajat în acest serviciu râvnit de alții. Pe de altă parte, numirea Iozefinei pentru a mă ajuta la redactarea textului dramatic la care trudeam, nu mirosea nici ea, a bine. Mai știi ce zace în piepții unei rochii?-suna un alt gând, mai puțin confortabil. Consolarea, singură de altfel, era că nu-l puneam pe tapet pentru prima dată. Și toate gândurile astea mă biciuiau nu numai când eram singur. Mă biciuiau de-a dreptul și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
necunoscutul ăsta că eu voi juca în rolul castelanului Mihai de Giulești? Ce mai? Era groasă de tot. Contabilul își aprinde tacticos o țigară umezind-o în prealabil, cu vârful limbii la capătul opus filtrului, trage un fum adânc pe piept, ca și când acesta ar fi avut rolul de a-i disipa emoțiile, și mi se adresează zâmbind, aproape în șoaptă: Castelane, cum o mai duci în mănăstirea aceea dominicană? Dacă întrebarea ar fi fost lipsită de acel mai, putea fi destul de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
amândouă (el deja o fuma pe a doua) cu o brichetă șmecheroasă. Îmi distrăgea atenția cultul lui, ca și al altora ajunși rapid cu pâinea și cuțitul în mână, pentru obiecte provenite pe sub mână, din RFG. Trage aer adânc în piept și se uită la mine a mirare, nu înainte de a mă cântări cu mare atenție. Încerc, nu fără un mic efort, să-i răspund cu aceeași monedă. Nu-mi displăceau deloc termenii alegorici. Ba chiar că uneori mă predispuneau. Mă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de movilă, întregul spectacol: din fundul sălii, purtat într-o lectică de patru cavaleri, asemeni cezarilor, regizorul Ilea verifica dacă cele trei fete își făceau datoria și dădea porunci într-o limbă neinteligibilă. Cele trei desfăcură cu un bisturiu, ușor pieptul lui celuilalt Gerard și, printr-un corn de bou, îi turnară acolo ceva, ca un fel de lichid. Una dintre fete, cu o lunetă pe frunte, se uită pe îndelete în pieptul deschis al pacientului și exclamă: Penseta 1. Pansament
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
neinteligibilă. Cele trei desfăcură cu un bisturiu, ușor pieptul lui celuilalt Gerard și, printr-un corn de bou, îi turnară acolo ceva, ca un fel de lichid. Una dintre fete, cu o lunetă pe frunte, se uită pe îndelete în pieptul deschis al pacientului și exclamă: Penseta 1. Pansament. Penseta 2. Pansament. Localizați hemoragia. Pansament... Mai avem puls? Nu i se răspunse. De cât timp? De trei secunde. Perfect. Să intre dl. conte de Bethlen și contesa de Bethlen și pregătiți
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
2. Sugativează mai repede. Din nou hemoragie. Aveți grijă. Mult nu mai putem sta fără puls. Penseta 3. Penseta 4. Cea care dete comenzile, luă un corn de bou și i turnă din nou, celuilalt Gerard, tânărului, ceva lichid în piept. Adăugă: Încet, fetelor. Cu răbdare. Treceți apoi la resuscitare. Dle regizor, veniți cu toții mai aproape. Și domnii cavaleri și contele și contesa... Apropiați-vă. Când se va trezi pacientul, va trebui să vă vadă aici, în jurul său. Puneți caseta cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cea cu ecoul ecoului ecoului cântecului de corn. Toți făcură cerc în jurul lui Gerard. Cele trei fete îl resuscitară, dar se părea că, pentru început, era zadarnic. 5, 4, 3, 2, 1, 0 - făcu fata cu voce gravă sărind pe pieptul pacientului-Repetăm: 5, 4, 3, 2, 1, 0. Avem puls? Încă nurăspunse o voce amară. Ar fi culmea să moară de tot pe masa de operație. Mai mare rușinea. Asta cu atât mai mult cu cât știm foarte bine că trebuie
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
așeză repede pe o bordură de mormânt, lângă o tufă Buxus buxus frumos coafată, ca să-și tragă sufletul și să aștepte cu înfrigurare, ridicarea cortinei. Deasupra lui statuia, care, din față, închipuia un înger păzitor cu aripile deschise ocrotind la piept o tânără fată, statuie de statura unui om, cea mai frumoasă de altfel din întreg cimitirul (o așa statuie și-ar fi comandat și el pe eventualul mormânt dacă timpurile erau timpuri și lumea lume). Pe plăcuța de marmură neagră
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
îndrăgostit de dumneata, adică de contesa de Bethlen - precizase Gerard. Vedeți, domnule Gerard, că scriu prostii... Nu se așteptase desigur, la o astfel de replică. Mai degrabă s-ar fi așteptat ca Gerard s-o strângă cumva, în joacă, la piept. S-o strângă cum n-o strânsese nimeni niciodată. Vise ! Sunteți sigură? - sunase replica lui Gerard voit ambiguă. Asta nu. Ba da. Da sau nu? Renunțarea la ambiguitate era pentru ea ca o trezire dintr-un vis nemaipomenit, fiindcă tocmai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ascult. Avea mare talent la povestit. Fuma țigară de la țigară. Zicea că-i păcat să mai aprinzi chibrituri sau bricheta. Aprindea țigara de la chiștocul care era pe terminate. Trăgea fumul cât încăpea în cavitatea bucală și mai apoi adânc în piept, fără să piardă niciun firișor aiurea, după care, cu buza superioară, aproape lipită de dinți, împingea, într-un jet spontan, tot fumul spre tavan prin șuvița sârmoasă și căruntă ce-i umbrea ca o frunză de palmier, fruntea lată. Pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
întâmple așa, încerc să joc teatru până și în pat. Mă consolez cu gândul că așa mi-a fost sortit, să mor de tânără... O îmbrățișez. Mi se udă mâna de la lacrimile ce-i scăldau Iozefinei obrazul. O strâng la piept și încerc s-o consolez: - Fii liniștită. Va fi totul bine, Iozefina. Cum? După ce bărbatu-meu mă omoară cu cuțitul de tăiat pâine... Replica naivă a Iozefinei, venită pe nepuse masa, stârnește râsul. Roji aplaudă: Asta e o glumă în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Iozefina se înalță pe vârfurile picioarelor și mă sărută fugitiv. Nu așa. Ăsta e sărut de grădiniță, măi fraților. Parcă ați ședea fiecare, ca bebelușii, pe olița lui. Atunci Iozefina își încolăcește mâinile pe după capul meu cuibărindu-mi-se la piept. Ne sărutam cu adevărat pentru prima oară, din toate balamalele corpului. Pe moment, de emoție, nu conștientizam că, în sfârșit, sânii aceia la care râvnisem zi și noapte, mi se mulau acum într-un fel supuși, pe piept, iar ea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
-se la piept. Ne sărutam cu adevărat pentru prima oară, din toate balamalele corpului. Pe moment, de emoție, nu conștientizam că, în sfârșit, sânii aceia la care râvnisem zi și noapte, mi se mulau acum într-un fel supuși, pe piept, iar ea era ca un nufăr suav ce-și deschidea,în sfârșit, cu răsfăț, petalele. - Vreau să aud acum ce-și spun îndrăgostiții. Te iubesc, Iozefina. Și eu te iubesc, Gerard. Acestea fiind zise, dragilor, în fața Altarului Iubirii, sunteți cununați
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și ordonă să i se facă o cafea. Gerard, cucerit de onestitatea excesivă, afișată de primar la prima vedere, aștepta cu înfrigurare să i se destăinuie. Când Gerard vru să deruleze filmul cu inventarul, primarul, cât un munte, umflându-și pieptul din toate baierele trupului, începu să-i povestească cu o răbdare matusalemică și într un stil bombastic, absolut tot ce nu-l interesa pe administrator sau nici măcar nu viza problema cu care venise Gerard în cabinetul primarului. Mirosea de departe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în clarobscurul din sala propriu-zisă de film sau stând acolo pe întuneric, departe de căldura toropitoare a străzii, vara, sau de gerul de afară, departe de viforul care spulbera zăpada, iarna, mi se părea adesea că până și inima din piept începea să-mi bată mai tare. La sfârșitul filmului, nu-mi venea să cred că toți oamenii aceia frumoși și parcă nemuritori, aveau să dispară cu totul în peretele pe care era trasat cu un simplu chenar negru și dat
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Îmi priveam în răstimpuri, palmele și mă întrebam dacă ele au mângâiat cândva cu adevărat, acea piele catifelată a Iozefinei, refăcând pentru a nu știu câta oară, conturul coloanei vertebrale, a bărbiei, a coapsei, a genunchilor, a mâinii sau a pieptului. Îmi răsărea totuși în minte și ultima noastră întâlnire acolo, unde locuiam, aranjată de gazda mea. Spre uimirea mea, revenind într-o zi, extrem de abătut, de la Mudoș, gazda, femeie în vârstă și destul de serioasă, mă anunță că am musafiri. Că
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]