60,135 matches
-
imagini fosgăitoare în care se amestecă baroc melancolia crepusculului, plictisul eternității, delirul surd al viscerelor și promisiunea fierbinte a mîntuirii. De fapt, cuplul artistic absolut, cu un picior în cazanul cu smoala și cu celălalt în iezerul din care se pornește la vale numai lapte și miere, se constituie chiar aici, in expoziția Maculata concepție, tocmai prin această întîlnire. Restul este doar fundal. Cum fundal este, din păcate, sculptură lui Adrian Ilfoveanu care nu intră nici în discursul și nici în
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
cuprinse în articolul istoricului Ileana Florea - O prezență feminină controversată în viața lui Slavici. * Fiindcă a venit vorba de "prezenta feminină", merita să ne oprim puțin la editorialul redactorului-sef Vasile Dan, Feminismul și critica literară. Poetul și eseistul arădean, pornește de la constatarea că, după ^89, prezența femeilor în literatura noastră a căpătat o amploare fără precedent, în special în paginile revistelor culturale, în condițiile în care reputați scriitori au fost atrași de alte domenii ale vieții publice: Noutatea neașteptată a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
că lipitorile" (Peisaje rănite). Un centru de atracție fascinant îl constituie universul personajelor dostoievskiene, dintre care cîteva sînt interpretate liber, bunăoară Raskolnikov: "Spaimă delirul cu ochii sticloși.../ Și iar/ Chinuit de al zecelea gînd:/ Roșu pe roșu nu se cunoaște./ Pornește prin subteranele varului/ Zgomotele îl catapultează-n taverne/ Oamenii il strivesc sub picioare./ Ucigaș pe albul zăpezii". Treptat, bardul ajunge la o emfaza a mizeriei, poza în cauză avînd un substrat de conștiință contradictorie (o expiere prin conștiința roasa de
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
afirmă că e de o valoare îndoielnică sau lipsită de orice valoare, fiindcă a fost scrisă sub cenzură. Acest raționament, nu lipsit de temei, are cîteva defecte. Dar pînă la ele, să ne oprim la simplă lui afirmare publică. El pornește de la un efect, cenzurarea, pentru a da notă obiectului care a suferit acest efect, literatura. Pentru că, totuși, nu literatura e efectul cenzurii, ci apariția acesteia din urmă e (și) un efect al literaturii. Nu e locul aici pentru a discuta
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
ea a cunoscut la noi o anumita evoluție. Una e de pildă cenzură anilor ^50, alta e cea a următoarelor aproximativ două decenii și în sfîrșit cenzură ultimului deceniu are și ea, propriile ei trăsături. Autorii raționamentului despre care vorbeam pornesc de la prezumția de vinovăție a literaturii publicate în România în acest interval. Dacă a trecut de cenzură, inseamna ca literatura s-a supus normelor acestei instituții, cu alte cuvinte nu conteaza ideea că autorul pornește de la libertatea lui interioară și
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
Autorii raționamentului despre care vorbeam pornesc de la prezumția de vinovăție a literaturii publicate în România în acest interval. Dacă a trecut de cenzură, inseamna ca literatura s-a supus normelor acestei instituții, cu alte cuvinte nu conteaza ideea că autorul pornește de la libertatea lui interioară și că el are de-a face, la un moment dat, cu instituția cenzurii. Contează strictă existența a cenzurii, ca barieră. O asemenea viziune nu diferă prea mult de aceea a cenzurii din anii ^50 cînd
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
-i drept, după reîntoarcerea din exil (și chiar în timpul acestuia) mai activi se vor dovedi a fi pașoptiștii munteni. Cei mai activi dintre ei fiind gruparea constituită în jurul lui I.C. Brătianu și C.A.Rosetti. S-au remarcat în luptele pornite împotriva domnitorului Al. I. Cuza care, prin tendințele sale cezariste (după modelul lui Napoleon al III-lea) și-a atras dezaprobarea și a conservatorilor și a liberalilor constituiți în așa-numita monstruoasa coaliție, care a forțat abdicarea silită a domnitorului
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
în ansamblu, fie că era vorba de unul mai amplu (Erwartung), de un trio (Aperto) sau de un duo (Thierry Miroglio și Ancuza Aprodu), diferențierile intervenind în perimetrul forței de persuasiune a interpretării; însă nuanțările ce se pot face comparativ pornesc de la un nivel de "meșteșug" incontestabil. Că de obicei, bogăția ofertei Festivalului devine ușor obositoare: alături de cele două concerte zilnice intervin simpozionul de muzicologie (anul acesta omagiind personalitatea lui Anatol Vieru, de curând dispărut dintre noi) sau conferințe ale unor
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
inima celui angajat în această dispută. Aură tragică pe care numele maestrului o dobândește în desfășurarea unei istorii crude pare, de la un punct, scena unei sfâșieri intime, constitutive. "Bivalenta" lui Fay fusese deja, de multă vreme, consacrată conceptual de Freud, pornind de la un termen creat de Eugen Bleuler, cel de "ambivalenta". Întrucâtva mai obscur, Alfred Adler va vorbi despre o "încrucișare de instincte". Wilhelm Stekel - și, pe urmele lui, Fritz Wittels - despre "bipolaritate": situația fizică a proprietăților magnetismului ar circumscrie mai
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
Tipoia - unul dintre cei mai importanți și mai demni artiști din generația lui, maturizata deplin după cel de-al doilea război, aproape ignorat însă în ultimii săi ani de viață și complet necunoscut de către generațiile mai tinere-, George Tzipoia a pornit și o acțiune complexă de readucere în actualitate a operei și a personalității tatălui său. Înființarea Fundației Alexandru TIPOIA, editarea unui important album și, mai ales, organizarea la Muzeul Național de Artă a unei mari retrospective Alexandru Tipoia sînt doar
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
Ceea ce mi se pare mai interesant e mecanismul care duce la un asemenea tip de rușine. Din cîte am observat, aceasta rușine vine de la o generalizare forțată. În ^90, după mineriada din iunie, am citit sau auzit asemenea mărturisiri care porneau de la observarea acțiunii minerilor, a unor persoane aflate atunci la putere și a unei mulțimi care a aclamat isprăvile minerilor. Mi se pare foarte normal să-ți iei distanță față de anumite acțiuni cu care nu ești de acord și e
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
răului, în sensul unei exemplarități în virtutea căreia un eveniment tragic și oribil să coabiteze, paradigmatic, cu altele de același tip, oricît de diferite circumstanțele istorice producătoare. Nu am impresia că aceeași ar fi miza demersului lui Besançon. Dilemă de la care pornește autorul este următoarea: cum de e posibil că principalele evenimente malefice ale acestui secol, Holocaustul și Gulagul, să fie, primul sfredelit de o hipermnezie veșnic alertă, frenetic căutătoare de noi documente, mărturii, descoperiri ale răului, iar al doilea înecat în
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
a ignora istoria stalinismului, e important să stabilim în ce măsură se pot plasă, fie și într-un mod ideal, nu neapărat că realizare discursiva în spațiul public, pe aceeași axa de evaluare cele două fenomene. Precizarea, esențială cred eu, de la care pornește Besançon, este ca manieră de ucidere, felul în care au pierit cohortele de victime ale nazismului și comunismului (unii executați prin împușcare sau uciși lent prin înfometare și epuizare fizică, alții gazați) nu poate constitui un criteriu de evaluare a
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
Al.I. Cuza, Inochentie Micu, Spiru Haret, Coresi, Ț. Arghezi, M. Sadoveanu, C. Noica, M. Vulcănescu, G.E.Palade, Petru Rareș, pionierii aviației românești. Cu siguranta, Lucian Boia, de la Centrul de Istorie a Imaginarului, ar putea să realizeze un studiu incitant pornind de la această anchetă care, la o adică, și-ar avea locul potrivit că addenda la Istorie și mit în conștiința românească. Cele mai interesante mi s-au părut, însă, nu opțiunile previzibile ale celor care au răspuns, ci cîteva curiozități
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Andreea Deciu Deși e o cărticica de nu mai mult de șaizeci de pagini, Abuzurile memoriei a lui Tzvetan Todorov punctează cîteva idei interesante și importante pentru acest sfîrșit de veac măcinat de atîtea remușcări și totodată resentimente. Todorov pornește de la două premise aparent contradictorii. Prima: trăim într-o lume post-Holocaust și post-Gulag, ca atare obsedată de memorie, astfel că zilnic apare un nou muzeu, un monument, o expoziție - tot atîtea forme de a recupera trecutul. A doua: sîntem, conștient
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
sînt vinovați atunci nimeni nu mai este vinovat. E, din păcate, chiar opinia filosofului nostru. Exagerată. Pentru că în procesul de denazificare întreprins de nouă Germanie, în întreținerea sentimentului de culpă al germanilor pentru ceea ce a făptuit regimul hitlerist nu se pornește de la vinovăția recunoscută a întregului popor german. Judicioase sînt, în schimb, constatările amare ale filosofului despre practicile sovieticilor de a subjuga, cinic, țara și a o fraudă de bogățiile ei, într-o perioadă de foamete datorită secetei prelungite. Cuvinte aspre
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
semnalat o chestiune economică importantă care are loc în ultimii ani, aceea e că în Ardeal afacerile cu parteneri străini se fac mai ușor, iar asta nu se întîmplă din motive de trădare de țară, ci deoarece relațiile dintre parteneri pornesc de la ideea de bază a cuvantului reciproc dat. Ceea ce nu înseamnă că Ardealul e altă lume, federalizabilă din acest motiv, ci că posibilitățile de a face aici afaceri, fără ca statul să-și bage exasperant nasul în ele, sînt mai mari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
delegații a învățătorilor neplătiți cu lunile, care, vizitîndu-l la mare pe profesor și întrebîndu-l, neliniștita acut, ce să facă, cărturarul, exasperat de neputința economică, i-a răspuns scurt "aruncati-vă în mare"). Trezit la realitate după demisie, N. Iorga a pornit, înfrigurat, o efectivă campanie pentru recucerirea prestigiului. A scris, repede, două broșuri explicative. Nu i s-a părut deajuns. A pornit, tot în iureș, la compunerea a două cărți de memorialistica. Una a intitulat-o, apăsat, O viață de om
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
de neputința economică, i-a răspuns scurt "aruncati-vă în mare"). Trezit la realitate după demisie, N. Iorga a pornit, înfrigurat, o efectivă campanie pentru recucerirea prestigiului. A scris, repede, două broșuri explicative. Nu i s-a părut deajuns. A pornit, tot în iureș, la compunerea a două cărți de memorialistica. Una a intitulat-o, apăsat, O viață de om așa cum a fost. Cea de a doua, de aproape 400 de pagini, scrisă în numai 12 zile (de fapt în cinci
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
foarte nuanțat, interesat cu deosebire de răsfrângerile în conștiința individuală a existenței sociale" (Mircea Iorgulescu). Aceleași două registre (cel al realității nude și cel introspectiv-retrospectiv) se intersectează în cel mai recent român al său, Viața cu efect întârziat (Hasefer, 1998). Pornind de la o realitate prezenta (aceea a personajului central, Obradovici, scriitorul român exilat în Israel și traversând o gravă depresie - aici biografia eroului cărții se varsă în autobiografia autorului ei), românul plonjează, ulterior, în trecut, pentru a reînvia o poveste de
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
armă nu poate fi povestit. Goana după bani și după soluții de a ieși din încurcături din ce in ce mai mari se derulează în modul cel mai natural cu putinmtă. Nimic nu pare contrafăcut, deși de la un moment dat încolo totul este posibil. Pornind de la un joc de cărți și de la o datorie, filmul progresează aproape de la sine pe principiul bulgărelui de zăpadă. Peliculă se poate termină oricînd sau, la fel de bine, poate dura oricît. În pofida durității a ceea ce se întîmplă pe ecran, relaxarea personajelor
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]
-
în Capitală. Ziarista știa bine ce înseamna viața minerilor și simpatiza cu protestele lor, dar - profesional - știa să-și despartă simpatiile de observarea faptelor. Astfel că a evaluat destul de exact șansele de izbîndă ale ultimei mineriade. Liderii jucaseră prost și porniseră la drum urmați de o echipă a șocului de strînsura. Cortina trasă la Stoenesti, urmată de arestarea liderilor, unul cîte unul, a făcut un rău imens minerilor care, după aceea, ar fi avut motive de revendicări sindicale. Baronii ortacilor, transformați
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
a criticii simptomul unor... frustrări...!" Continentalii suceveni vor, în consecință, să reabiliteze "adevărată critică" și, mai ales, să reflecte o nouă mentalitate în raporturile literaturii române cu cele occidentale. Practic, spiritul critic se manifestă în pagini prin Adrian Marino, care, pornind de la două articole despre cenzură din volumul lui Al. Călinescu Interstiții, aduce informații bibliografice suplimentare, demonstrînd că istoria cenzurii în România comunistă nu e un domeniu atît de puțin studiat cum se crede, o primă contribuție în acest domeniu apartinîndu-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
Într-adevăr, găsiți în acest volum un discurs teoretic decupat din paradigmă unui postmodernism nutrit în bună măsură la surse franțuzești, mai cu seamă Baudrillard, dar și Michel de Certeau, chiar dacă al doilea nu e o prezență intelectuală explicită. Leach pornește de la constatarea, banală de altfel, că trăim într-o lume caracterizată adeseori de un "extaz al comunicării", o lume a informației care circulă cu viteze uluitoare, ne ia cu asalt, ne invadează intimitățile (prin mass-media), ne face vulnerabili și ne
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
Rodica Zafiu Sînt riscante generalizările prin care, pornind de la cuvinte și expresii specifice ale unei limbi, cineva încearcă să schițeze hărți ale mentalităților. O expresie familiară a limbii române contemporane, cu ce se mănîncă... (cu sensul: "ce este..."), ar putea provoca asemenea jocuri interpretative, prin simplul fapt că
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]