2,948 matches
-
care probabil își împărțeau zonele de comerț. Este posibil ca aceste diferențe să aparțină și momentului în care se efectua tranzacția sau diferențelor de datare a așezărilor și necropolelor. Din acest punct de vedere putem constata lipsa unor obiecte de podoabă mai scumpe, realizate din materiale deosebite, cum sunt obiectele de podoabă din argint, lucrate în tehnica filigranului sau a unor mărgele din materiale rare sau aduse de la mari distanțe, cum sunt cele de coral, cornalină sau lapislazuli, care lipsesc din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
diferențe să aparțină și momentului în care se efectua tranzacția sau diferențelor de datare a așezărilor și necropolelor. Din acest punct de vedere putem constata lipsa unor obiecte de podoabă mai scumpe, realizate din materiale deosebite, cum sunt obiectele de podoabă din argint, lucrate în tehnica filigranului sau a unor mărgele din materiale rare sau aduse de la mari distanțe, cum sunt cele de coral, cornalină sau lapislazuli, care lipsesc din inventarul mormintelor de la Săbăoani, dar sunt frecvente în alte necropole. Un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
corp, câteva coaste din partea dreaptă a corpului, bazinul, piciorul drept și tibia din piciorul stâng,. Restul oaselor, fie că sunt împrăștiate, fie că lipsesc. Este, după cum se va vedea, cel mai bogat mormânt din necropolă, mai ales în obiecte de podoabă, care s-au găsit în zona pieptului. Scheletul se afla într-o groapă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite, la adâncimea de 2,10 m. Era orientat cu capul V 48 și picioarele E 16. Inventarul era compus din: o mărgică mare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani cuprinde un număr de câteva sute de obiecte, reprezentând recipiente de ceramică, folosite ca urne de incinerație sau cu funcții de ofrandă, accesorii vestimentare (fibule, catarame), obiecte de toaletă (piepteni, cuțitașe), obiecte de podoabă (mărgele, cercei, inele), amulete (pandantive), obiecte de uz casnic (cuțite, fusaiole, cârlige de undiță) etc. Cele mai numeroase sunt obiectele de podoabă și, în special, mărgelele. d2 - Accesorii vestimentare Dintre accesoriile vestimentare, cele mai importante și interesante, mai ales din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de incinerație sau cu funcții de ofrandă, accesorii vestimentare (fibule, catarame), obiecte de toaletă (piepteni, cuțitașe), obiecte de podoabă (mărgele, cercei, inele), amulete (pandantive), obiecte de uz casnic (cuțite, fusaiole, cârlige de undiță) etc. Cele mai numeroase sunt obiectele de podoabă și, în special, mărgelele. d2 - Accesorii vestimentare Dintre accesoriile vestimentare, cele mai importante și interesante, mai ales din punct de vedere al datării, sunt fibulele din fier sau bronz, confecționate prin forjare sau turnare. În necropola din sec. IV dela
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
buclă, de agățat iar la capătul celălalt o mică scobitură. A fost descoperită, de asemenea, în mormântul nr. 53 (Pl. 136/6). O asemenea piesă a fost descoperită în necropola din sec. IV d. Chr. de la Izvoare-Neamț. d4 - Obiecte de podoabă În această categorie intră mărgelele, verigile sau brățările. Cele mai numeroase sunt mărgelele, care au fost descoperite în 10 morminte de înhumație (11, 28, 31, 48, 57, 60, 74, 82, 84, 94). Cele mai multe erau purtate în șiraguri cu peste 15
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
însemna diferențe și în ceea ce privește valoarea produselor de orice natură, ce erau destinate schimbului comercial. În necropola din sec. IV de la Săbăoani lipsesc o serie de mărgele confecționate din materiale mai scumpe, cum sunt agatul, chihlimbarul, cornalina, precum și unele obiecte de podoabă mai sofisticate, realizate din metal și sticlă. Câteva din mărgelele fațetate pot fi confecționate și aici din agat, chihlimbar sau cornalină, numărul lor este, însă, extrem de mic. După formă putem deosebi mai multe categorii de mărgele, realizate în special din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
veriguță din bronz, formată dintr-o bucată de sârmă îndoită, care nu se încheie, capetele sârmei sunt apropiate și puțin îndoite spre exterior (Pl. 116/4; 170/3). Face parte din inventarul mormântului nr. 17. Tot în categoria obiectelor de podoabă intră și brățara din os, o rozetă din corn de cerb, destul de mare, având la exterior diametrul de 8,8 cm și la interior de 5,6 cm, descoperită în mormântul nr. 74 (Pl. 146/8; 221/1). Piese asemănătoare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nu permiteau să fie folosite drept brățări. I. T. Dragomir numește piesa descoperită în localitatea Lunca, jud. Galați, inel. Aceeași situație și în cazul obiectelor de aceeași natură și formă descoperite la Lețcani sau Târgșor. d5 - Pandantive Alături de obiectele de podoabă deja prezentate, în inventarul mormintelor au fost depistate și câteva obiecte folosite ca pandantive. Printre acestea notăm prezența, la două morminte de înhumație - 61 și 74, a patru pandantive realizate din scoici marine, vehiculate din regiunile Golfului Persic până în zona
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pintenii erau prinși direct de încălțăminte, fiind purtați în permanență de proprietari. Este vorba, desigur, de militari, piesele de la Săbăoani fiind singurele „arme” prezente în acest cimitir. Faptul că în așezare s-au descoperit mai multe piese de harnașament de podoabă din sec. II-III d. Chr. este posibil și acum să avem de a face cu un asemenea echipament. Două cârlige de undiță, din fier, vin să întregească imaginea noastră privitor la ocupațiile celor ce locuiau în așezarea din sec. IV
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost aproximată după mărimea oaselor, deosebind doar două categorii de morminte, de adulți și de copii, incluzând aici și adolescenții. Același lucru și în legătură cu sexul celor înmormântați în această necropolă. Doar preponderența unor obiecte de inventar, în special obiecte de podoabă, poate separa, din acest punct de vedere, unele morminte aparținând de un anumit sex. Mari diferențe există și în ceea ce privește orientarea mormintelor de înhumație. Cele mai multe, respectiv, 26 din 79 de morminte la care s-a putut lua cu precizie orientarea, (la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sau animale etc. d9 - Obiceiuri de port O bună parte din inventarul mormintelor din necropola din sec. IV de la Săbăoani este legată de obiceiurile de port ale populației. Cele mai multe fac parte din accesoriile vestimentare și mai ales din obiectele de podoabă, purtate de membrii acestei comunități. Între acestea, un rol foarte important l-au jucat fibulele din bronz și fier, acele de păr, cataramele confecționate, de asemenea, din metale obișnuite - bronz și fier, dar și din argint, brățările, inelele sau cerceii
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tot din fier, fibule care nu aveau decor, ca de altfel și în cazul celor din mormântul nr. 90, care nu erau identice. Oricum, putem considera că fibulele folosite la încheiatul veștmintelor aveau și un rol decorativ, ca obiecte de podoabă, fiind, în mod intenționat, purtate la locuri vizibile. Cele mai răspândite rămân fibulele cu piciorul întors pe dedesubt, mai ales din bronz, aproape toate frumos ornamentate, confecționate prin turnare, fiind răspândite pe spațiul necropolei în aproape toate zonele. Mai frecvente
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperiți la Bârlad-Valea Seacă sau Barcea - Galați pot aparține totuși, datorită dimensiunilor, unei femei, fiind prinși cu nituri de bronz, de încălțămintea de mici dimensiuni ale unui picior de adolescent sau de femeie. În fine, cele mai numeroase obiecte de podoabă descoperite în necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani sunt mărgelele. Realizate în forme diferite, în mare parte sunt constituite în șiraguri, mai rar izolate sau în număr foarte mic. Toate mărgelele au fost descoperite doar în mormintele de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mărgele, la care se mai pot adăuga încă trei grupuri mici, două de câte 15 bucăți și al treilea din 6 mărgele, prezente în aceeași zonă (Pl. 146/2,3,7; 218/2-4; 219/ 1.5). Urmărind prezența obiectelor de podoabă în câteva zone ale necropolei, observăm gruparea fibulelor și cataramelor descoperite aici, mai puțin în zona nord-vestică, unde nu a fost descoperită nicio fibulă sau cataramă, dar lipsind în partea de nord, unde au apărut mai multe fibule, catarame și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
puțin în zona nord-vestică, unde nu a fost descoperită nicio fibulă sau cataramă, dar lipsind în partea de nord, unde au apărut mai multe fibule, catarame și piepteni. Lipsa determinărilor antropologice nu ne permite să atribuim folosirea acestor obiecte de podoabă de către femei sau bărbați. Cum acest lucru a fost bine constatat în marea necropolă de la Mihălășeni, unde majoritatea mărgelelor au fost descoperite la femei, putem admite că și aici avem de a face cu morminte ale unor persoane de sex
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care influența romană era deja bine implementată. Aceste influențe sunt evidente în cultura materială, prin prezența unor artefacte strâns legate de cultura romană și mai ales vehiculate din Imperiu pe cale comercială, dacă ne referim la atelierele romane privind obiectele de podoabă și, în special, cele din sticlă sau metale, cât și în privința ceramicii, monedei și mai ales acea influență a noii religii - creștinismul, adus aici nu numai prin obiecte de cult, rituri și ritualuri de înmormântare, ci și prin misionari creștini
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
acea influență a noii religii - creștinismul, adus aici nu numai prin obiecte de cult, rituri și ritualuri de înmormântare, ci și prin misionari creștini. Relațiile cu lumea romană ilustrată mai ales prin schimburile comerciale sunt evidente prin numeroasele obiecte de podoabă, tezaurele monetare și bogata varietate a vaselor de import. Printre ele notăm amforele, diverse alte forme de vase și în special ceramica zgrunțuroasă, lucrată la roată, care înlocuiește pe cea lucrată la mână, din pastă grosolană, caracteristică populației locale, respectiv
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu zonele imediat învecinate, cât și cu populații mai îndepărtate cu care aveau cel puțin legături comerciale. Unele din obiectele descoperite fac parte din produsele importate, în special din lumea romană, dacă ne referim la amforele de import, obiectele de podoabă, mărgele, fibule, catarame etc. venite din atelierele romane, precum și alte produse specifice unor populații care au creat această nouă cultură materială din sec. IV d. Chr., respectiv goții și dacii liberi. Într-un singur mormânt s-au descoperit câteva oase
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
această nouă cultură nu este o creație doar a unei singure populații, ci a mai multor grupuri etnice. Apariția ei în această zonă nu înseamnă și o dispariție totală a fondului local, atât în ceea ce privește tipul de locuință, uneltele, obiectele de podoabă, și mai ales ceramica. Noutatea vine, mai ales, în perioada de mare înflorire a acestei culturi, în care este remarcată și expansiunea goților în răsăritul Europei. Desele înfrângeri ale populației dacilor liberi în confruntările cu Imperiul Roman, de la sfârșitul sec
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de morminte, care poate constitui un ritual aparte. Prezența ofrandelor de carne sau a unor recipiente pentru băut, în special căni, confirmă existența unor ritualuri respectate de întreaga comunitate a dacilor liberi. Inventarul cel mai bogat îl reprezintă obiectele de podoabă, în special mărgelele din sticlă. Se constată, de asemenea, lipsa fibulelor, a cataramelor sau a altor obiecte de podoabă, care apar frecvent în celelalte necropole. Acest fapt ne îngăduie să considerăm o datare mai timpurie a acestei necropole, care să
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
special căni, confirmă existența unor ritualuri respectate de întreaga comunitate a dacilor liberi. Inventarul cel mai bogat îl reprezintă obiectele de podoabă, în special mărgelele din sticlă. Se constată, de asemenea, lipsa fibulelor, a cataramelor sau a altor obiecte de podoabă, care apar frecvent în celelalte necropole. Acest fapt ne îngăduie să considerăm o datare mai timpurie a acestei necropole, care să fie cât mai apropiată de dispariția așezărilor de tip „dava” din Moldova. De asemenea poate fi pus și în legătură cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de uz casnic, cum sunt acele de cusut, accesoriile vestimentare, prezența celor 10 fibule din fier sau bronz, care ajută la datarea oarecum mai târzie a cestei necropole, respectiv sfârșitul sec. III d. Chr. și începutul celui următor. Obiectele de podoabă sunt mai numeroase și mai diversificate, incluzând aici, în afară de mărgele, cercei, brățări, pandantive (căldărușă din fier și o piesă din argint) și un fragment de monedă. Ceramica, de asemenea, este diversificată și mai numeroasă, cuprinzând cele trei tipuri: lucrată la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pandantivelor, mărgelelor, cerceilor, brățărilor, descoperite în special în zona gâtului, pe umeri sau pe piept. Mărgelele purtate în coliere la gât, sunt consemnate în număr apreciabil. Unele coliere aveau până la 100 de exemplare. Atât fibulele cât și alte obiecte de podoabă au dat posibilitatea să datăm cu multă acuratețe limitele cronologice ale necropolei, dovedind evoluția identică cu celelalte necropole ale dacilor liberi din Moldova, sunt cele de la Bărboasa-Gălănești, Poienești, Gabăra-Moldoveni, Pădureni, Văleni. La sfârșitul acestor constatări privind datarea celor două necropole
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sensuri noi. Colecția de arheologie a învățătorului Marin Rotaru constituie rodul cercetărilor sale de teren, întreprinse în cei 165 peste 30 de ani și cuprinde o gamă diversificată de vestigii arheologice: unelte, arme, ceramică, figurine antropomorfe și zoomorfe, obiecte de podoabă, piese cu însemne creștine, monede. Ele provin din arealul geografic Horincea - Elan - Prut și acoperă o importantă perioadă de timp, de la pale olitic și până în Evul Mediu, în același timp, aceste importante descoperiri arheologice trădează o continuă și densă locuire
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]