2,303 matches
-
termenului, care parcurge drumul de la capitalism tot către capitalism, trecând prin socialismul real", revoluția internațională se articulează, ca și la Rokkan, pe două axe: prima, axa teritorială, se dovedește a fi "totalmente tributară epocii comuniste", întrucât duce la nașterea clivajului postcomuniști versus democrați pe baza unei contradicții (comunitate politică versus societate civilă) și a unui conflict (totalitari versus dizidenți) proprii perioadei comuniste. A doua axă, cea funcțională, nu duce, potrivit lui Seiler, "decât la procesul de tranziție către economia de piață": aceasta
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nu trimit nici la un clivaj de tip urban-rural (în cazul primului) și nici la unul de tip centru-periferie (în cazul naționalismului). De aceea în Europa de sud-est de după 1989 nu se observă decât apariția clivajului care "îi opune pe postcomuniști democraților" (clivaj "pregătit", în viziunea lui Seiler, chiar de către partidul comunist). În schimb, "clivajul potențial dintre maximaliști și minimaliști nu se conturează", în principal din cauza unei "tranziții economice prea lente, ba chiar incoerente"61. România este un caz care "se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
În schimb, "clivajul potențial dintre maximaliști și minimaliști nu se conturează", în principal din cauza unei "tranziții economice prea lente, ba chiar incoerente"61. România este un caz care "se lasă mai greu de descifrat" decât cazul bulgar întrucât aici "clivajul postcomuniști/democrați se încrucișează cu un centru/periferie anterior socialismului real și specific spațiului Transilvaniei", la care se adaugă fenomenul total-naționalismului în sensul lui Morin", ilustrat de Partidul România Mare, adică "o sinteză între naționalismul irațional și difuz moștenit de la Imperiul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
tensiunea comuniști/anticomuniști (adică o separare între "partidele provenite din dizidența și opoziția față de regimul comunist" și "formațiunile moștenitoare ale regimului precedent" aici însă autorul nu citează niciun exemplu pentru România)66. 8. Abolirea separărilor În vremea noastră, sistemul politic postcomunist este organizat în România în jurul negării clivajelor, continuând în această privință voința puterii comuniste de a depăși "regimul separării"67. Regimul comunist a fost într-adevăr fondat pe negarea explicită a tuturor clivajelor: pentru rațiuni de principiu sau pentru niște
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Internaționala Democrat Creștină în 1987. Această situație nu este caracteristică unui singur partid, regăsindu-se și în cazul altor șapte forțe politice care afirmă că au funcționat în ilegalitate în perioada comunistă. Fenomenul care ilustrează ceea ce Daniel Barbu numea "anticomunism postcomunist"86 privește Forumul Democrației și al Unității Naționale din România 87, Partidul Justiției Sociale din România 88, Partidul Liber Republican 89, Partidul Orfanilor și Prizonierilor de Război 90, Partidul Național Țărănesc 91, Partidul Solidarității Democratice din România 92 și Partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
locul de reuniune a unei mobilizări politice care întărește "reprezentarea non proporțională". De altminteri, comisia Camerei deputaților este însărcinată cu validarea mandatelor care recunosc însăși existența unei minorități. Inventarea formațiunilor politice minorităților și participarea lor la jocul politic în perioada postcomunistă nu confirmă existența unui clivaj de tipul centru-periferie, ci pur și simplu exprimă un aspect particular al particrației românești. Este o trăsătură proprie regimului românesc de a deschide porțile particrației pentru reprezentanții minorităților. 12. În loc de concluzie În România postcomunismul nu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
România postcomunismul nu se articulează în jurul clivajelor, nici chiar în jurul tensiunilor politice durabile. Funcționarea partidelor românești trimite mai degrabă la epoca comunistă decât la cea a democrațiilor contemporane. Cu siguranță, continuitatea nu este completă. Așa cum Daniel Barbu remarcase deja, partidele postcomuniste românești "au reluat integral funcția de reprezentare politică pe care și-o asuma partidul comunist, fără a relua atribuțiile sociale economice exercitate de partidul unic, întrucât nu mai vor să se angajeze în politici de dezvoltare destinate modernizării societății. Partidele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
au reluat integral funcția de reprezentare politică pe care și-o asuma partidul comunist, fără a relua atribuțiile sociale economice exercitate de partidul unic, întrucât nu mai vor să se angajeze în politici de dezvoltare destinate modernizării societății. Partidele românești postcomuniste seamănă cu monarhul constituțional: domnesc, dar nu guvernează". Aceste partide vor doar să-și păstreze "privilegiul de a-și oferi în mod suveran legea propriei lor autoreproduceri"111, pentru "a exploata resursele publice" și nu pentru a reprezenta interese de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Partidul România Mare și nimeni nu știe astăzi dacă scorul neliniștitor pe care l-a obținut în 2000 o cincime din voturi va fi confirmat sau nu la următoarele alegeri electorale. Partide și coaliții politice în competiția electorală în România postcomunistă (1990-2000)115 Nume Voturi 1990 % M Voturi 1992 % M Voturi 1996 % M Voturi 2000 % M Asociația culturală a bulgarilor din România CD 8092 0,07 0 Asociația fosștilor deținuți politici și victime ale dictaturii din România 116 CD S 1404
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a "democrației parlamentare" din România, București, Editura Partidului Social-Democrat, 1946 și M. DOGAN, "România, 1919-1938", in M. Weiner & E. Özbudun (ed.), Competitive Elections in Developing Countries, Duke University Press, 1987, pp. 369-389. Vezi de asemenea cartea noastră C. Preda, România postcomunistă și România interbelică, Meridiane, București, 2002, pp. 104-114 și 149-153. 8 Această regulă este valabilă pentru cele nouă alegeri ținute între 1948 și 1985. 9 Decret-lege 8 din 31 decembrie 1989, articolele 2 și 3. 10 Legea 27, 26 aprilie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
patrulea articol al său, partidele și organizațiile minorităților ca "echivalente din punct de vedere juridic". 29 Luăm in considerare numele formațiilor înscrise la alegeri. 30 Pentru mai multă precizie vezi anexa "Partidele și coalițiile politice în competiția electorală în România postcomunistă (1990-2000). 31 Cu cazurile foarte intresante ale Partidului Liber Republican (în 1992 și 1996) și ale Partidului Social Democrat "Constantin Titel Petrescu" (în 1992 și 2000). 32 Este vorba, pentru 1990, 1992, și 1996, de Partidul Democrației Agrare din România
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
40 Tabloul indică, pentru Cameră și pentru Senat, totalul de voturi obținute la fiecare scrutin, de catre partide și coaliții care n-au depașit pragul electoral. 41 Vezi D. Barbu, Republica absentă, Nemira, București, 1999, pp. 163-180. 42 C. Preda, România postcomunistă și România interbelică, pp. 22-29. 43 Vezi articolul 4 al legii electorale din iulie 1992 44 Tabloul include partidele intrate singure sau în coaliție în Parlament. Pentru Camera Inferioară, am indicat totalul formațiunilor (T), dar și numărul partidelor (P) și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acestei regiuni. Este vorba de atitudinea față de fostul regim și de atitudinea față de tranziția economică. Pot fi astfel identificate două clivaje care au, potrivit lui Seiler, o durată de viață "tranzitorie". E vorba de un clivaj teritorial care îi opune pe postcomuniști moștenitorilor rezistenței democratice 17. În cazul României, acest clivaj este perceput într-un fel aparte; profesorul propune o împărțire în cadrul versantului postcomunist între reformiști (PDSR) și nostalgici (PRM). Vom reveni mai în amănunt asupra aplicării acestor concepte cazului românesc în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
au, potrivit lui Seiler, o durată de viață "tranzitorie". E vorba de un clivaj teritorial care îi opune pe postcomuniști moștenitorilor rezistenței democratice 17. În cazul României, acest clivaj este perceput într-un fel aparte; profesorul propune o împărțire în cadrul versantului postcomunist între reformiști (PDSR) și nostalgici (PRM). Vom reveni mai în amănunt asupra aplicării acestor concepte cazului românesc în a doua parte a analizei noastre. Acest al doilea clivaj, raportat la axa funcțională, se construiește în jurul conflictului care formează între maximaliști
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
clivajul opus, vom folosi termenul lui Daniel Barbu, acela de "postnomenclatură" în locul celui de "fost comuniști", întrucât este mai neutru și mai sugestiv, desemnând mai degrabă cariera personală a liderilor de partid decât o imagine evolutivă a unei conversii instituționale "postcomuniste". De altminteri, acest ultim calificativ ar fi nepotrivit, după părerea noastră, pentru caracterizarea partidelor românești care, cu excepția Partidului Socialist al Muncii (PSM), nu au recunoscut niciodată o filiație directă față de vechiul regim, ideea însăși de reconversie fiind greu de aplicat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
structurile de stat și vechile elite nu mai trebuiau schimbate și înlocuite întrucât se presupunea că dispăruseră brusc și definitiv"42. Prefixul "post" reușește să ordoneze la nivelul reperelor în raport cu carierele personale. Nu grupul în mod direct legitimează termenul de "postcomunist" ori de "ex-comunist", cum este cazul SLD-ului polonez, ci traiectoriile personale reunite la origine de către FSN permit identificarea cu o "postnomenclatură". Ca urmare, "postnomenclatura" pretinde că la originea pozițiilor sale actuale de dominație (în politică, în administrație, în afaceri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
făcută o apropiere la nivelul conținutului opoziției între "postdizidența anticomunistă" și "postnomenclatura" nemărturisită în raport cu clivajul identificat de către Daniel-Louis Seiler în prelungirea opoziției gramsciene stat-societate civilă analizată de către Jean și Monica Charlat 54. Această distincție între un versant democrat și unul postcomunist ar fi aplicată României cu distincția între un subversant reformator, PDSR-ul, și un subversant nostalgic. Jean-Michel de Waele identifica o opoziție între partidele autoritare și cele democrate. Aceste două precizări sunt esențiale pentru perceperea mizei ostracizării postnomenclaturii românești. Eticheta
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și, pe de altă parte, FSN, PRM, PSM și PUNR, fără statut de frecventare externă. Paralel, versantul postnomenclaturii se întinde, depășind frontierele FSN-ului. Astfel spus, factorul genealogic se nuanțează în privința identificării unei înrudiri între fostul regim și partidele versantului postcomunist nemărturisit. Mai exact la nivelul PUNR-ului, această înrudire este mai degrabă o continuare combinatorie a unei retorici naționale care își are originile atât în amplasarea sa regională, moștenitoare indirectă a unei istorii de apărare națională în Transilvania văzută ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ilustrează un proces de înghețare în perspectivă, ci din contră, o durată de viață determinată. 41 D. Barbu, Republica..., op. cit., p. 21. 42 Ibid., p. 22. 43 Ibid., p. 17. 44 M. Tudor și A. Gavrilescu, Elita politică în România postcomunistă, Compania, București, 2002, pp. 152-153. 45 Pe baza procesului verbal privind alegerile din 20 mai și 7 iunie 1990. "Proces-verbal din 7 iunie privind rezultatul alegerilor din 20 mai 1990, încheiat la 7 iunie 1990". Monitorul Oficial, 81, 6 august
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
253 043 pentru Senat. Un clivaj centrat pe trecutul comunist ANTONY TODOROV Existența unui clivaj centrat pe trecutul comunist pare a evidenția în ochii celei mai mari părți a analiștilor tranziției post-comuniste. Regimul comunist, așa cum este el prezent în studiile postcomuniste, este o dictatură care divizează profund societatea. Această viziune nu este fără temei: represiunea oricărei opoziții politice, poliția secretă omniprezentă, lagăre de muncă forțată erau mijloacele obișnuite de exercitare a puterii. Faptul că aceste partide au mobilizat atâtea resurse pentru
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acțiuni care respingeau totalmente legitimitatea comuniștilor, excludea în principiu orice idee de cooperare cu ei sau cu organizațiile politice, care se prezentau sau erau percepute ca moștenitoare ale partidelor comuniste. Această respingere totală a comunismului, acest efort al noilor elite postcomuniste de a se demarca clar de tot ceea ce era sau putea fi asimilat comunismului, ne duce cu gândul la expresia unui clivaj social si politic, profund, nevizibil în cursul deceniilor puterii comuniste. Profunzimea acestui clivaj, natura sa proprie și persistența
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pe cel vechi săpând un sanț în societate. Chestiunea este de a ști în ce moment acest conflict se transformă în clivaj, care rămâne latent în timpul perioadei comuniste, dacă se manifestă deschis după aceasta. Acest clivaj presupus 2 în timpul tranziției postcomuniste trebuie să se manifeste ca o diferență dintre atitudinile față de comunism și mai ales ca o diferență în aprecierea a ceea ce era comunismul și, deci, o diferențiere a societății prin raportarea la trecutul comunist. 1. Unul sau mai multe trecuturi
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
manifeste ca o diferență dintre atitudinile față de comunism și mai ales ca o diferență în aprecierea a ceea ce era comunismul și, deci, o diferențiere a societății prin raportarea la trecutul comunist. 1. Unul sau mai multe trecuturi comuniste Studiile tranziției postcomuniste arată ca atitudinea față de trecutul comunist diferențiază peisajul politic și, în același timp, divizează opinia politică: în Bulgaria, mai multe studii au fost dedicate acestui subiect 3. Raportul cu trecutul joacă un rol important în construirea sistemelor de valori și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o viziune mai curând pozitivă a epocii comuniste, ceea ce poate părea straniu și de neînțeles având în vedere rapiditatea prăbușirii sistemului care s-a văzut dintr-o dată lipsit de toată susținerea populației. Această ambiguitate se observă în aproape toate țările postcomuniste. Motivele sunt multiple, dar principalul este faptul ca populațiile n-au avut doar experiențe negative cu comunismul. În multe din păturile sociale, comunismul, așa cum ele l-au trăit, nu coincide în mod necesar cu comunismul ieșit din arhivele vechi PC
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
multe ipostaze ale comunismului care depind de experiențele individuale și colective trăite. Și în această diversitate de experiențe, distincția dintre dezavantajații sistemului și privilegiați nu pare a fi caracteristica principală chiar dacă în jurul acestei destinații se structurează dezvoltarea politică a tranziției postcomuniste. Pentru a explora relația dintre experiența unică a unei generații și viziunea sa asupra comunismului, într-un studiu precedent, am definit secvențele de vârstă dintre generații în Bulgaria în funcție de impactul marilor evenimente politice și sociale asupra percepțiilor indivizilor 6. Această
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]