KorAP: Find »[drukola/base=postbelic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...68 69 70 ...145 >

3,622 matches

Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672

împinge fiecare generație să se sprijine cu orice preț pe o catastrofă. În secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX, istoria de suferință servise drept model, cu un motiv central, Cruciadele și martirii lor. În perioada postbelică, istoria de suferință avea să constituie din nou un punct de sprijin, dar atunci Holocaustul a fost pus în centru, cu pilonii săi, martorii încă în viață. De unde datoria memoriei, care nu era, de fapt, la început, decât datoria de

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
evreu ca Chagall, care o folosise deja înainte și la care Iisus răstignit este însoțit acum de alte simboluri ale persecuției și genocidului: un sat în flăcări, o mamă și un copil fugind, niște refugiați, un evreu rătăcitor... Unii artiști postbelici, precum Corrado Cagli și Hans Grundig, subliniază similaritățile dintre cadavrele din lagăre și Hristos mort de Holbein. Această reminiscență se regăsește și în Genocidul din 1945 de Marcel Iancu. Identificarea se accentuează atunci când în lagăre se descoperă cadavre cu brațele

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
adevărate, granița care le separa nu era chiar atât de clară cum credeau unii. Pentru scriitorul Aaron Zeitlin, Arendt era o reprezentată a diavolului; naziștii trebuiau descriși ca demoni, iar victimele lor ca sfinți. Această diferențiere trebuia menținută pentru generația postbelică, iar cine i se împotrivea merita să fie condamnat. Refuzând chiar și s-o numească pe adversara ale cărei teze le refuta, Zeitlin, ca să spunem așa, o excomunicase și o ștersese din Cartea Vieții. Detractorii lui Arendt voiau să apere

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314

modernizare-industrializare care a dat naștere unor opțiuni educaționale și ocupaționale pentru întregul popor indian, inclusiv pentru femei. În același timp, accentul a continuat să fie pus pe familie și pe maternitate. A fost un scenariu similar celui existent în America postbelică, în special în cele două decenii de după război. Instrucția academică oferită de familii femeilor în domenii tehnologice mixte a fost o reflexie a vremurilor în schimbare, în care atât bărbații, cât și femeile trebuiau să participe la construirea națiunii. În

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
au reflectat de-a lungul timpului aceste contexte politice particulare. Un interes deosebit prezintă tipul de probleme abordate, motivele și modul în care sunt legate de politica instituțională. Este utilă o trecere în revistă a mișcării feministe începând cu perioada postbelică. Spre deosebire de democrațiile occidentale, Coreei de Sud i-a lipsit experiența dezvoltării unei societăți civice democratice concentrate asupra unor valori precum individualismul, egalitatea și drepturile economice și politice. Din cauza colonizării (1919-1945) și a divizării țării (1945), în centrul atenției mișcării femeilor din prima

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482

corpul demografic al popoarelor decât urbanul, cel puțin în cazul României. Și aceasta, în condițiile în care politicile economice ale ultimului secol s-au dovedit a fi sistematic antițărănești și deci, implicit, antirurale. Colectivizarea forțată, prigoana rurală, temnița, exodul țărănesc postbelic, politicile cinismului rural al ultimilor 15 ani, sintetizate în cele două legiuiri ale dezastrului rural, Legea 18 și Legea 1 sau legea Lupu, care au condus la concentrarea sărăciei în rural (peste 70% dintre săracii severi sunt astăzi concentrați în

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
în mișcare colosul industrial național în construcție. În prima etapă (1968-1972) are loc o creștere anuală moderată a ratelor migratorii (până la 338 mii de migranți în 1972). Etapa a II-a (1973-1982) reprezintă maximum migratoriu atins în România în anii postbelici. Practic, acum are loc o adevărată explozie a proceselor de mobilitate teritorială, îndeosebi a fluxului rural-urban. Populația rurală pleacă masiv din sat, fie definitiv, fie schimbându-și doar locul de muncă, părăsind economia de tip agrar a satului și ocupând

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
viața comunitară, povești spuse „cu cuvintele lor” (cum ar fi cel din Gurahonț, județul Arad sau satul Ghizela din județul Timiș). De remarcat este și demersul istoric, cu exemple ilustrative din timpul socialismului real, precum și referirea la situația din perioada postbelică. Lărgirea înțelegerii mecanismelor dezvoltării comunitare nu doar din perspective teoretice curente, ci și pe baza practicilor existente, furnizează un plus de cunoaștere și ne amintește pertinent de tradițiile Școlii sociologice românești. Aducerea în discuție a participării în cazul socialismului real

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

cultura, apartenența socială și nivelul de educație al celor supervizați? S-au realizat statistici și s-au produs experimentări ale influențelor pe care diverse variabile latente le-ar avea asupra supervizării. Analiza unor cercetări realizate în perioada de expansiune industrială postbelică (în caseta de mai jos sunt examinate ipotezele și concluziile a două studii de acest gen) reliefează faptul că legătura dintre supervizare și productivitatea muncii este mediată de anumiți factori latenți, ce țin de personalitate, dar și de structuri sociale

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678

are origini mai vechi Ca pe nici un alt continent, ideea europeană s-a născut cu mult înaintea secolului XX. De regulă, în presa scrisă și în general în mass-media se citează în legătură cu originile Comunității Europene acte politice datând din perioada postbelică, iar ca părinți fondatori Robert Schuman și Jean Monnet. Un cercetător istoric cu autoritatea lui Truyol y Serra situează geneza europenismului în Evul Mediu, iar abatele Saint-Pierre susține că în această epocă a fost redactat „Proiectul de Tratat pentru a

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
noii Comunități Economice Europene erau: promovarea unei dezvoltări armonioase a activităților economice, expansiunea continuă și echilibrată, stabilitatea crescândă a statelor membre, creșterea nivelului de trai și realizarea unor relații mai strânse între statele membre. Ce înseamnă integrarea supranațională În perioada postbelică, puține domenii ale științelor sociale au cunoscut o proliferare atât de rapidă, o literatură atât de vastă și o diversitate atât de mare a activităților de cercetare ca relațiile internaționale. Care este explicația acestui „boom” în domeniul relațiilor internaționale? În

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
decalajului tehnologic față de Statele Unite. Să menționăm că, în cadrul summitului de la Lisabona din 2000, Uniunea Europeaă își propunea ambițiosul obiectiv de a deveni în 2010 „cea mai competitivă economie din lume”. Între timp, „modelul european” a ținut cu dinții de mecanismele postbelice ale statului bunăstării (welfare state), a încorsetat activitatea economică, reglementând excesiv relațiile de muncă și anihilând dinamismul cerut de societatea informatică. Din acest punct de vedere, aderarea la UE în 2004 a zece țări cu o creștere economică masivă aduce

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
tipuri. Apar astfel anumite corelații între diferite tipuri de conflict, cauzând intensitatea și frecvența lor. De exemplu, tipul 3 (Nord-Sud) de conflicte a devenit mai frecvent de când tipul 4 (Est-Vest) a fost ținut sub control. Într-adevăr, dacă în perioada postbelică conflictul ideologic (tipul 4) era privit drept sursa cea mai probabilă a unor eventuale războaie, odată cu stăvilirea comunismului în Europa și cu formarea Lumii a Treia renașterea națională a electrizat politica mondială și a adus în prim-plan conflictele de

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
sau de clasă), cercetătorul maghiar face o comparație semnificativă cu constatările lui Quincy Wright privind războaiele din perioada 1900-1941. El ajunge la concluzia că situația s-a inversat: pe când la început de secol 79% dintre războaie erau internaționale, în perioada postbelică majoritatea războaielor se desfășoară pe teritoriul unei singure țări, în multe cazuri cu participarea unei puteri străine. Autorul conchide că este vorba de fapt de o combinație între războaie civile de clasă cu participarea unei puteri străine (tipul 5) și

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

anticomunistă 90 Discursul public și patrimoniul simbolic al mișcării de rezistență anticomunistă 96 Rezistența anticomunistă Între memorie și istorie 99 Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962) (Dorin Dobrincu) 108 Comuniștii români și problema agrară În primii ani postbelici 108 Exproprierea „moșierilor” și demararea colectivizării agriculturii 110 Reacție și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii; proporțiile represiunii 114 Colectivizarea din România În perspectivă istorică: o Înfrângere temporară pentru țărănime, un eșec de substanță pentru regimul comunist 121 Canalul Morții (Doina Jela

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
capital e reprezentat de momentul alegerilor din 19 noiembrie 1946, a căror falsificare legitimează instalarea eșafodajului totalitar. Cadru constituțional și „putere populară”tc "Cadru constituțional Și „putere populară”" Înțelegerea cazului românesc nu poate fi disociată de o dimensiune a politicii postbelice: realitatea expansiunii sovietice (succesoare a puterii germane, ca factor hegemon) este dublată, la un nivel al imaginarului politic, de fascinația pe care antifascismul și lupta de eliberare a Europei, asumate ca obiective de Uniunea Sovietică, le exercită În acești ani

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Înfrângerea și dezactivarea mișcării de rezistență armată anticomunistă se emite un vocabular mai temperat și deopotrivă mai ideologizat. În condițiile În care comunismul și „realizările revoluționare” s-au instalat În lumea românească, este un vocabular ce conturează și exprimă victoria postbelică. Acest vocabular, indexat Într-o legimitate istorică imediată, este În fond tot o prelungire a luptei de clasă pe care ideologia comunistă a aplicat-o cu succes. Victoria Împotriva rezistenței anticomuniste Încorpora note eroizante, fapt ce induce construirea unei „religiozități

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
anii colectivizării, adică Între 1949 și 1962, folosind mai ales documente ale Securității (poliția politică a regimului comunist), legislație și documente de partid. Comuniștii români și problema agrară În primii ani postbelicitc "Comuniștii români Și problema agrară În primii ani postbelici" După ieșirea din clandestinitate, În urma loviturii de stat de la București (23 august 1944) și În contextul ocupației sovietice, Partidul Comunist Român 2 a militat pentru soluționarea problemei rurale În țară, mai precis pentru realizarea unei noi reforme agrare, care să

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
la o generică alianță a muncitorimii cu țărănimea, nedepășind limitele redistribuirii. Colectivizarea era amânată pentru viitor, urmărindu-se mai Întâi neutralizarea țărănimii din punct de vedere politic și anihilarea influenței vechilor elite politice 5. În schimb, Încă din primii ani postbelici a Început să apară o abundentă legislație care a Încorsetat țărănimea, situație ce avea să cunoască o Înăsprire de-a lungul negrilor ani ’506. Înainte de a face cunoștință cu realitatea colectivizării, țăranii români s-au confruntat cu un fenomen care

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
reținuți administrativ, cu domiciliu obligatoriu etc. și, În cazul romano-catolic, am identificat chiar și o listă de 20 de clerici care ar putea fi incluși Într-un dicționar al slujitorilor Bisericii aflați În detenție. Adesea, după 1989, scrierea istoriei ecleziastice postbelice a fost dominată de partizanat și de confesionalizare, mulți autori fiind angajați Într-o nefericită competiție pentru sporirea tezaurului de suferință dobândit sub regimul comunist de propria Biserică, În dauna „concurenței” confesionale. Reticența și chiar ostilitatea deținătorilor de arhive față de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
adepți, inclusiv muncitori 53. În Gulagul românesc au ajuns, pe lângă slujitorii Bisericilor creștine, și reprezentanți ai cultelor mozaic și musulman. Cum bine s-a remarcat În istoriografia română, represiunea a lovit toate cultele, dar nu În mod egal54. Istoria ecleziastică postbelică trebuie scrisă fără izgonirea unor amintiri și documente neconvenabile. Poate eșecul Patriarhiei În tentativa de a redacta un Martirologiu unanim acceptat ține și de Însușirea unei concepții exact opuse În raport cu maxima antică: „Rețin chiar și ceea ce nu vreau să păstrez

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Apropierea omului de religie a fost descurajată și, cu un sprijin Însemnat dinspre instituțiile ecleziastice „domesticite”, regimul a reușit o Îndepărtare a proiectelor individuale de rădăcinile lor naturale de ordin spiritual 60. Investigarea acestor aspecte ce țin de istoria socială postbelică s-a realizat doar parțial și ar trebui să intre Într-un mod mai semnificativ În preocupările viitoare ale cercetătorilor români. Bibliografietc "Bibliografie" Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS), fond Documentar (D), dos. 56; 58. Arhiva Ministerului Justiției

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
i s-a acordat În 2004 premiul Pulitzer, este cea mai documentată și mai completă analiză asupra Gulagului sovietic În general 8. Articolul de față Își propune Însă un scop modest: 1) să evidențieze cele mai tragice momente din istoria postbelică a Republicii Moldova, adică deportările, represiunile și foametea În masă din perioada stalinistă; 2) să scoată În vileag unele trăsături specifice ale fenomenului represiv pe baza unui studiu de caz. De la bun Început, exemplul basarabean se distinge În ansamblul arealului românesc

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
România, În Republica Moldova după 1989 nu s-a insistat În legătură cu recuperarea memoriei victimelor regimului sovietic. Dacă În România există destule instituții și reviste specializate asupra problematicii În cauză, În partea stângă a Prutului există doar două secții minuscule de istorie postbelică la Institutul de Istorie al Academiei de științe și la Muzeul Național de Istorie, dar nici o revistă specializată exclusiv În istoria contemporană. Iar o emisiune televizată cu o largă audiență, precum Memorialul Durerii de Lucia Hossu-Longhin, nu a existat și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
34. În acest sens, putem constata că motivul principal al operațiunilor menționate ținea de eliminarea unor potențiali sau prezumtivi dușmani ai puterii sovietice, În condițiile În care posibilitatea izbucnirii unui război de lungă durată cu Germania era iminentă. În perioada postbelică, după cum vom vedea, arestările, deportările și execuțiile sumare vor fi motivate, din punctul de vedere al autorităților sovietice, de necesitatea consolidării regimului comunist În regiunile nou-dobândite. Mai exact, era vorba de pedepsirea celor care au colaborat cu „ocupanții” și, mai

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]