4,456 matches
-
organizator al masacrelor de ofițeri ruși de la Vologda (1918); Peters, șeful Serviciului de Contraspionaj; Anski, șeful Serviciului de Spionaj, ajutat de Bobrevnisky și Marta Zaralska (baroana Nitz); agenții David Rosenblum și Karl Kenner, care activau și în favoarea Serviciului de Informații polonez. Serviciul de Propagandă era dirijat de Parvud Helphand, care a organizat grupuri ruse așa-zis moderate, cu sarcina de a promova o împăcare între emigranți și bolșevici, precum și de a-i convinge să lucreze în favoarea Rusiei, nu a guvernului. În cadrul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
exprimau ferm că în Polonia „nu se va repeta cazul Cehoslovaciei”, adică nu vor accepta să cedeze zone din teritoriul național, ci se vor opune cu arma în mână în cazul unui atac. Fără a cunoaște prevederile Pactului Ribbentrop-Molotov, diplomații polonezi își închipuiau că a sosit momentul ca Polonia și România „să se decidă a accepta prietenia armată a Rusiei”, aceasta fiind, în opinia lor, cel mai sigur mod de a preveni un atac german. Agenții Corpului Detectivilor infiltrați în Legația
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unor «cordoane de baraj». La finalul anului 1939, efectivele militare s-au redus cu peste 60%, însă au rămas pe poziții unitățile din Basarabia și s-au extins «cordoanele de baraj» la toate frontierele României. În acest context, foarte mulți polonezi - civili, militari, membrii ai guvernului - au ales drept refugiu temporar sau definitiv România. O dată cu sosirea miniștrilor și liderilor militari de la Varșovia, statul român a fost pus într-o situație extrem de delicată. Pe de o parte, guvernul de la București a rezistat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lupta politică în spațiile democratice. Inițial instalați la Cernăuți - în Palatul Mitropolitan și la reședința rezidentului regal -, oamenii politici din țara cotropită au inițiat acțiuni politice, care au încălcat legile neutralității. Președintele Ignacy Moscicki a adresat o proclamație către toți polonezii de a continua lupta de eliberare și i-a primit pe ambasadorii Marii Britanii și Greciei din România, iar colonelul Jozef Beck, ministru de Externe, a refuzat să declare că membrii guvernului renunță la activitățile politice, toate acestea conducând la decizia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
celui supravegheat. Următoarele două săptămâni, monitorizarea activităților zilnice desfășurate de colonelul Beck nu a evidențiat nimic deosebit. Acesta a făcut plimbări cu barca pe lac, a înotat, a citit, a fost vizitat de generalul I. Gorceakovski, Boris Poveski și alți polonezi. În ultima zi a lunii iulie 1940, oaspetele de la Snagov a fost vizitat, timp de o oră, de un director din Ministerul de Interne, Aslan, și de Stanislas Savorski, consilier în cadrul Ambasadei Poloniei din București. În continuare, jandarmii au constatat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost vizitat, timp de o oră, de un director din Ministerul de Interne, Aslan, și de Stanislas Savorski, consilier în cadrul Ambasadei Poloniei din București. În continuare, jandarmii au constatat o înmulțire a vizitelor la Dobroșești, în cea mai mare parte polonezi: inginer Plotzlovici, Marian Marinov, Todinet Schetzel, Eadela Irti, Former Stan Marian, Ladislau Vlașcovici, Marian Gorkovski etc. Șeful Corpului Detectivilor din D.G.P., inspectorul Paul C. C. Dobrescu a întocmit un referat, la 4 august 1940, privind măsurile de securitate din jurul vilei Teodoride
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai capabili” generali sovietici; comandant de armată gradul I Uborevici, remarcat în luptele contra armatelor conduse de generalul Denikin și comandant al trupelor din Extremul Orient; comandant de armată gradul II Kork, a luptat contra lui Denikin, Vranghel și a polonezilor, apoi a avansat în fruntea Districtului Militar Moscova și a Academiei Militare; comandant de corp de armată Eideman, „o figură oarecum liniștită și foarte modestă”, a comandat Districtul Militar Siberia și a fondat Organizația „Usoaviachim”; comandant de corp de armată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
judecătorești, prin care a cerut ca datele de interes, inclusiv propunerile către procurorul general, să fie comunicate săptămânal. Situația creată la frontierele României în ultima parte a anului 1939 și în prima parte a anului 1940, prin fluxul de refugiați polonezi, tentativele de trecere frauduloasă a frontierei la granița de vest și intensificarea acțiunilor subversive la granița de est au impus noi măsuri de supraveghere și control. Pentru coordonarea unor măsuri pe acest palier, prin Decizia nr. 44.226 a luat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
revenit în România 37.645 evrei originari din Basarabia și Bucovina, 8561 români de naționalitate germană și 38 de supuși germani cu domiciliul în țară. În antiteză, de la 6 martie 1945 și până la 31 decembrie 1947 au părăsit România 449 polonezi, 537 germani și 1742 armeni, care au fost repatriați în Armenia Sovietică. După preluare puterii de către guvernul dr. Petru Groza, acțiunea informativă a D.P.S. a fost intensificată pentru a se cunoaște „întregul complex al vieții politice, sociale și economice” care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Trifu - deputat, Partidul Democrat. 12. Vasile Ungureanu - senator, Partidul Național Liberal. 13. Anton Ionescu - deputat, Partidul Național Liberal. 14. Ferenc Asztalos - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România. 15. Ioan Minzina - senator, Partidul România Mare. 16. Johan Peter Babias - deputat, Uniunea Polonezilor din România "Dom Polski". 17. Ioan Sorin Marinescu - deputat, Partidul Social Democrat Român. Anexă 15 GRUPUL DE PRIETENIE CU JAPONIA (20 de persoane) Președinte: Csaba Tiberiu Kovacs - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România. Vicepreședinte: Nicolae Cerveni - senator, Partidul Național Liberal
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
Partidul Democrat. 8. Vasile Mandroviceanu - deputat, Partidul Național Liberal. 9. Francisc Attila Vajda - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România. 10. Florea Buga - deputat, Partidul România Mare. 11. Petru Steolea - deputat, Partidul Unității Naționale Române. 12. Johan Peter Babias - deputat, Uniunea Polonezilor din România. Anexă 24 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ CEHĂ (15 persoane) Președinte: Corneliu Turianu - senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. Vicepreședinte: Iosif Panes - deputat, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România. Secretar: Alexandru Peres - deputat, Partidul Democrat. Membri
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
denunțat cu din România sectorul 3 de Tribunalul nr. 216 din 31 Ilfov, nr. octombrie 1987 4.526/1934 5. Comuna Moara, Nr. arhiva Consiliul Școala Școala Preluat Solicitant: satul Bulai, 40.319/1918 local poloneză abuziv comunitatea județul Suceava polonezilor din România 6. Constanța, Consiliul Școala primara Spatii de locuit Naționalizat Solicitant: str. Cuza Vodă Local al musulmană în anul 1948 comunitatea nr. 13, județul Municipiului turcă din Constanța Constanța România 7. Constanța, Legea Ministerul Teatrul Teatrul Decretul Solicitant: str.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 13 din 7 iulie 1998(*actualizată*) privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121238_a_122567]
-
în teritoriile austriece a început să decadă față de celelalte naționalități, tendință care avea să se manifeste permanent pînă în 1914. Provocarea nu venea din partea slavilor sudici aceștia constituiau doar 7,3% din populația Austriei -, ci mai curînd din partea cehilor, a polonezilor și a italienilor. Franz Joseph ar fi trebuit să încerce să rămînă deasupra luptelor naționale și să-i trateze în mod egal pe toți locuitorii din ambele părți ale imperiului său. Fiind un conducător extrem de conștiincios, împăratul punea accentul principal
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
semnase Alianța Dualistă cu Germania, împăratul ducea o politică internă nefavorabilă supușilor lui germani. El l-a numit ca șef al guvernului, bazat pe conservatori, pe unele grupuri clericale și pe anumite partide slave, mai ales din rîndul cehilor și polonezilor, pe prietenul său, contele Eduard von Taaffe. Guvernul, cunoscut sub numele de Inelul de Fier, a stat la putere din 1879 pînă în 1893. Din el făceau parte și germani, dar aceștia proveneau din regiuni conservatoare ca Stiria și Tirol
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
controlul asupra teritoriilor coroanei boeme, care erau alcătuite din Boemia, Moravia și o parte a Sileziei, unde cehii formau aproape 60% din totalul populației. Ei nu urmăreau o divizare după criteriul naționalității și se opuneau, bineînțeles, atît germanilor cît și polonezilor. Centrul atacului cehilor avea să fie problema folosirii limbii germane în administrație. Puși în fața acestei provocări, germanii au intrat și ei într-o perioadă de reînviere a entuziasmului național. Asemeni popoarelor slave și ungurilor, ei erau forțați să-și definească
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și sărace. Bucovina Bucovina era posesiunea austriacă cea mai amestecată din punct de vedere etnic. Conform recensămîntului din 1910, aici trăiau 305 000 ucraineni, 273 000 români, 168 000 germani și 102 000 evrei, alături de un număr destul de mare de polonezi și unguri. În 1775, în momentul în care regiunea a fost anexată de către imperiu, ea a fost unită cu Galiția, fiind dominată de o administrație poloneză. Conducerea locală s-a opus vehement acestei asocieri, cererile de separare făcînd în 1848
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1907, din cei 9106 de membri ai acestuia, numai 2493 erau din partea locului. Totuși, la nivelul administrativ aflat în legătură nemijlocită cu populația, majoritatea funcționarilor erau de origine slavă. Croații ocupau aproximativ jumătate din posturi, dar erau și mulți cehi, polonezi și sloveni. Motivele de bază ale răscoalei din 1875 fuseseră sistemul deficitar al deținerii pămîntului și nemulțumirea țăranilor, numiți kmeți, care munceau pe marile moșii. Autoritățile habsburgice au făcut puțin pentru remedierea acestei situații. Agalele și beii musulmani proprietari de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lui extremiste, atitudinea lui față de sîrbi nu era mai violentă decît cea a unora dintre partidele maghiare față de celelalte naționalități ale statului, decît a grecilor față de cetățenii lor slavofoni, decît cea a sîrbilor față de albanezi sau a rușilor panslaviști față de polonezi. Obiectivul central al naționalistului croat era instituirea unui stat croat, fie în cadrul imperiului, fie ca unitate statală independentă. Înainte ca acesta să poată fi atins, trebuia să fie rezolvate însă anumite probleme foarte dificile. Deosebit de serios era faptul că populația
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în iunie 1956 o serie de revolte. Partidul Comunist Polonez a cerut în acest moment reinstalarea în fruntea partidului a epuratului Wladislaw Gomulka. După o perioadă de tensiune, timp în care diviziile sovietice înaintau spre Varșovia, Hrușciov a acceptat revendicările polonezilor. Acestea nu reprezentau firește nici o amenințare la adresa regimului comunist polonez sau a controlului sovietic asupra regiunii. O serie de alte reforme introduse ulterior în Polonia includeau desființarea gospodăriilor agricole colective organizate, privilegii mai mari pentru biserica catolică și o diminuare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
timp evidente multe dintre dezavantajele modelului stalinist de dezvoltare economică. Statele mici puseseră în aplicare programe exagerat de ambițioase și se concurau unele pe altele. După cum comenta Hrușciov: Este imposibil să dezvoltăm totul și peste tot în același timp [...] Ungurii, polonezii, românii și alții au încercat să clădească totul doar prin propriile lor puteri [...] În privința producției de tractoare sau de vehicule motorizate, de exemplu, în zilele noastre situația se prezintă astfel: se fabrică tractoare și vehicule motorizate nu numai în Uniunea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
septembrie 1631, Pr. Bonnici îi scria Părintelui della Fratta că ar fi auzit că Episcopul de Bacău (Gabriel Fredro, O.F.M. Obs.) ar fi murit și că regele Poloniei ar fi ales deja un altul, adăugând: (...) că țara nu vrea polonezi și, mai mult decât atât, regele Poloniei nu are nimic de-a face cu aceste pământuri, întrucât această țară aparține cu totul și în întregime sultanului. Informația era adevărată. Cu două zile anterior, regele Ladislav (Władysław IV Waza, 1632-1648) a
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
în capitala Moldovei, iar situația e singulară ca un baron grec să fi construit o biserică pentru catolici. În iunie 1633 s-a refugiat la Constantinopol și Pr. Frascella cu însoțitorul său întrucât otomanii au trimis o armată impresionantă împotriva polonezilor, datorită schimbării domnitorului Moldovei. Dar Prefectul Misiunii i-a retrimis în Moldova la sfârșitul aceleiași luni pe însoțitorii lor, pentru a nu lăsa abandonată acea lume, dat fiind că și Pr. Paolo Bonnici în februarie precedent lăsase Moldova pentru Constantinopol
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
-i și 50 de scuzi pentru cheltuielile necesare vizitei. Printre motivele invocate de Episcopul Zamoyski era și cel de neacceptare din partea domnitorului. Fapt destul de explicabil. Moldova se afla sub stăpânirea turcilor, care erau la rândul lor în războaie continue cu polonezii. Natural, un Episcop polonez în Moldova propus de regele Poloniei era suspect turcilor și incomod domnitorului. Nu ne este la fel de limpede și motivația sărăciei veniturilor episcopale. Că aceasta nu era chiar așa de săracă se poate deduce și din aceea
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
încâlcit suficient activitatea promițătoare a misionarilor care, la un moment dat, au pus la îndoială existența însăși a Misiunii. Vom încerca să le rezumăm. I Misiunea din Moldova Dioceza de Bacău în Moldova a fost încredințată din 1633 îngrijirii Episcopului polonez Jan Baptista Zamoyski O.P. După ce a efectuat în 1636 o vizită diocezei și principalelor centre catolice, în compania misionarului Pr. Benedetto Emanuele Remondi, O.F.M. Conv., și după o scurtă ședere în reședința din Bacău, s-a retras în
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
lor bulgari (franciscani bulgari n.n.) nu ar trebui să caute și nici nu ar avea nevoie confesori dintr-o altă Provincie. 7. Nu e adevărat că ar exista morminte de bulgari, se știe bine că sunt ale italienilor, ragusanilor și polonezilor, după cum se poate vedea chiar de pe inscripțiile de marmură care zac în biserică; nu există nici moșteniri sau donații, iar dintr-un hrisov domnesc aflăm că totul provine de la Mihnea voievod (1508-1510), de la Pr. Francesco, Franciscan Conventual, și de la alți
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]