2,329 matches
-
se mai poate adăuga organizarea internă deficitară a conținutului mesajului, interferențele ideatice, dar mai ales lipsa de atașament la înțelesul celor auzite. Atitudinea adecvată a celui care ascultă reprezintă factorul de cea mai mare importanță care intervine în ascultarea activă. Plictiseala, îngustimea minții, egocentrismul, prejudecățile și impacientarea pot contribui la o atitudine improprie. Un ascultător trebuie să vrea să asculte efectiv dacă vrea să dobândească cunoștințe noi și să înțeleagă ce spune altă persoană. Alți factori care concură la o ascultare
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
educativ în toate comportamentele lor public - educative. Profesia didactică, mai mult decât oricare altele cere ca practicantul să joace mereu același rol, cu care să se identifice pe toată durata vieții active. În cazul asumării mecanice a acestui rol intervine plictiseala, rutina, suprasaturarea care nu pot fi eliminate decât prin adoptare unor stiluri de muncă eficiente; * competența managerială asigură eficiența organizării și conducerii activităților pe care le presupune profesia didactică (L. Antonesei, 2002, p. 109). Neculau și Ș. Boncu reduc numărul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pentru memorare, interesul pentru materialul de memorat, atitudinea optimistă pentru acțiunea de memorare, voința de a atinge scopul amplifică substanțial capacitatea de performanță mnezică. 5. Tensiunea afectivă a subiectului aflat în situația de memorare, scăderea tonusului afectiv, lipsa de interes, plictiseala, pot reduce semnificativ eficiența memorării după cum emotivitatea crescută, anxietatea, agitația o pot frâna sau bloca. 6. Vârsta subiectului înaintarea în vârsta scade în general, eficiența memoriei cel puțin în ceea ce privește memoria imediată și cea de scurtă durată, capacitatea de învățare. 20
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
intelectuală, tehnică, morală, fizică etc. a copilului. Introdus în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător, aduce varietate și o stare de bună dispoziție, de bucurie și destindere, ceea ce previne apariția monotoniei, a plictiselii, a oboselii. Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învățătorul consolidează, precizează și chiar verifică cunoștințele elevilor, le îmbogățește sfera de cunoștințe, le pune în valoare și le antrenează capacitățile creatoare ale acestora. Așadar, când jocul este
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
poate fi folosit cu succes în captarea atenției copiilor pe tot parcursul activității didactice și înlăturarea oboselii și dezinteresului. Dacă subliniem și unele efecte funcționale secundare ale jocului didactic - tendința de repetare, destinderea și odihna - înțelegem rolul acestuia în înlăturarea plictiselii ce amenință în cadrul exercițiului. Plăcerea funcțională care acționează în timpul jocului va crea o nouă formă de interes, de participare din partea elevilor, mult superioară atenției realizată prin constrângere; aceasta și datorită faptului că elevul solicitat la joc, va avea o comportare
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
muncă organizată necesare elevilor din clasele primare. După un timp, în cadrul activităților didactice, traiectoria concentrării coboară la toți elevii; aptitudinea de a se concentra devine tot mai redusă odată cu creșterea curbei oboselii. Monotonia produsă de formele stereotipe ale exercițiilor produce plictiseală care influențează la rândul său, dorința de a învăța, interesul și atenția elevilor. De aceea, este necesară înlocuirea acestor exerciții cu jocuri didactice. Ca activitate fundamentală a copilului, jocul poate contribui la formarea unei atitudini pozitive față de muncă. La școlarul
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
scaldă cîmpiile cu apele lor limpezi, iar, din toate, cel mai frumos este Lignon, ce șerpuiește chiar de-a lungul ei [...]. Malurile sale, umbrite pe alocuri, sînt răcoroase și atît de plăcute văzului încît nu se poate să-ți aducă plictiseală. Undele-i limpezi și cristaline se zăresc de aici, iar din tufărișul de pe maluri se aud mii de triluri de păsări felurite. Se află aici fîntîni cu ape atît de reci și limpezi încît și cei cărora nu le e
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
iar atitudinea acestuia față de cultura școlară și contribuția la un anume tip de climat școlar depind în mare măsură de această mediere. În acest sens, părinții reconsideră problema școlarității prin prisma propriei experiențe școlare. Părinții muncitori în special, au memoria plictiselii, fricii și tiraniei, sau, în cel mai bun caz a condescendenței profesorilor. De aceea pentru ei este extrem de dificil să înțeleagă ce este "noua" educație și se mențin la distanță de școală. Dacă școala a fost o experiență de respingere
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
se corelează cu interesul trezit de cota informațiilor inedite, dar și de predarea adecvată, care să Țină trează atenția elevilor. Se impune ca profesorul să dozeze judicios raportul dintre dificultate și posibilitatea elevului de rezolvare, întrucât dificultatea redusă duce la plictiseală iar cea excesivă, ce depășește posibilitatea de răspuns, determină o blocare a acțiunii. S-a constatat că trebuie să existe un anumit raport, optimul motivațional, între intensitatea motivației și gradul de dificultate a sarcinii învățării, cum este aceasta percepută de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
nimic la îndemână... Liviu Antonesei: Ah, desigur, în România mori de cancer, de alunecat pe coajă de banană, îți poate cădea o cărămidă în cap, ori poți primi un glonț în inimă, dar nici într-un caz nu mori de plictiseală! De asta nici n-am putut pleca vreodată de aici, deși la început am avut și niște oferte tentante, că România era la modă! Sigur, atunci, era ceva interesant, amestecat însă cu speranțe, acum e interesant, dar cuplat cu un
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care, după părerea mea, sunt optime, din care am eliminat lucrurile superflue, false sau contradictorii și anumite abuzuri (p. 311-312). ...În anul 1259, locuiam în Borgo San Donnino și am compus și am scris un alt Libro dei tedii [Cartea plictiselilor, n. tr.], asemenea lui Patecchio (p. 674). 2. Sfântul Francisc de Assisi Sinteză liturgică a vieții Sfântului Francisc 6. În anul 1226, în ziua de 4 octombrie, sâmbătă, spre seară, Fericitul Francisc, întemeietorul și conducătorul Ordinului Fraților Minori, a trecut
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lungă să ajungă să formuleze unele critici răutăcioase, gândind că preotul, care în aparență pare a fi cufundat în evlavie, face acest lucru din plăcerea de a ieși în evidență, sau se poate întâmpla ca aceștia să fie cuprinși de plictiseală, etc.». 2. Fratele Ioan, însoțitorul fratelui Leon, care la rândul său fusese însoțitorul Sfântului Francisc, a povestit: «Fratele Leon avea o rasă de iarnă, din pânză de sac, veche de patru ani. O dată i-am spus: „Frate Leon, lasă-mă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cele mai valoroase analize a implicării noțiunii origeniste de sațietate aparține Margueritei Harl, Studia Patristica. footnote>, de însăși posibilitatea că mintea s-ar putea sătura de contemplarea lui Dumnezeu, amânându-și progresul spiritual până la punctul în care va cădea datorită plictiselii sau neglijenței. Dumnezeu, Care este prin natură infinit , prin natură tinde spre infinitate pofta celor care se bucură de El prin participare. Sfântul Maxim invocă un pasaj central din Despre viața lui Moise, scrisă de Sfântul Grigorie, unde acesta din
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
-se în eternitatea divină. footnote> rămăsese la „un dualism nesatisfăcător al stării și al mișcării, întrucât mișcarea o socotea legată de lumea finită, iar starea nu o socotea ca o mișcare împlinită, ci numai ca o oprire ce implica pericolul plictiselii. Sfântul Grigorie a introdus cu îndrăzneală ideea mișcării veșnice, împlinite și fericite, care depășea contradicția dintre stare și mișcare, ba chiar realiza o identitate. El a pus un accent puternic pe distanța care există între Dumnezeu și om și, de
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
pentru activitatea inovativă. Concursurile de creație, brevetarea ideilor atestă că avem rol benefic pentru societate și recomandă să continuăm. Patriotismul. Persoanele creative doresc să aducă prestigiu țării localității, familiei în care s-au născut și s au educat. Teama de plictiseală. Surprinzător, persoanele creative nu se pot împăca cu inactivitatea, lenea ci mereu sunt în criză de timp, abordează și alte domenii decât cel în care sunt performante Modalități atrăgătoare de stimulare materială și morală. Evident, un premiu substanțial, o medalie
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
mai apoi, mi-am zis că n-are rost: lumea nu mai citește astăzi beletristică. Tinerii care au luat bacu' nu știu să citească decât pe internet, (cei care au calculator), ceilalți nu citesc nimic, ar fi pentru ei o plictiseală în plus, adulții nu citesc pentru că conduc mașini, își așteaptă plozii să iasă de la școală, clacsonând (căci cum naiba să-ți dai importanță dacă nu clacsonezi?!) - locuiesc lângă o școală și aud - sau se fac că muncesc (cei care au
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o viață ușoară, nu cunoșteau ce-i suferința, papau ambrozie și nu cunoșteau senzația foamei, sorbeau nectar și nu știau ce-i setea, aveau libertatea să iubească orice femeie, indiferent dacă erau zeițe, nimfe sau vreo regină de pe Pământ. Din plictiseală, mai băgau fitile între ei, care se numeau intrigi și mai cârteau pe ascuns împotriva șefului, care era Zeus. Dar astea repet, numai din plictiseală, căci atunci când n-ai ce face, când toate ți-s de-a gata, trebuie să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să iubească orice femeie, indiferent dacă erau zeițe, nimfe sau vreo regină de pe Pământ. Din plictiseală, mai băgau fitile între ei, care se numeau intrigi și mai cârteau pe ascuns împotriva șefului, care era Zeus. Dar astea repet, numai din plictiseală, căci atunci când n-ai ce face, când toate ți-s de-a gata, trebuie să faci vreo prostie, vorba ceea: „maimuța când n-are ce face, se scarpină în fund până dă sângele”. Jos, pe Pământ, oamenii mureau de tineri
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
anume au vrut să spună de fapt și ce ar putea gândi fiecare dintre ei; exercițiul propus era oarecum simplu în ce-i privea pe ambasadorii țărilor creștine, dar practic imposibil când îi analiza pe turci. Toți, fără deosebire, afișau plictiseală arogantă și o totală lipsă de interes. I se părea că sala divanului marelui vizir era o imensă pânză de păianjen, țesută cu îndemânare la capătul fiecărui fir stând câte un mare demnitar turc, iar marele vizir din colțul lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de ochi spre dreapta spătarul văzu, dincolo de grădina de trandafiri, ținută de grădinarul francez anume adus, și care acum erau toți înfloriți într-o explozie de culori, pridvorul bisericii în care stătea preotul cu barba-i albă îngălbenită, căscând de plictiseală. Coborî în spatele domniței scara largă, de marmură albă cu ușoare vine cenușii și roz, și ieșind afară în curtea cu alei pietruite se întoarse să privească inscripția de deasupra intrării: „Am ridicat acest frumos și luminos palat pentru fiul meu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sau de pastile (ecstasy). La fel, intențiile lui Lewis Carroll nu sînt acelea de a-și face tînăra eroină, Alice, să ia substanțe halucinogene, ci de a o provoca să "treacă prin oglindă", de a o distrage un pic din plictiseala ei, atrăgînd-o într-o lume minunată. Rădăcina "gestului dependent" nu este oare adînc inserată în acest moment vital în care căutăm "altceva", fără a ști ce? Ne putem astfel lăsa influențați de un program distractiv, de un gînd pe care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cineva le-ar fi văzut ca puncte dramatice sînt prezentate rapid, în timp ce evenimente obișnuite de exemplu, situațiile care au loc în fiecare săptămînă sînt prezentate pe larg. Această răsturnare a ritmului tradițional este foarte potrivit pentru o fabulă care reflectă plictiseala, goliciunea existenței. Într-un grad mare, originalitatea operei lui Flaubert este determinată de această tehnică. Să spunem, așadar, că rezumatul este un instrument potrivit pentru a prezenta informația de fundal, sau pentru conectarea diverselor scene. Locul rezumatului într-o povestire
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de la mama sa. În prima sa perioadă de creație (1946-1956) a scris romane simbolice realiste, plasate în mediul clasei de jos, prezentînd deseori băieți tineri sau adolescenți. De avonden datează din această perioadă (1947). (Anti)eroul acestui roman își omoară plictiseala vieții de zi cu zi numărînd orele și observîndu-i cu atenție pe ceilalți, părinții și prietenii săi. Realitatea este prezentată ca o succesiune nesemnificativă de detalii fără legătură. Romanul prezintă zece zile din Crăciunul anului 1946. Nu se întîmplă nimic
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se mai scriu, din multiple motive... - Eu o să-ți scriu, i-am răspuns fără să-l mai întreb care ar fi acele multiple motive... Spre sfârșitul unei întîlniri avea o oboseală, arăta puțin absent, atins de o vagă și curioasă plictiseală... Fuma fără plăcere, nici cafeaua filtru nu-și mai făcea efectul... semnalul pentru mine că trebuia să ne despărțim... În aceeași după-amiază am luat trenul și am plecat. Era în decembrie 48. După debut petrecusem vara la Bălcești, să scriu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
care a văzut pericolul încă din '22, și dacă atunci n-am învins total, e pentru că jidovimea avea presa în mâna ei, banii, aurul, industriile. Acum însă o să le tăiem labele lor pistruiate. Auzindu-l vorbind astfel nu mai simțeam plictiseală, ci o apăsătoare și nedefinită neliniște. Tata nu era un om foarte umblat, totuși făcuse un război și străbătuse oricum țara în care trăia. Nu-l auzisem niciodată spunând ceva despre rădăcina răului de care sufeream, care să semene cu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]