22,633 matches
-
Arkadia. Căci, pentru nasurile neobișnuite cu el, amestecul ăla de mirosuri - curry, si usturoi, si cârnați sârbești și vinjak, si remarcabil de rezistență duhoare a picioarelor lui Cotenet - ănsemna o insuportabila insultă. Sau putea fi ceva mai complicată, ca de pildă o teamă difuza... Teamă de acele suflete necunoscute ce trăiau dincolo de ziduri, purtându-si fiecare necunoscutele speranțe, necunoscutele obsesii". (51) Românul ănaintează tocmai făcând lumină an aceste suflete și mai ales an cel al amnezicului Matei, a cărui poveste e
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
din Suedia, vocea lui Penciulescu, despre George Constantin: "...calitatea lui principala: senzualitatea. Iradia un adevăr imediat; chiar și ideile, în jocul lui George Constantin, aveau corp, piele, gust, miros"... Sînt multe lucruri, în film, care ar trebui, neapărat, citate. De pildă, Vlad Mugur, vorbind despre "corpul profesoral al Institutului de teatru, care, pe atunci, era de elită..."; sau despre cum a știut George să rezolve problemele unui regizor modern (în momentul de referință al culturii românești, care rămîne Lear-ul lui Penciulescu
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
a personajului George Constantin și prin inteligență vibrantă a celor care mărturisesc despre el. Ca să nu fim nedrepți cu un regizor de teatru atît de talentat, ca Alexandru Darie, să recunoaștem că există, în film, și cîteva idei regizorale: de pildă ideea de a monta, pește monologul lui Prospero (..."am zguduit cele mai neclintite metereze și-am dezrădăcinat păduri întregi de cedri și de pîni"...) cîteva imagini pregnante cu George în alte roluri; sau ideea de a o filma pe Leopoldina
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
de o atenție specială atît oameni legați în mod real și dezinteresat de spațiul artei și de lumea artiștilor, cum este Mircea Ciumara, cît și snobi răsfățați, cu ifose estetizante și cu ocheade razante de coneseuri, cum ar fi, de pildă, Adrian Nastase, dar și nenumărate figuri trecătoare ale căror nume, dacă au ieșit vreodată din cartea de telefon, s-au prăbușit acum, iremediabil, la loc, în paginile ei anonime. Această blîndețe curtenitoare, de popa de țară, exprimată fără nici o sfiala
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
filme s-au dovedit interesante și "de reținut", chiar dacă palmaresul nu avea să le rețină. Orice selecție ănseamnă renunțare: de bună seama că fiecare jurat a avut "filmele lui", la care, până la urmă, a trebuit să renunțe. Am renunțat, de pildă, la Pământul făgăduit (ăntr-un salon de spital, ăntr-un pat, un bărbat firav scrie ăntr-un jurnal: are 50 de ani, e medic și tocmai se pregătește să moară; constată că "nu e chiar așa de greu să mori. E mai greu
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
pe marginea sensului strădaniei lor. Greu de ordonat aceste răspunsuri la ancheta Faclei din 1935 sub raport tematic. Mă voi rezumă la a menționa răspunsurile an funcție de importanță literară a intervievaților și de dimensiunea spațiului de care dispun. Astfel, de pildă, Lovinescu declară: "Nu știu dacă am mai răspuns la o astfel de ăntrebare de felul celeia ce-mi puneți, dar, ăn orice ămprejurare și oricare ar fi coloarea momentului, de depresiune morală sau de euforie, n-aș putea avea decât
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
răspunsul său, Camil Petrescu. "De ce scriu? Cred că din aceleași motive - desigur metafizice - pentru care au scris atâția ănaintea mea. Socot ansa că ăntrebarea d-tale e mult prea generală. Am putea s-o dezghiocam an câteva mai deosebite. De pildă, printre acestea, si ade ce public?a. Iar atunci răspunsul meu ar fi mult mai greu. Am crezut multă vreme că părerea publicată poate modifica materialul istoric, am crezut an eficacitatea ideii, mi s-a părut cu putință o legatura
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
pune în dificultate, uimește și chiar ridiculizează simțul comun, masivitatea normalului, puterea opaca a ordinarului. Prin geniu, Providența mustra, într-un chip șui generis, fibră mediocrității. O umilește. Văsari scoate în relief faptul că natura a ținut să ofere lumii pildă unui om care o învinge prin artă, dar și prin purtări alese (paralelă este cu mai asprul în conduită și atitudini Michelangelo). Rafael a dovedit astfel că treaptă geniului poate fi atinsă fără a se pune în scenă "o nu știu ce
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
o presupoziție a ceea ce înseamnă această experiență americană. Chiar dacă Updike susține că a încercat să evite o temă anume sau orientarea către un anumit segment al universului american, felul său propriu de a înțelege identitatea americană transpare foarte clar. De pildă, unul dintre criteriile pe care le-a folosit în selecție prevedea că toți protagoniștii din aceste nuvele să fie americani, iar povestea lor să se desfășoare pe pămînt american. Nici vorbă de așa ceva în textul lui Vladimir Nabokov, splendida și
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
opta pentru cea de-a doua ipoteză, iată de ce: aparent, acestui din urmă episod, al primejduirii Lenei Ceptureanu, pare a nu-i lipsi mai mult de două-trei pagini - la cât se reducea o obișnuită expediție tipografica mateină (la Gândirea, de pildă). Câteva paragrafe, deci, pentru ca, cel puțin acum o latură a tainei urma să fie cu necesitate dezvăluită, anume identitatea presupușilor tâlhari/asasini. Prin intervenția lui Teodor Ruse, intențiile răufăcătorilor ar fi fost dejucate, cu singură excepție an care vizitatorul n-
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
mai ales cînd normele de uz nu sînt explicitate (pentru română, e cazul unor sinonime - prim / întîi, tot / mereu - a caror distribuție nu e identică, dar e greu de descris). an intervenția să, o cercetătoare - Elenă Tognini-Bonelli - a prezentat de pildă, cu destulă prudență, utilizarea rețelelor informatice pentru constituirea unui corpus de citate, oferind un exemplu interesant de informație pe care lingvistul o poate obține pur și simplu din examinarea unui număr mare de minicontexte. "Regulile de uz" ale locuțiunii în
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
-și face din mituire un ideal, nu vom ajunge prea departe. M-aș fi așteptat că studenții să ceară cu totul altceva decât facilități care-i pun în rând cu handicapații și cu defavorizații soartei. M-aș fi așteptat, de pildă, să pretindă construirea unui sistem social în care toate aceste privilegiile să dispară ori să devină cu totul nesemnificative. M-aș fi așteptat să se plângă de sistemul centralist care menține țara într-un prizonierat cvasi-medieval, sursa originară a subdezvoltării
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
conducă spre ăntelegerea profundă a criteriilor pe care se bazează, ănlesnind totodată perceperea integrală și gustarea ăntregului spectacol critic" (op. cît., pag. 48-49). Modernismul structural al edificiului lovinescian este pus an lumină prin decuparea unor fragmente edificatoare, cum este de pildă excelentă pagina an apărarea poeziei simboliste (an care, folosind o terminologie precisă, criticul polemizează cu Ibrăileanu); sau se analizează amănunțit conceptele-cheie și criteriile care stau la baza sistemului lovinescian (specificul național, asprul rechizitoriu ămpotriva sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
an subtilitate, dar mai agreabil stilistic prin ănsăsi forță formulei la care apelează, Iso Camartin elaborează o rafinată hermeneutica interculturală reflectând la rostul și morală celor mai simple gesturi ale fiecăruia dintre noi, comise față de ceilalți. Vorbind despre granița, de pildă, eseistul se revoltă citind definiția din Meyers Konversationslexicon: "sfârșitul unui lucru care ăncetează dincolo de ea." Dar, desi amuzat și indignat totodată de absurdul unei asemenea definiții, Camartin recunoaște, mărturisindu-si propria experiență, că există o evanescenta a graniței care desfide
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Meyers Konversationslexicon: "sfârșitul unui lucru care ăncetează dincolo de ea." Dar, desi amuzat și indignat totodată de absurdul unei asemenea definiții, Camartin recunoaște, mărturisindu-si propria experiență, că există o evanescenta a graniței care desfide tocmai funcția ei. Cum știm, de pildă, că am trecut dintr-o țară an altă? Vameșul este cel ce ne atrage atenția, dar an absența lui nu ne-am putea da, probabil, niciodată seama. Granița este, o dovedește chiar impasul definirii ei, o efigie a separării și
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
un ăntreg munte de stereotipii culturale. "Acolo unde granițele șanț ănchise, putem fi siguri că oamenii ași fac idei false unii despre alții." Despărțiți de Celălalt, al percepem prin filtrul prejudecății, care ăncearcă să compenseze absența experienței. Pentru engadinezi, de pildă, cei din valea Rinului șanț porecliți tschilovers, ceea ce ănseamnă an graiul lor atât "de pe cealaltă apă" cât și "prostii". Nu e nevoie de un studiu de imagologie (deși cât de util ar fi!) ca să intuiești că fiecare limbă are astfel
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
prin alți termeni, ca ^proporții^, ^rapoarte^ sau ^principii^, iar de cele mai multe ori, sub forma unor simple constatări (observații). ^Legile^ lui Galilei se bazează pe geometrie, nu pe algebra. Din acest motiv, din legitățile formulate lipsesc constantele, cum ar fi, de pildă, accelerația gravitațională, care se simplifica atunci cand mărimile fizice că spațiul său viteza se exprimă sub formă de rapoarte. ^Legile lui Galilei^ din manualele școlare de mecanică nu au fost scrise de Galilei; contribuția lui la determinarea acestora a fost ansa
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
le-ar fi încasat autorii. Ce mizerie! Din nefericire, si o spun cu imensă părere de rău, printre cei care refuză schimbarea se numără destui profesori. Inerția lor intelectuală e cu adevarat scandaloasa, nu noile programe. Afirmația unora că, de pildă, manualele alternative de română de la clasa a IX-a ar fi mai dificile decît acela unic de pînă acum este, cum să spun mai blînd, mincinoasă. Să fie Cantemir, Budai-Deleanu sau Școală Ardeleana mai potrivite cu mintea copiilor de 14-15
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
Rodica Zafiu Denumirile literelor - utilizate în practică curentă a comunicării mai ales in citirea diferitelor sigle și abrevieri, sau în situațiile în care se cere lămurita scrierea unui cuvînt (de pildă la telefon) - cunosc, în română actuala, o variație destul de mare. Sistemele practice de transpunere în oralitate a semnelor scrisului sînt mai diverse decît s-ar crede: de la mai complicatele "nume ale literelor" (sistemul, folosit pe vremuri și în școala românească
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
Sistemele practice de transpunere în oralitate a semnelor scrisului sînt mai diverse decît s-ar crede: de la mai complicatele "nume ale literelor" (sistemul, folosit pe vremuri și în școala românească pentru a desemna litere ale alfabetului chirilic, e evocat de pildă de Ion Ghica - "on, mislete, ucu: omu..."), la denumirea minimala și standardizata printr-o silaba, reprezentînd vocală corespunzătoare literei sau consoana însoțită de o vocală (a, be, en, si etc.). Pentru transmiterea telefonică a scrierii exacte a unor cuvinte, există
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
uzul curent (nu mă refer aici la practicile profesioniste ale telefoniștilor), alegerea e liberă, preferîndu-se nume de persoane (V de la Vasile, V de la Victor etc.); în alte limbi, s-au convenționalizat și s-au fixat anumite asociații (pentru italiană, de pildă, se recurge la nume de localități, în asociații stabile pe care le înregistrează chiar dicționarele: V că în Veneția, A că în Anconă, B că în Bologna etc.). Chiar în modul de desemnare cel mai răspîndit al literelor, există la
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
siglele autohtone; anumite sigle sînt însă împrumutate cu pronunția lor din limba de origine; evident, cele mai multe, în prezent, sînt preluate din engleză. Nu cred că la noi uzul să accepte citirea adaptată, mai ales a siglelor de circulație internațională, de pildă a numelor de firme foarte cunoscute. Dacă apare vreodată, rostirea i-be-me pentru IBM e considerată un semn de ignoranța sau o greșeală, singura formă admisă fiind ai-bi-em; nu același lucru se întîmplă în uzul altor limbi romanice, măi dispuse să
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
i-be-me pentru IBM e considerată un semn de ignoranța sau o greșeală, singura formă admisă fiind ai-bi-em; nu același lucru se întîmplă în uzul altor limbi romanice, măi dispuse să adapteze formă de circulație orală a siglelor (în italiană, de pildă, sînt curente pronunțări precum i-bi-emme pentru IBM, sau bi-emme-vu pentru BMW). Unele dintre cele mai frecvente sigle care circulă în prezent în română și sînt citite că în engleză sînt CD, DJ, LP (si-di, di-gei, el-pi). Înregistrările lor scrise
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
volumele acestei monumentale ediții și depun mărturie, ăn perfectă cunoștință de cauză, că e o ănfăptuire științifică remarcabilă, ăncăt, la acest capitol, dl. Liviu Leonte și-a făcut exemplar datoria. Poate că dacă toți istoricii literări i-ar fi urmat pildă am fi stat, azi, bine la capitolul ediții critice și nu cu carul an drum, cu ediții neăncheiate și an unele cazuri (de pildă, Arghezi) nici macar ăncepute. Paralel cu ediția C. Negruzzi și monografia despre același scriitor, dl. L. Leonte
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Leonte și-a făcut exemplar datoria. Poate că dacă toți istoricii literări i-ar fi urmat pildă am fi stat, azi, bine la capitolul ediții critice și nu cu carul an drum, cu ediții neăncheiate și an unele cazuri (de pildă, Arghezi) nici macar ăncepute. Paralel cu ediția C. Negruzzi și monografia despre același scriitor, dl. L. Leonte a scris, cu mari intermitențe, despre autori, fenomene literare sau publicații, propunând puncte de vedere demne de reținut. Și, probabil, faptul că au rămas
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]