6,588 matches
-
ci este...pe Ulița Bărboiului, în Armenime”. Și mai scrie acest Carabet: „Așijdere, am mai vîndut dumisali...un loc de casă ci să hotărăște tot cu acest loc...undi este un pod de piatră, păr-iarăși în locul acesta despre Cizmărie, iar piste ulița despre apus iasti biserica Sfeti Grigori”. Prezența uneia din cele două biserici armenești, și anume a celei zidite probabil pe la 1395, numită Sfântul Grigore Teologul, pe Ulița Bărboiului, colț cu Ulița Cizmăriei, este o dovadă în plus că pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
găsești ceva deosebit. Nici n-am să răsuflu, părinte! Îi vorba de o casă cu tot locul ei din Ulița Sârbească, vândute lui Costachi Samson: „Și locul cuprindi pînă la casa fetii Corbului despre Bahlui și de acolo mergi latu piste hendic, pînă în zaplajii Bisericii Banului”. Ei, ai ghicit noutatea? Cum să nu? Hindichiul, părinte, bată-l să-l bată! Nu este acel șanț adânc despre care tocmai am vorbit? Sigur că da. Este hindichiul ce pornește de la Bahlui și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
5 decembrie 1751 (7260), vornicului de poartă Tănasă Meleghe și uricarului Simion Cheșco, în care spune: „Vă facem știre că... au datu jalobă rugătoarele noastri... di la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată”. N-ai spus însă că bietele călugărițe „au și scrisori în semne, hotarnică, dară egumenul di Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresoară moșie”. Frumos-îi, părinte, din partea unei fețe bisericești. Și mai mult din partea unui egumen să se zborșască la bieții oameni, care nu făceau altceva decât să spună adevărul? Călugărul așteaptă parcă să i se limpezească gândurile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe tine, draga mea, m-a sfătuit stewardessa, indicându-mi haina de iarnă pe care o făcusem ghem și-o ascunsesem în spațiul de depozitare pentru bagaje. Afară sunt mai puțin de zero grade, iar vântul bate foarte tare pe pistă. — Ai auzit? l-am întrebat pe Randall, care era ocupat să-și strângă lucrurile. Cred că se aproprie o furtună teribilă de Palm Beach. — Îmmm, a clătinat el din cap. Abia când am coborât pe scări, mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de soții Pringsheim. A dispărut o soție. Ei și? Doi dintre prietenii ei au dispărut și ei, lăsând casa într-o mizerie înfiorătoare și plină de urme de sânge. Așa ceva impune neapărat explicații. Prin urmare, omul ne pune pe o pistă falsă... — Dar tot nu-l ajută cu nimic, obiectă sergentul. Bine, scoatem din groapă o păpușă de plastic. Asta nu înseamnă că o să ne întrerupem ancheta. Poate că nu, dar așa are la dispoziție o săptămână, timp în care celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
aș fi făcut două lucruri. Știi care sunt alea? Nu, zise Wilt, nu știu. Unu: aș fi spălat baia cu grijă, și doi: m-aș fi ținut cât mai departe de puțul ăla. N-aș fi încercat să creez o pistă falsă cu însemnările alea, nu m-aș fi asigurat că paznicul de noapte de la Tehnic m-a văzut și nici nu m-aș fi prezentat la casa domnului Braintree la miezul nopții, mânjit de noroi de sus până jos. Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
păpușa trebuia să ascundă în el o ticăloșie și mai teribilă. Dar s-ar putea ca până la ora asta să fie toți mâncați complet, interveni sergentul. Flint îi aruncă o privire amenințătoare. Păi de ce dracu’ crezi că a lansat el pista aia falsă? întrebă el. Ca să treacă cât mai mult timp, suficient de mult ca să fie consumați. „Consumați” e expresia lui, nu a mea. Știi cât e termenul de garanție pentru o plăcintă cu carne de porc? Yates clătină din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
în ochii logodnicului. Avansam foarte încet. La un moment dat, se desprinde o doamnă din fața noastră. Coafată, elegantă, profil oriental. Cum vă spun, deci, acum o săptămână, la ski, în Elveția, mă așez și eu la coadă, înainte de a coborî pista. Nu-mi prea plac fructele, dar știți cum e, mă iau după alții. Influențabil, foarte influențabil, cum văd o coadă, mă așez și eu la rând. Deci, o doamnă fină, elegantă, decisă să protesteze. Nu mă însoțiți? Se adresase tânărului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
văzut plutind spre crăpătura dintre rampă și pragul avionului - cea mai îngustă dintre toate deschizăturile posibile, de un milimetru sau doi cel mult - și apoi, spre uluirea mea, l-am urmărit strecurându-se prin acel spațiu imposibil și aterizând pe pistă, la șase metri sub picioarele mele. Acestea sunt doar câteva exemple. În primele două luni am așternut pe hârtie zeci de asemenea istorii, dar, în ciuda efortului de a le face să sune frivol și superficial, am descoperit că nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Văd cum mâna lui strânge tare cotiera. Are încheieturile albe. Este, cu siguranță, îngrozit. Ați fi surprinși câți oameni în toată firea se tem de zbor. Se pare că e frica de a pierde controlul situației. Cât avionul țâșnește pe pistă, încerc să stabilesc contactul vizual cu omul înspăimântat din fața mea. De fapt, mă uit așa de insistent încât sunt convinsă că ceilalți pasageri or să creadă că îl plac. În cele din urmă ridică privirea, iar eu îi fac cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
auzit că unor fete li s-a spus să slăbească. Închipuiți-vă! În zilele noastre? Dacă vreo băbăciune ar îndrăzni să-mi spună mie să slăbesc, aș da-o pe mâna avocatului meu înainte ca roțile avionului să atingă măcar pista de aterizare. Iau jeleurile și sunt pe cale să plec, când Snakely mă întreabă de ce am catarama de la curea desfăcută. Mă uit îngrozită în jos. Cum de s-a întâmplat așa ceva? Probabil a desfăcut-o ea cu privirea. Cred că mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
desori. Nu mă număr printre oamenii care adorm de cum pun capul pe pernă. Mi-ar plăcea să fiu așa. Uneori văd pasageri dormind în scurtul drum de la Dublin la Manchester. De îndată ce decolăm, ei adorm și se trezesc atunci când roțile ating pista de aterizare. Trebuie să fie niște oameni tare liniștiți. Eu nu pot niciodată să dorm, pentru că am multe pe cap. Și mereu îmi fac griji pentru diverse chestii. Chestii stupide. Am citit undeva că majoritatea lucrurilor pentru care-și fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
îndrăgostită nebunește, fără speranță. Și sunt aproape sigură că și Adam simte la fel. Mi-a spus să vin la New York (din nou), așa că un viitor împreună pare foarte probabil. De fapt, acum parcă se întinde în fața noastră ca o pistă de aeroport într-o noapte senină. Nici un controlor de trafic nu ne interzice decolarea. Aștept doar condiții atmosferice optime. —Ai așteptări prea mari, îmi spunea mama mereu. Ai standarde prea ridicate, era soră-mea de acord. Sunt o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
zborurile mele. — Sunt sigură că nu am de unde să îl cunosc, spun închizând ochii. Dacă nu zic nimic, sper să tacă din gură. Sunt sigură că îl știi. Nu-i răspund. —Te-ai uitat vreodată la DreamBoat? Buf! Roțile lovesc pista de aterizare cu un bufnet puternic. Avionul aleargă pe pistă, cu un huruit infernal. Doamne, a fost cam tare! exclamă Lydia. O să-l întreb pe Mike ce naiba a fost în capul lui. — Nu Mike a aterizat, spun pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
cunosc, spun închizând ochii. Dacă nu zic nimic, sper să tacă din gură. Sunt sigură că îl știi. Nu-i răspund. —Te-ai uitat vreodată la DreamBoat? Buf! Roțile lovesc pista de aterizare cu un bufnet puternic. Avionul aleargă pe pistă, cu un huruit infernal. Doamne, a fost cam tare! exclamă Lydia. O să-l întreb pe Mike ce naiba a fost în capul lui. — Nu Mike a aterizat, spun pe un ton oarecum plictisit. Ci copilotul. Lydia, poți să mă scuzi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
că mie mi-a plăcut, deși a fost uneori turbulentă. Foarte turbulentă. Dar cerul e acum senin și vântul s-a potolit. Așa că ascultați-mă, oameni buni, semnul cu „legați-vă centura de siguranță“ e acum aprins. Ne îndreptăm spre pista de aterizare. Vă mulțumesc pentru companie. Și lăsați-mă să profit de ocazie ca să vă urez călătorie plăcută în continuare. Ne vom întâlni din nou în curând...
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Jemima dezaprobator. Emma, ziariștii de scandal sunt prietenii noștri. Sunt, dacă vrei, un fel de detectivi particulari... doar că sunt gratis ! Mick a ajutat-o mult pe mama, În diverse ocazii. E incredibil când vine vorba să pornească pe o pistă. Și e foarte interesat să afle micul secret al lui Jack Harper. I-am spus tot ce știm și ar vrea să vorbească puțin cu tine. Simt că mă ia cu leșin. Nu pot să cred că se Întâmplă așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
putea să fie decât extremist, dacă femeia nu era înger, era demon, dar tot sfântă prin iubire... Cu mentorii aceștia înțelepți, în confruntările de idei eu eram de obicei primul care renunțam la arma logicii, încercam să mă opresc de pe pista aberantă, până la urmă trebuia să plec trântind niște uși - ultima trântită era totdeauna cea cu încuietoare ruginită de la WC BĂRBAȚI, unde rămâneam de la un sfert de oră în sus blocat în cabina de o persoană. Aici încercam să scap de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
capu meu. Și să spun: alt Crăciun nu mai apucăm noi, Domnică... - Da mai taci, Iacobe, còbe ci eș’ tu! Parc-ai dat În ceasu morții ș’ tot nu-nțălege nimica copchilu-ista... - I-a veni-nțălegerea cân’ a avè vrâsta mè - uite-așă: pisti lume, pisti vreme... - și Moș Iacob a făcut cu mâna gestul trecutului, al saltului: peste deal, peste cal... Avea să-i vină (Înțelegerea), Într-adevăr, când copchilu-ista avea să aibă vârsta lui Moș Iacob. Până atunci... Pe loc, copchilu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
stingherită. Acum nu mai aveți nevoie de ea, nu? —Merită să facem analiza. Doar ca să ne asigurăm că nu mai există nici o altă problemă care să contribuie la dificultățile dumneavoastră de a rămâne gravidă. Ar fi bine să verificăm toate pistele. Doctorul s-a uitat la ea curios. —Doamnă Rossi, soțul dumneavoastră măcar știe că sunteți aici? Amărâtă, Alison a dat din cap. Îi era imposibil să-și stăpânească lacrimile care începuseră să-i curgă din colțurile ochilor. Se simțea încordată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ai avut pur și simplu baftă? Rachel ridică din umeri. — Intra deseori acolo să tragă o țigară. Merita să Încerc. Nu mă gândeam serios la faptul că ai putea-o bănui pe Lou, voiam doar să te trimit pe o pistă falsă o vreme. — Și a funcționat, până mi-am amintit că poliția verificase deja alarma de incendiu. Poate că Într-adevăr Lou o deconectase, dar nu mai avusese timp să o conecteze la loc. Tu erai În creșă, Împreună cu elevii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
America. Am pășit dincolo, în lumină. Când au construit America, pesemne că uitaseră să-și ia metrul la ei, așa că toate au ieșit cum s-a întâmplat, în general foarte mari. Mergeam cu mașina pe o stradă care arăta ca pista de aterizare de la aeroport. Îl priveam din spate pe Ion, așezat pe scaunul șoferului. Avea părul negru și lung. Deci nu mă înșelasem, în America poți fi rebel fără să primești notă proastă la purtare. Ion ne așteptase în parcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
că probabil așa ar fi arătat o versiune animată a picturilor lui Munch, realizată de Walt Disney. Toate casele aveau aceeași formă și culoare, aproape cubice, perfect simetrice, cu uși mari și cu numeroase ferestre. Drumul șerpuia printre case asemenea pistelor de la școlile de șoferi. În fața fiecărei case se aflau tufișuri cu flori frumos îngrijite, iar la ferestre erau perdele. Nu era Țipenie de om. — Zona aceasta se cheamă zona C, a spus Reiko. Aici locuiesc femeile. Adică noi! Există zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
rețeaua clandestină. De la această evidență am pornit eu. De ani de zile, Încă dinainte de război, mă Întrebam mereu unde or fi ajuns acești frați Întru eroism. Când m-am retras la viața privată, am hotărât În sfârșit să caut o pistă. Pentru că În Franța se petrecuse fuga cu căruța, tot În Franța trebuia să găsesc locul reuniunii originare a nucleului clandestin. Unde anume?” Avea simțul teatrului. Belbo și cu mine voiam acum să știm unde. Nu găsirăm altceva mai bun de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]