2,744 matches
-
crescuți în religia ortodoxă a neamului, respectă biserica și participă la slujbele de sărbători, adevărate momente de înălțare spirituală. Respectă morții, oricare ar fi ei, pe ultimul lor drum aceștia fiind conduși de aproape întreaga suflare a satului. Parastasele și pomenile nu se termină, iar abundența și varietatea preparatelor de pe mesele acestor evenimente reprezintă încă o dovadă a dragostei față de cei dispăruți, dar și a respectului față de cei vii. În comună există un număr însemnat de familii cu rădăcini adăstând în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de fulgere, precum și de alte boli grele. Cine lucrează în această zi, are credința că ar putea fi lovit de trăsnet, el sau oile sale, sau să-i bată piatra semănăturile și poamele. Tot atunci, ciobanii își dau de pomană câte un miel sau un caș, de sufletul celor răposați. Odinioară era datina de a se tăia mieii abia în această zi, sau să se însemneze mieii și vițeii, adică să li se taie puțin dintr-o ureche, iar la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locuitorii satelor noastre se pregăteau pentru viața „de dincolo”, pregătindu-și hainele în care vor fi îngropați, pânza albită sau punțile. În vremurile când localnicii aveau o stare materială bună, adică înainte de colectivizare, exista obiceiul ca ei să-și facă „pomană de vii”. Era prin anul 1963, când am mers la Nicolae - fratele cel mai mare al soacrei mele, Elena Savin din Tarnița, care-și chemase pe cei doi copii, precum și nepoții, la o asemenea pomană. În acest scop, au amenajat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca ei să-și facă „pomană de vii”. Era prin anul 1963, când am mers la Nicolae - fratele cel mai mare al soacrei mele, Elena Savin din Tarnița, care-și chemase pe cei doi copii, precum și nepoții, la o asemenea pomană. În acest scop, au amenajat în curte o „casă” din rogojini cât o cameră, în care au adunat toate cele necesare unui interior de locuit: pat, masă, scaune, sobă, lăicere, plapumă, pernă, lampă, găleată ș.a. În fața casei, din rogojini, au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sobă, lăicere, plapumă, pernă, lampă, găleată ș.a. În fața casei, din rogojini, au plantat un prun de ramurile căruia au atârnat fructe, colaci, haine și încălțăminte. După ce preotul din sat a făcut slujba de sfințire a lucrurilor și a mesei cu pomană, toate acestea s-au dat de pomană cu colac și lumânare celor mai săraci, spunânduse: „Pe lumea aceasta să fie pentru tine, iar pe lumea cealaltă să fie de sufletul meu”. Cel ce primea pomana răspundea, la rândul său: „Bogdaproste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În fața casei, din rogojini, au plantat un prun de ramurile căruia au atârnat fructe, colaci, haine și încălțăminte. După ce preotul din sat a făcut slujba de sfințire a lucrurilor și a mesei cu pomană, toate acestea s-au dat de pomană cu colac și lumânare celor mai săraci, spunânduse: „Pe lumea aceasta să fie pentru tine, iar pe lumea cealaltă să fie de sufletul meu”. Cel ce primea pomana răspundea, la rândul său: „Bogdaproste”. Înainte de moartea cuiva, atunci când sfârșitul acestuia era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucrurilor și a mesei cu pomană, toate acestea s-au dat de pomană cu colac și lumânare celor mai săraci, spunânduse: „Pe lumea aceasta să fie pentru tine, iar pe lumea cealaltă să fie de sufletul meu”. Cel ce primea pomana răspundea, la rândul său: „Bogdaproste”. Înainte de moartea cuiva, atunci când sfârșitul acestuia era inerent, rudele apropiate își cereau, pe rând, iertare de la acesta, iar preotul îi dădea ultima împărtășanie. Se crede că muribundul ce nu este iertat moare mai greu. Când
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cai sau boi, împodobit cu lăicere și covoare. Rudele celui mort și cunoștințele acestuia închideau alaiul.. Mortul era scos din casă cu picioarele înainte, de către rudele apropiate, acestea primind câte un prosop. În poarta casei celui decedat se dădeau de pomană pernă, plapumă, o oaie și o găleată de apă. Cel care primea găleata trebuia să dea de pomană, timp de patruzeci de zile câte o găleată cu apă. Cortegiul funerar se oprea de doisprezece ori până la cimitir, de regulă în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
scos din casă cu picioarele înainte, de către rudele apropiate, acestea primind câte un prosop. În poarta casei celui decedat se dădeau de pomană pernă, plapumă, o oaie și o găleată de apă. Cel care primea găleata trebuia să dea de pomană, timp de patruzeci de zile câte o găleată cu apă. Cortegiul funerar se oprea de doisprezece ori până la cimitir, de regulă în locuri care au avut în trecut legătură cu activitatea celui decedat. În aceste locuri se oficiau scurte slujbe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu apă. Cortegiul funerar se oprea de doisprezece ori până la cimitir, de regulă în locuri care au avut în trecut legătură cu activitatea celui decedat. În aceste locuri se oficiau scurte slujbe numite ectenii sau evanghelii și se dădeau de pomană așa-numitele „punți”, care constau în bucăți de pânză albă și o găleată de apă, însoțite de o lumânare aprinsă. Carul mortuar trebuia să treacă peste aceste „punți”. Aceste „punți” reprezintă în credința ortodoxă cele douăsprezece vămi prin care trebuie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care evocă faptele bune ale răposatului și compasiunea familiei, în cel mai emoționant moment rudele și cunoștințele decedatului își iau rămas bun de la acesta. Sicriul este, în final introdus în groapa săpată din timp. Deasupra gropii se dau de pomană groparilor un cocoș și o găină. După înmormântare, toți participanții aruncă pământ în groapă, cu vorbele „să-i fie țărâna ușoară”. Urmează praznicele de 3, 9 și 20 de zile, ridicarea panaghiei la 40 de zile, parastasul de 6 luni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țărâna ușoară”. Urmează praznicele de 3, 9 și 20 de zile, ridicarea panaghiei la 40 de zile, parastasul de 6 luni și de 1 an, purtarea prescurilor 1 în Postul mare, deshumarea la 7 ani și, apoi, un număr de pomeni încredințat rudelor prin diverse pomeniri ocazionale. - 40 de zile aveau loc practicile menite să ușureze trecerea în cealaltă lume a celui dispărut. După praznicul din ziua înmormântării, pentru integrarea celui mort în „lumea de dincolo”, obiceiurile funerare presupuneau: purtatul doliului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era îmbrăcat în straie de mire, respectiv de mireasă, iar alaiul era însoțit de brazi și lăutari. Cultul morților se practică și astăzi cu ocazia „moșilor” de vară și de toamnă, de iarnă și din post. Atunci se dau de pomană străchini cu mâncare caldă, ulcele cu vin, colaci și lumânări aprinse, de sufletul celor morți. Exista credința conform căreia lumina și aburul mâncării calde ajung la sufletul celui decedat. Înainte de a se împlini un an de la înmormântare, se face praznicul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tradiționale. Până a nu se împlini 7 ani de la data decesului, se face dezgropania. Cu această ocazie se dezgroapă rămășițele decedatului, se spală oasele cu vin, se pun într-o bucată de pânză albă, se face slujbă la groapă și pomană acasă. După ce au stat o noapte dezvelite, oasele se îngroapă din nou. Când nu se dorește exhumarea, „se împânzește” mormântul, se acoperă mormântul cu pânză albită, se fac slujba de pomenire și praznic acasă. Dezgropaniei la 7 ani reprezintă, probabil
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
omizi. Cu o zi înainte, femeile coc colăcei în diferite forme, îi ung cu miere și îi presară cu nucă, împodobindu-i cu cercuri mici care simbolizează echinocțiul de primăvară. „Mucenicii” se sfințesc la biserică, după care sunt dați de pomană, cu lumânare aprinsă și un pahar cu vin. Tot acum se ascut fiarele plugului, vitele sunt bine hrănite, pentru ca lucrările de primăvară să înceapă bine. Dacă tună în această zi, vara va fi neroditoare. La Tarnița, scoaterea plugului la câmp
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păstra grăsime ce se turna cu ajutorul pâlniei. Din picioarele afumate se pregăteau răciturile pentru Paști. Cu porcul astfel pregătit, cu butoiul plin de vin, gospodarii locului întâmpinau Anul Nou. De aici vine și proverbul „Crăciunul sătulu’ și Paștele fudulu”. Pomana porcului se numește „chebae”. Cu această ocazie se făceau două feluri de mâncare din carne proaspătă de porc: borș dres cu sânge strâns de la înjunghiere și friptură cu varză acră sau cu murături. BOBOTEAZA Boboteaza (Iordanul) este o foarte mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cenușa se presăra pe bubă, zicând: „M-am sculat sâmbătă dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și mă duc la pădurea mare./ M-am întâlnit cu o iadă albă/ Și-am tăiat-o/ Și-am făcut pomană mare/ Și-am chemat toate bubele, toate zgârieturile./ Numai buba cea ră n-am chemat/. S-a mâniat, s-a supărat,/ Rădăcina i-a săcat./ Să rămâie Ioana curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Impunătoare și colerică, târgoveața se remarcă prin vestimentație bogată, menită nu doar să o individualizeze, ci să-i releve și gusturile, dorința de opulență primând în fața unei eleganțe veritabile: „În parohie nu aflai cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
i cinstea pronia cerească,/ Regină a Evropei să domnească!// Frumoasă coz, dar fără nfumurare;/ Ani fragezi, dar în toate cumpătată;/ Virtutea - steaua-i călăuzitoare;/ Mereu supusă, aspră niciodată;/ Întrînsa-i gingășia întrupată;/ Iar inima-i-locaș de neprihană,/ și mâna - mână spartă la pomană.”752 Faima unei astfel de donna angelicata nu putea decât să facă înconjurul lumii, ajungând până în Siria și făcându-l pe sultanul de aici să o dorească mai presus de orice. Donna angelicata este mai mult o iluzie, iar fascinația
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
locale și fără prea mare miză pentru locuitorii acestui județ atenți doar la prestația (bună) a Gabrielei Crețu care ne va reprezenta la Bruxelles. Au fost alegeri fără campanii electorale, așteptându-se totul de la bidiviii din frunte, cheltuindu-se pentru pomeni conjuncturale minimum posibil sau deloc. Unii n-au vrut, alții n-au avut... Prestațiile diferite au fost determinate și de oameni și de bani. PSD a rămas principalul competitor motivat de forță financiară și mai ales de locul dinainte eligibil
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Muritori, de foame (locuri eligibile). Cum orice campanie electorală înseamnă și bani această formațiune e în lacul adânc unde-și trage aer cu țevia și nădejdi cu ștevia. Ar spune multe, dar n-au cârnați, caltaboși, vin, fanfare sau alte pomeni electorale iar cei câțiva oameni de mare valoare privesc neputincioși la politica bogaților. O campanie mai slabă ca asta nici nu se mai putea face. Din cauza asta nu cred în procentele anterioare. PD cu Prăpădiții Demni în jurul lui Băsescu sunt
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ar fi dat ceva milioane la balurile bobocilor și că 2 sau 3 licee sunt baza de acțiune a pufuleților. Dacă-i așa, directorii nu știu cu ce foc se joacă ! Dar dacă nici atâta n-au, degeaba au dat pomeni electorale la pensionari în câteva localități. Oricum, câte tacâmuri au dispărut, atâtea voturi au ! Au făcut și fac exact ce trebuie să piardă ! PSD cu Puzderia Societarilor ne-Dezbinați (în județ) a fost cel mai bine organizat în această campanie
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în total vreo zece titluri -, care mai este numită, cu o îngăduitoare ironie, și „mica Maica Teresa a Basarabiei”, este persoana cea mai competentă în gestionarea umilinței și sărăciei basarabenilor. Nimeni altcineva la noi nu poate organiza cu atâta talent pomenile pentru săraci, încropite, se spune, din ajutoare umanitare venite din străinătate. Este un domeniu controlat autoritar de Maricica Livițchi și partidul său (al Dreptății Social-Economice), înregistrat în toamna anului trecut, cu care este hotărâtă să câștige alegerile parlamentare din 22
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Anterior, când schița inițierea lui Hadrian în ritualurile secrete din Eleusis, manifestase curiozitate față de modul în care Mann trata magia și ocultul. Acum, la mijlocul anilor '50, după ce publicase cu succes Memoriile lui Hadrian și Electra și, mai recent, în 1956, Pomana lui Alcippus, a ajuns să creadă, parțial sub influența lui Mann, că aterizase pe o nouă temă din condiția umană, ceva de interes major pentru un scriitor de ficțiune istorică, așa cum se considera ea. Un asemenea catalizator fusese Mann. Vechiul
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
În anii de după moar tea lui Mann din 1955, Yourcenar a făcut multe ocoluri literare de la Piatra filozofală, nu numai publicând piese cum ar fi Electra, care îi plăcuse lui Mann atât de mult dar și un volum de poezie, Pomana Alcippus, în 1956, ediția Cavafis (1958) și o ediție revăzută a cărții Obolul visului (1959). Alte proiecte care îi consumaseră tot atât de mult timp includeau eseuri lungi despre Piranesi, despre castelul francez de la Chenonceaux din Touraine, unde puberul Henri II își
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]