1,723 matches
-
schit, 2012, versuri, Chișinău, prefață de Geo Vasile, postfața de Paul Aretzu, Editura “Lumină” 39. Triluit de Har, 2012, versuri, eseuri, maxime, Chișinău, prefață de Dan Verona, postfața de Theodor Codreanu, Editura “Lumină” 40. Sfeșnic în Rugăciune, 2012, versuri, Chișinău, postfața de Irina Mavrodin, Editura “Notograf Prim” 41. Inscripții pe Etern, Opere Tăcute în 9 volume, vol.I, 2012, Chișinău, Editură “Grafema Libris” 42. Inscripții pe Etern, Opere Tăcute în 9 volume, vol.II, 2012, Chișinău, Editură “Grafema Libris” 43. Inscripții
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
provinciile românești și în străinătate (Ungaria, Italia, Egipt, Muntele Athos etc.). Împreună cu Sergiu Roșca, distins preot și publicist basarabean, au colaborat la alcătuirea unei lucrări privind viața și activitatea publicistică ale părintelui profesor și publicist basarabean Vasile Țepordei, precum și o postfață la „Amintirile din Gulag” ale acestuia. Gheorghe Cunescu a avut o colaborare prodigioasă cu diferite publicații laice și bisericești, cum ar fi: “Glasul Bisericii”, “Biserica Ortodoxă Română”, “Mitropolia Olteniei”, “Raza”, “Vatra”, “Magazin istoric”, “Literatura și arta” etc. A abordat diverse
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
iepure), Radu Cârneci (prezentare la vol. ,Ecoul clipei‘‘), Geo Vasile (,Contemporanul‘‘), Octavian Soviany (,Luceafărul‘‘), Lucian Gruia, Lucian Chișu (,Viața Românească‘‘), Aureliu Goci (,Revista Sud‘‘), Constantin Abăluță, Paul Silvestru (,Universul Cărții‘‘), Iuliu Rațiu (,Universul Cărții‘‘), Radu Voinescu (,Viața Armatei‘‘), Sultana Craia (postfață la ,Arleziana‘‘), Mariana Ionescu (,Universul Cărții‘‘), Mariana Filimon (,Contrapunct‘‘), Mariana Pândaru-Bârgău (,Ardealul literar și artistic‘‘, Deva), Marina Roman, Florentin Popescu (,Caligraf“, Alexandria), Ioan Țepelea (,Unu‘‘, Oradea), Constantin Cubleșan (,Curierul‘‘ Primăriei municipiului Cluj-Napoca), Dumitru Matală (,Universul Cărții‘‘), Miron Țic, Marian Nencescu
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
Marian Nencescu, Valeria Manta Tăicuțu (,Oglinda literară“, Focșani), Victor Sterom (,Cronica‘‘, Iași; , Viața de pretutindeni‘‘, Arad; ,Informația Prahovei‘‘, Ploiești, ,Dunărea de Jos“, Galați), Lucia Olaru Nenati, Monica Mureșan, Costel Stancu (,Provincia Corvina‘‘, Hunedoara), Marius Chelaru, Emanuela Ilie, Bogdan I. Pascu (postfață la Ecoul clipei), Constantin Miu, Dan Ionescu, Gheorghe Stroe, Dumitru Augustin Doman, Liviu Comșia, Ion C. Ștefan, Ion Machidon (,Amurg Sentimental‘‘), Mihai Merticaru, Mihai Antonescu, Veronica Balaj, Ioana Stuparu, Ștefania Plopeanu Mincu, Horia Gârbea, Gabriel Dimisianu, Gabriela Hurezeanu (ziarul ,Național
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
legende românești" (2005) și "Prințul din adâncul pământului" (2007), montate la Teatrul Național Radiofonic. Volumele publicate de el conțin eseuri pe teme literare și muzicale și cronici literare ale operelor scrise de poeții și prozatorii contemporani. A scris prefețele și postfețele unor antologii poetice scrise de Constantin Abăluță (1980), Cezar Ivănescu (1982), George Alboiu (1984), Ioanid Romanescu (1993). Activitatea sa de critică literară a fost distinsă cu Premiul revistei "Amfiteatru" (1978) și Premiul revistei "Luceafărul" (1981), pentru critică literară, Premiul de
Costin Tuchilă () [Corola-website/Science/336990_a_338319]
-
celorlalte manuscrise. Femeia de treizeci de ani" este un studiu detaliat al emoțiilor umane, mai ales al dorințelor și pasiunilor feminine, scris, după opinia lui Șerban Cioculescu, ca „o replică a feminismului sentimental, din romanele d-nei George Sand”. Într-o postfață datată 25 martie 1834, Balzac își descria astfel propriile intenții scriitoricești: „Personajul ce străbate, ca să spun așa, cele șase tablouri din care se compune "Aceeași poveste" nu este o figură, e un gând. Cu cât acest gând îmbracă deosebite costume
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
doctorat, obținând în 1995 titlul de doctor în literatură (PhD). Începând din 1986 trăiește în Franța și lucrează la Laboratoire Communication et Politique din cadrul CNRS și ca profesor la INALCO (Institutul de Limbi și Culturi Orientale) din Paris. A publicat postfața romanului "Rozsdatemető" (Horizont, București, 1974) al lui Endre Fejes. A tradus volumul "Kortárs román drámák" (București, 1983), volumul "Korok, írók, művek" (București, 1983) al lui Tudor Vianu și o nuvelă fantastică a lui Mircea Eliade („Un om mare”). În anul
Péter Zirkuli () [Corola-website/Science/335334_a_336663]
-
existența lor de „sărmane duhuri, blestemate să cutreiere podul casei Calomfir”. Nuvela „Uniforme de general” a avut parte de mai puține interpretări critice decât alte nuvele ale lui Eliade, printre cei care au analizat-o aflându-se Eugen Simion (în postfața „Nuvelele textului mitic”, la vol. Mircea Eliade, "În curte la Dionis", Ed. Cartea Românească, București, 1981), Nicolae Manolescu („Sărbătoarea povestirii”, în "România literară", anul XIV, nr. 31, 30 iulie 1981, p. 9) și Ioan Petru Culianu (în vol. "Studii românești
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
1970; traducere din rusă de Feliksas Jukna și Tatjana Rostovaitė), bulgară ("Степни балади", Narodna kultura, Sofia, 1971; traducere din rusă de Natașa Manolova), germană ("Die Last unserer Güte", Verlag Volk und Welt, Berlin, 1971; traducere de Harry Burck, cu o postfață de Herbert Krempien), ucraineană ("Сила доброти нашоï", Dnipro, Kiev, 1972; traducere din română de I.M. Havriliuk), georgiană ("Степные баллады", Tbilisi, 1973), poloneză ("Brzemię naszej dobroci", Ludowa Spółdzielnia Wydawnicza, Varșovia, 1976; traducere din rusă de Andrzej Szymański), bielorusă ("Цяжар нашай дабрынi
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
publicat romane realist-socialiste lipsite de substanță și a devenit prim-secretar al Uniunii Scriitorilor Sovietici. Romanul "Orașe și ani" conține numeroase aspecte autobiografice, inspirate de experiența autorului ca prizonier civil în Germania în anii 1914-1918. Konstantin Fedin afirma într-o postfață scrisă în anii 1947-1951 că romanul „se bizuie, în parte, pe observațiile făcute de mine în Germania în preajma primului război mondial, ca și în timpul lui”, dar „oglindește numai în parte drumul străbătut de mine”. Întâmplările trăite de personajul Andrei Starțov
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
în foileton în cotidianul "A Hon" ("Patria") din Pesta, apoi în cinci volume editate de Editura Athenaeum din Pesta. Dramatizarea romanului a fost realizată de însuși Jókai și pusă în scenă în anul 1884. Potrivit celor afirmate de Jókai în postfața scrierii, romanul este inspirat dintr-o poveste adevărată pe care a auzit-o în copilărie de la sora bunicii materne. Tema romanului o reprezintă căutarea fericirii, fiind puse în opoziție romantismul dragostei și realismul brutal al vieții sociale. Romanul s-a
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
ediții (1894 și 1910) și a fost tradusă în limba germană. "Omul de aur" este cea mai citită scriere a lui Mór Jókai, având o popularitate mare în rândul cititorilor de la începuturile publicării sale și până în prezent. Autorul-însuși menționează în postfața ediției finale a romanului, publicată în 1896 de Nemzeti Kiadás, că „acesta este cel mai răspândit” în rândul cititorilor. Tirajul primei ediții a romanului "Omul de aur" nu se cunoaște. Numărul de exemplare publicate în deceniile ulterioare au oferit totuși
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
kultura, Sofia, 1955), slovacă („Zlatý človek”, Slovenské Vydavatel’stvo Krásnej Literatúry, Bratislava, 1955) și slovenă („Zlati človek”, Pomurski tisk, 1964). Unele traduceri au fost reeditate sau revizuite. Mai multe traduceri au fost publicate în timpul vieții autorului. Jókai scria într-o postfață a romanului că știa de apariția deja a unei a doua ediții în limba engleză. Prima încercare de traducere a romanului în limba română datează din anul 1904; în acel an, primele patru capitole ale romanului au fost publicate anonim
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
tradus de autoare în limbile engleză: "Solka: An Unlikely Story From A Place That Isn’ț What It Used To Be" și germană: "Geschichte aus einer Welt, die es nicht mehr gibt. Solka în der Bukowina" s. a. Se remarcă și postfața "Ein später Dank an Herman Abraham Ș.A"., scrisă de Ioana Rostoș pentru volumul "Herman Konradowitsch Abraham, Unter rotem Nordlicht. Aus dem rumänischen Gură Humora im sowjetischen Polarzonen-Gulag Workuta verbannt und ein aktiver Lebensabend în Israel 1924-2012. Jüdische Schicksale im
Ioana Rostoș () [Corola-website/Science/333914_a_335243]
-
2014, nu a mai deținut funcția de vicepreședinte al Academiei Române. Regele Mihai i-a conferit distincția ”Nihil sine Deo” Istoricul Dinu C. Giurescu are peste 30 de volume de autor și volume în colaborare și semnează zeci de prefețe sau postfețe, îngrijiri de ediții, articole, fiind, de asemenea, autorul (în colaborare) a două manuale didactice. Participă, de-a lungul timpului, la numeroase conferințe, expuneri, mese rotunde, reuniuni științifice din țară și străinătate, emisiuni la televiziune și la radio. În 2013 și-
Academicianul Dinu C. Giurescu împlinește 90 de ani by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102811_a_104103]
-
confirmare a celorlalte volume de poezii ale lui Val Mănescu pe care, cândva, l-am și definit ca fiind un cinic sentimental, și cred că am avut o bună intuiție. De aceea, m-am mirat că Sabina Fânaru care semnează postfața, a luat-o în foarte serios, aplicat, i-a analizat metodic, la modul academic, strategiile narative, tipurile de discurs. Dar acesta nu este un roman, și nu poantele dau valoare acestei cărți, nu elementele umoristice definesc codul de lectură al
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
Timișoara ,2014 6. Ana Pop Sîrbu,Poesii, coperta și ilustrațiile de artist plastic dr. Oana Bolog - Bleich,prefața de Felix Nicolau, ediura David Press Print ,Timișoara ,2015 , 124 pag. 7. Ana Pop Sîrbu,Eudemonie / Eudaemonia, versuri, volum bilingv ,român-englez, traducere, postfață și editare de lector dr. Aba-Carina Pârlog ,coperta și ilustrațiile de sculptorul Szakats Bela,editura David Press Print,Timișoara ,2016 1.Popas între poeții tineri, editura Dacia ,Cluj,1975 2.Timp interior ,editura Facla ,Timișoara ,1984 1.Eudemonie /Eudaemonia ,versuri
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
dr. Aba-Carina Pârlog ,coperta și ilustrațiile de sculptorul Szakats Bela,editura David Press Print,Timișoara ,2016 1.Popas între poeții tineri, editura Dacia ,Cluj,1975 2.Timp interior ,editura Facla ,Timișoara ,1984 1.Eudemonie /Eudaemonia ,versuri ,vol.bilingv,rom-englez, traducere , postfață ,editare de lect.dr. Aba - Carina Pârlog ,coperta și ilustrațiile de sculptorul Bela Szakats ,editura David Press Print ,Timișoara ,2016 , 153 de pag. 2.La trama del fuoco,dieci poesie di Ana Pop Sîrbu ,(Matteo Veronesi) ,http:/sites.google.come
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
având ca punct de referință aspectul care a reprezentat - în opinie personală - principalul obstacol în calea acestei evoluții: corupția politică.” Cartea are la bază lucrarea de diplomă de la Universitatea Stanford, notată cu calificativul A+. Prefața cărții este semnată de , iar postfața de Vladimir Tismăneanu. Este Președinte de Onoare și fondator al Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS) și membru fondator al Fundației CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români). Este membru al filialei Washington D.C. a , o comunitate
Sebastian Burduja () [Corola-website/Science/336070_a_337399]
-
publicată prin strădania doamnei Fanny Gingihașvili, cea care a înființat, în 1962, primul curs de limbă și literatură română la Universitatea din Tbilisi. Poeziile au fost traduse de Dumitru M. Ion. Prefața cărții a fost scrisă de Fanny Gingihașvili, iar postfața de poetul Dinu Flămând. Odată cu apariția primei traduceri în limba română a operei poetice a lui Besiki, s-a lansat și ideea amplasării la Iași a unui bust al poetului georgian. Bustul a fost realizat din bronz de sculptorul georgian
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
Cluj-Napoca. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România - USR, membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - ASPRO și membru fondator al Asociației Ziariștilor din România - AZR. Este redactor al revistei românești de cultură ”ALTERNAȚE” (München ). Ierunca", interviu (cu o postfață de Liviu Antonesei), Ediția I, Editura Eikon, 2010. Diploma de excelență a Bibliotecii Județene V.A.Urechia, Galați, 2011. Ediția a II-a, cu trei fotografii de Constantin Cojocaru, Editura Eikon, 2013. A tradus din limba franceză lucrarea Maramureșul, de
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
totuși, încă îl folosesc cu o seriozitate pasionată ... ” • "Kivégezzük nagyapádat" (“Îți executam bunicul”, scris în 1974, prima apariție - neintegrală - în 1982, ediția 2-a integrală în 2014) • "Séta gramofonzenére" (apărut în română cu titlul “Promenada cu femei și țapi”, cu postfața lui Mircea Nedelciu, 1996; prima ediție: 1985, publicat și în germană și rusă, si in poloneză, în pregătire în cehă) • "Oszlik a bál" (apărut în română cu titlul “Va binecuvântez cu gloanțe”, în 1998; scris în 1986, prima ediție: 1990
Géza Szávai () [Corola-website/Science/335905_a_337234]
-
fost publicate după moartea lui Titu Maiorescu, în 1914, 1915, 1922 și 1924 și respectă fidel ultima ediție antumă. Ediția 16, ultima respectând culegerea maioresciană, este publicată în 1936 și are o grafică diferită, cu chenar, 265 pagini și o postfață de Vasile Demetrius. Petre Popescu Gogan, Ecouri eminesciene în artă plastică, 60 de euro Interesante și cu parfum de epocă sunt și Almanachul "România Jună", anul I, conținând princepsul poeziei Luceafărul, cu coperta originală, 1883 (preț de pornire: 1.000
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]