2,039 matches
-
înmulțirea explozivă a imigranților sud-americani la Geneva, biserica aceasta ciudată le-a fost dată în folosință și a devenit extrem de vie și de animată. Comerțul ambulant a început să înflorească în jurul ei. Herba maté (imposibila iarbă de ceai a sud-americanilor), plăcinte de porumb, bere Corona, diverse condimente cu nume imposibil de pronunțat. Atmosfera rece și "calvinistă" a Genevei a fost ruptă în bucăți doar după câteva zile de către noii locuitori ai cetății.) 16 februarie 2003 Pasă tristă, nu am chef de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe săturate, cu "burta", nu cu suta de grame, ca aici. După trei zile: îi regăsesc pe aceiași țigani ardeleni la cursa de autocar de București, încărcați ca niște furnici recuperatoare cu televizoare stricate, haine vechi, covoare înfășurate ca niște plăcinte uriașe etc. Cel mai mult mă impresionează niște boxe vechi, imense, ambalate în saci de gunoi negri sugrumați bine cu niște cârpe galbene obiectul rezultat seamăna cu o "instalație" dintr-un muzeu de artă modernă. Numai că boxele nu vor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nu se compară cu o cafea veritabilă“ (în mod obișnuit bea Nechezol, făcut din orz, mazăre furajeră sau naiba știe ce, o fiertură ce are în comun cu cafeaua doar faptul că e neagră și fierbinte). Ca desert, am făcut plăcintă cu mere, după o rețetă economică, din timpul războiului, aflată de la o bătrână cernăuțeancă la policlinică. Meniul a fost foarte apreciat: „Nota zece“, a zis mama ciocnind cu mine cupa de șampanie, „de mult n-am mai mâncat atât de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
piesă rătăcită din puzzle-ul pe care-l primise de la Tommy, fiul ei, cînd o vizitase sîm băta trecută ; doamna Smith își răzuia limba cu un cuțitaș de lemn ; domnul Hauck se mira că nu mai găsește nici o bucată de plăcintă în frigider (le mîncase, cu siguranță, doamna Hauck pe toate, ceea ce, la diabetul ei, nu era deloc bine) ; domnișoara Doubtfire își citea mesajele de pe e-mail și observa și de data aceasta că un domn care semna, simplu, „un admirator“ îi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ne hrăneam noi, cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care nu le-am uitat și nici nu doresc să le uit. Numai la marile sărbători și la alte câteva evenimente de peste an, în familia noastră se mâncau plăcinte, cozonac, alivenci, vărzări. Colacii câștigați cu uratul la Anul Nou îi înșiram pe sfoară, după o atentă inventariere, și-i păstram pentru a-i mânca după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în vremurile bogate în lipsuri și neajunsuri, bunicul ei, trăitor pe meleagurile unde strălucesc spiritele lui Irimescu și Labiș, a venit la Iași să-și viziteze nepoata purtând în spate o traistă doldora de bunătăți cărora studenta le ducea dorul: plăcinte poale-n brâu, colaci proaspeți și rumeni, cozonaci bine crescuți și aromați, așa cum numai bunica știe să facă, pâine pufoasă și gustoasă, friptură fragedă de rață și de găină, fructe etc. Nepoata s-a cam sfiit când colegelor ei li
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
din Săptămâna Mare, a slujbei de Înviere completau tabloul sărbătoreștilor preocupări. Era bine, era frumos, era înălțător! La drept vorbind, profunda și sacra semnificație a marii sărbători Pascale nu era prea clară pentru noi, copiii. Așteptam cu nerăbdare cozonacii, pasca, plăcintele (pe care le savuram calde, înainte de a fi sfințite), ouăle roșii, friptura de miel, răciturile, zama de găină și toate celelalte bunătăți care le însoțeau. Slujbele de denie din Săptămâna Mare de la care nu lipseam erau și prilej pentru întâlniri
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
219. Clasa a-Xl-a Reală Curs fără frecvență Adam I.Emiiian Artene M. Emilia BIănaru C. Constantin Bălan I. Mihai Barbău V. Nicanor Brătoiu D. Ioan Petrea (Enea) Sofia Ionescu Ț. Toma Miricioiu M. Voicu Obreja I. Crăciun Pară D. Iosif Plăcintă M. Mircea Rotaru C. Elenă Vrabie I.Moise Manolache E. Vasile Registru matricol 24/19591960, voI. III, f.41-55, F.L.T.C.V.H., D.J.A.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.219. 1960-1961 Clasa a-XI-a Reală Andrei A Corneliu Arhire I.Ioan Bălan D.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
DragoșCătălin Donose Const.Smaranda Gavriliță V.Ciprian Registru matricol 235,vol.I;Costin Clit,op.cit.,253. Gheorghiu D.Eva Grecu V.Mădălina Harbuz Șt.MirelaDenta Isac E.Laura-Isabela Lazu M.Eugen Munteanu N.Cătălina Musteața I.Florentina Oprea Ghi.Amalia Plăcintă Vi.Ala Popa P.Nastasia Prodan M.Ana Sălăvăstru Ghe.Vlad Șușnea A.GianinaDiana Zelincu V.Ciprian Registru matricol 235,vol.II;Costin Clit,op.cit.,253. Bejan C.Mihaela Zota M.Dan-Adrian Nica L.Bogdan Pisaltu Const.Maria Agighoaei V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în pace, îi zice Petre. Salut, Mihăiță! Cum s-a încheiat? Bine. Mulțumesc de ajutor! Mie nu-mi mulțumești pentru bilet? rîde Cezara. Ba da. Urcă pînă la noi! mă invită Petre. Sînt obosit. Hai, Mihăiță, avem în cuptor o plăcintă cu nucă, Cezara face acum una cu brînză... Am și-o sticlă de vin... Mulțumesc, Petre! Aș veni, dar... Refuzi tu un pahar și o plăcintă?! se miră Petre. Lasă-l, că-l așteaptă doctorița cu "poale-n brîu", rîde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pînă la noi! mă invită Petre. Sînt obosit. Hai, Mihăiță, avem în cuptor o plăcintă cu nucă, Cezara face acum una cu brînză... Am și-o sticlă de vin... Mulțumesc, Petre! Aș veni, dar... Refuzi tu un pahar și o plăcintă?! se miră Petre. Lasă-l, că-l așteaptă doctorița cu "poale-n brîu", rîde Cezara. Am auzit că te-a propus șeful să fii dat disponibil, îmi zice Petre. Nu-ți fă griji. M-am hotărît să accept conducerea Sectorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
al satului. De ce? Ion oftează prelung: Nu-mi iese din cap o amintire... Mi se pare jenantă, dar mă obsedează, mă chinuie ca un refren care-mi face sufletul să vibreze mereu... Eram mic, dacă aveam cinci-șase ani... Mama făcuse plăcinte la cuptor. A pus cîteva în coș, a luat un ulcior cu apă și mi-a strigat: "Ionică, hai la tat-tu, să vezi cum cosește". Am pornit în urma ei. Mi se părea că nu se mai sfîrșește drumul, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ca să pot vorbi cu tine. Scumpa mea iubită, astăzi am musafiri ca să te serbez, să ne serbez; de azi-dimineață de la opt mi am golit biata cămară: am pus să mi se facă pâine pentru sandviciuri, brioșe, o tartă cu castane, plăcinte cu brânză și cu mere, piept de curcan cu salată de conopidă, iar pentru sandviciuri icre negre de la expoziția URSS. Zece persoane, dintre care le cunoști doar pe cele două prietene ale tale și, din auzite, pe mama lui M
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Respir adânc. Sinceră să fiu... Eu una nu m-aș obosi. Nu sunt convinsă că o interesează câtuși de puțin. — Eu n-aș conta pe ajutorul ei în nici un fel, zice tati. Ia frișca și își toarnă din belșug pe plăcintă. A... mami se uită de la mine la tati, apoi se lasă să cadă încet în scaun, ținând agenda strâns la piept. Am înțeles. Ia o înghițitură de ceai și o văd chinuindu-se vizibil să găsească ceva amabil de spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
existenți la Huși după război tot au mai rămas barem câțiva așa că numărul atât de mic al celor 25 de gurăcască nu denotă decât faptul că acesta era, de fapt, nucleul dur al organizației bolșevice numite CDE. Zicala românească „La plăcinte - Înainte; la război - Înapoi” sau parafrazat, „La distracție - hai la Teatrul județean; la politică - stați acasă” și-a găsit aplicabilitatea și În sânul evreimii hușene atunci când, pe 18 iulie 1949, organizația politică de sorginte pur sovietică a organizat o chermeză
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
salvarea lui Joe? Mă alătur vouă: Îmbrățișați-mă!>>”. Simpla apariție În piesă a cuvântului „biserică”, le crea tremuriciuri anticriștilor puși să Îngenuncheze cultura de aici sau de aiurea: „Pagina 80: <<...societatea doamnelor de la cinci diferite biserici se ocupă cu pregătitul plăcintelor. SÎnt patru biserici care mențin prețul foarte scăzut pentru a asigura o vînzare constantă. Și de altfel noi nu vindem plăcintele ci, la drept vorbind, noi explicăm cazul: Noi socotim că fiecare consumator de plăcintă poate fi un viitor recrut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Îngenuncheze cultura de aici sau de aiurea: „Pagina 80: <<...societatea doamnelor de la cinci diferite biserici se ocupă cu pregătitul plăcintelor. SÎnt patru biserici care mențin prețul foarte scăzut pentru a asigura o vînzare constantă. Și de altfel noi nu vindem plăcintele ci, la drept vorbind, noi explicăm cazul: Noi socotim că fiecare consumator de plăcintă poate fi un viitor recrut În lupta noastră>>”. Cu plăcintele din text nu aveau nimic Împotrivă bolșevicii dar cu „prețul scăzut” care Înseamnă concurență pe baza
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
biserici se ocupă cu pregătitul plăcintelor. SÎnt patru biserici care mențin prețul foarte scăzut pentru a asigura o vînzare constantă. Și de altfel noi nu vindem plăcintele ci, la drept vorbind, noi explicăm cazul: Noi socotim că fiecare consumator de plăcintă poate fi un viitor recrut În lupta noastră>>”. Cu plăcintele din text nu aveau nimic Împotrivă bolșevicii dar cu „prețul scăzut” care Înseamnă concurență pe baza economiei de piață, aveau, desigur, pentru că aceste sintagme emanau un miros fetid de putred
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mențin prețul foarte scăzut pentru a asigura o vînzare constantă. Și de altfel noi nu vindem plăcintele ci, la drept vorbind, noi explicăm cazul: Noi socotim că fiecare consumator de plăcintă poate fi un viitor recrut În lupta noastră>>”. Cu plăcintele din text nu aveau nimic Împotrivă bolșevicii dar cu „prețul scăzut” care Înseamnă concurență pe baza economiei de piață, aveau, desigur, pentru că aceste sintagme emanau un miros fetid de putred capitalism, În accepțiunea lor extrem de primitivă, unilaterală și subiectivă. Ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care Înseamnă concurență pe baza economiei de piață, aveau, desigur, pentru că aceste sintagme emanau un miros fetid de putred capitalism, În accepțiunea lor extrem de primitivă, unilaterală și subiectivă. Ce vor fi având cu ultima frază, cea cu recruții mâncători de plăcinte, nu ne putem da seama. i. „A țicnit cu recordurile sale!” Harcea-parcea au făcut și din piesa tovarășului sovietic Anatol Korneiciuk „În stepele Ukrainei”. Motivele eliminării anumitor pasaje țineau de permanentele minciuni aruncate pe piața mediatică românească despre realizări peste
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
numai pe judecătorul care din gelozie l-a despărțit de soția și fetița lui, ci pe întregul oraș. în acest scop își redeschide vechiul salon și se asociază cu plăcintăreasa de la parter : el taie gîturile clienților, ea face din ei plăcinte. ̨ n scurt timp, o jumătate de Londră se ghiftuiește cu cealaltă jumătate. Ca și cum toate acestea n-ar fi destul de extravagante, filmul mai este și cîntat, unul dintre numerele de maxim antren fiind acela în care cuplul protagonist evaluează meritele
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pus un gând nobil în mintea fratelui Vili Vasile (Răducan), care a oferit un teren și apoi a început construiască o casă de rugăciune cu fonduri proprii. Lucram cu plăcere toți, până seara târziu, iar surorile ne serveau zilnic cu plăcinte și gogoși. Lucrarea s-a terminat într-un timp record. Menționez că foarte mulți frați români au ajutat la finalizarea lucrărilor. Amintesc doar câteva nume: Cornel Dobre, Mircea Dumitrescu, Dan Vasile, Vlad Ioan, Stoian Aurel, Radu Ștefan, Moise Dumitru, Oncea
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
spun „cum o vrea Dumnezeu, din voia Lui nu putem ieși”. între timp s-a pus masa și fiecare scoate din traiste merindele ce le-au adus cu ei la târg. Mătușa Ileana și moș Toader din Armășoaia scoaseră niște plăcinte „poale-n brâu”, cu brânză de vaci, frumos crescute și rumene, de-ți venea să lași totul și să te năpustești pe ele iar mătușa Tinca din Cursești scoase alivenci făcue cu smântână de vaci, toate bunătăți grozave, care merg
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
inimii tale rămâne, rostește Stanciu. Unii s-au înstrăinat, le e rușine de țara în care s-au născut. Alții... nu se lipește străinătatea de ei, ca apa de pana de gâscă, deși bine știu că "acasă" nu-i așteaptă "plăcinte cu poalele-n brâu"... Atunci, de ce adastă la mila străinului? întreabă Ștefan. Eu cunosc umilința pribegiei. Mulți se laudă că o duc bine. Și unii o duc... Alții, vai de ei... Străinul se uită la tine chiorâș: îi furi pâinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ușă, îmi face curte (ca tuturor văduvelor); stabilim să mă mut pe 18 ianuarie. Glumesc ca să nu mă enervez, răspund cu ironie „curții” octogenare. Ultima zi a anului, 31 decembrie. Am cumpărat șampanie, somon, pateuri și am făcut o superbă plăcintă de mere. Am invitat-o pe Ingrid (Lindgren), pianista. Între timp mă sună doctorii români, familia Repta, cărora le-am dăruit lucruri din casă, cu ocazia mutării. Vor să-mi aducă mâncarea tradițională. Alerg pe Sveavägen, dar nu ne întâlnim
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]