5,162 matches
-
contează atât în sine, cât ca valoare în argumentarea și ilustrarea unor teorii și concepte care, la rândul lor, încearcă să descrie, să explice și să interpreteze cât mai riguros fenomene majore ale restructurării instituției familiale în lumea modernă și postmodernă. Închei cu observația că, dincolo de bagajul de cunoștințe pe care cei ce se specializează în disciplinele socioumane le pot găsi în textul de față, chiar și cititorul obișnuit poate beneficia de mai buna înțelegere a unei realități nu doar complexe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să fie ascultători, să execute fără a crâcni muncile din gospodărie, ei vor fi, de asemenea, buni salvatori ai sistemului exploatator capitalist. Fără să fie total lipsită de adevăr, această imagine este ridicol de simplistă în condițiile societății moderne și postmoderne; - varianta mai dulce, amarxistă și „apolitică”, larg împărtășită de aproape toți cei ce analizează și asistă familia, este că între membrii familiei apar tensiuni inevitabile. Participanții la viața de familie au profiluri psihocomportamentale diferite, aspirații nonconsensuale și nu de puține
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
perioada ei clasică, se ocupa de populații simple, iliterate, exotice, iar cercetătorul trebuia să învețe limba vorbită de băștinași fie înainte, fie în prima parte a șederii sale în comunitatea respectivă. Fără îndoială însă că și în societățile moderne și postmoderne există numeroase segmente populaționale și teme de cercetare unde nu există ipoteze și teorii prealabile de testat și este recomandabilă dezvoltarea unor strategii teoretico-metodologice pe parcursul demersului investigațional. Știm, de exemplu, de ce foarte mulți români, în ciuda unor însemnate sacrificii psihoafective, lucrează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unul dintre soți, în general bărbatul, să poată întreține viitoarea familie. Altfel spus, așa cum se vavedea în capitolul dedicat divorțialității (capitolul 7), rațiunile căsătoriei și ale întemeierii familiei erau pragmatic-instrumentale, și nu psihologic-expresive, așa cum se întâmplă în societățile moderne și postmoderne. Subiectul universalității dragostei romantice este unul viu disputat, iar faptul că s-a detectat practicarea ei în majoritatea culturilor lumii nu ne spune nimic despre răspândirea sa în interiorul uneia sau alteia dintre grupurile umane. În prezent, așa cum am mai afirmat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și, dintre ele, tot mai multe sunt singure. În plus, se consideră că pensionarea reprezintă o sursă suplimentară de agravare a precarității lor materiale și psihospirituale. Multe investigații infirmă însă imaginea aproape dezolantă despre condiția bătrânilor în societățile moderne și postmoderne. În afara faptului că degradarea este mai mult pe linia abilităților fizice decât a celor mentale, nici în ceea ce privește statutul socioeconomic datele sistematice nu ne îndreptățesc la o viziune pesimistă. Pensionarea nu este un dezastru, o cădere socială și psihică pentru foarte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relevat că, la o instrucție egală, distanța mare dintre mediile sociale de proveniență produce instabilitate maritală (Mihăilescu, 1983; Bejan, Buruiană, 1989). Ar fi interesant de văzut pentru România și, în general, pentru țările ce se găsesc în tranziția tradițional-modern (și postmodern) dacă se păstrează regularitatea corelației inverse divorțialitate-statut socioeconomic proprie SUA și probabil țărilor dezvoltate în totalitate. Ponderea familiilor destrămate (oficial sau nu) pare mai mare și la noi în rândul populației foarte sărace. Dar e discutabil dacă la țărani, muncitori
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
e clar că societatea modernă, bazată pe economie de piață, slujbe plătite, ajutor guvernamental, face posibilă familia monoparentală, spre deosebire de societățile simple, arhaice, unde femeia e dependentă de hrana și serviciile familiei extinse și ale parentalității. Într-adevăr, societățile moderne și postmoderne fac posibilă existența familiilor monoparentale, dar pentru marea lor majoritate viața nu este deloc roz. Copiii din aceste familii au mai mari șanse decât cei biparentali să nu termine liceul sau colegiul, adolescentele să rămână însărcinate, băieții să comită infracțiuni
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bumbac și textile), a considerat ca valori importante economisirea banilor, efortul sistematic și autocontrolul. Motivația afirmării personale, aprecierea în funcție de statutul dobândit, și nu de cel prescris (înnăscut) constituiau atribute ce coincideau perfect cu cererile producției individuale. În lumea modernă și postmodernă continuă interacțiunile fine dintre factorii macrosociali și structurile familiale (din ce în ce mai pronunțat și stilurile de viață alternative familiei clasice). Condiționările dintre cele două realități sunt reciproce, dar așa cum remarcă G. Bryjak și M. Soroka (2001), nu trebuie să fii neapărat marxist
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
abateri de la familia integrală (nucleară sau extinsă) formată din cupluri conjugale și copii. Însă în ultima sută de ani, mai cu seamă după anii ’60 ai secolului trecut, au avut loc mutații fundamentale în profilul familial al societăților moderne și postmoderne. Două observații se impun aici: 1. nu este vorba numai de schimbări profunde în funcțiile și procesele de interior ale familiei integrale clasice, ci și de transformări structurale ale modalităților de conviețuire în societate; 2. aceste modalități (familii monogame, familii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vizează înțelegerea și depășirea stereotipiilor de gen, a sexismului și promovarea egalității (echității) în relația bărbat-femeie. Asemenea terapii au un succes sporit individual și de cuplu, dacă se petrec pe fundalul unor restructurări la nivel societal (vezi 10.5.3.). Postmoderne sau clasice, temele, conceptele și metodele terapeutice au ca substrat fundamental, deliberat sau într-o autistă nerecunoaștere, experiența cotidiană avieții de familie. Se prezintă, bunăoară, ca achiziții recente psihoterapeutice învățarea acceptării unui soț de către celălalt, așa cum este el (Nicholas, 2005
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
exclusiv, altfel spus, a normelor stabilite sau subînțelese pe care cei doi trebuie să le respecte pentru a nu da motive de gelozie. Ele sunt definite în mare măsură sociocultural, dar în variatele stiluri de viață ale lumii moderne și postmoderne diferă și de la familie la familie. Pentru unii, faptul că soția pleacă singură într-o excursie unde sunt și bărbați nu e deloc un motiv de îngrijorare, alții dezvoltă gânduri negre când aleasa inimii dansează mai strâns cu cineva. Distincția
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
șefi de state și de partide politice, a fost consultant pentru companii europene de vârf și a ajutat la lansarea de campanii populare pentru justiție socială și ambientală. Autorul trece În revistă istoria Europei, din Evul Mediu și până la perioada postmodernă, pentru a extrage esența noii conștiințe europene. Acum două sute de ani, părinții fondatori ai Americii au creat un nou vis pentru umanitate, care a transformat lumea. Astăzi, sugerează Rifkin, o nouă generație de europeni crează un nou și radicăl vis
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este o punte de legătură Între cele două perioade. Postmodernitatea nu a fost niciodată Înțeleasă ca o noua eră, ci, mai degrabă, ca o zonă crepusculară a modernității un timp pentru a medita la multiplele probleme ale erei moderne. Gândirea postmodernă este fundamentul intelectual al protestelor și experimentelor anilor ’60, care au Încercat să dărâme vechi limite care constrângeau spiritul uman și să probeze noi realități. Postmoderniștii s-au Întrebat cum a ajuns lumea să fie prinsă Într-o incantație funebră
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
despre maniera În care oamenii ar trebui să se comporte și să acționeze În lume. Postmoderniștii au asigurat raționalizarea În vederea acestei revolte, argumentând că nu există o perspectivă unică, ci tot atâtea perspective asupra lumii câte experiențe umane individuale. Sociologia postmodernă pune accent pe pluralism și tolerarea diferitelor puncte de vedere care alcătuiesc totalitatea experienței umane. Pentru postmoderniști, nu există un regim ideal către care să aspirăm, ci un potpuriu de experimente culturale, fiecare cu propria sa valoare. Postmoderniștii s-au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
către care să aspirăm, ci un potpuriu de experimente culturale, fiecare cu propria sa valoare. Postmoderniștii s-au angajat Într-un asalt frontal al fundamentelor ideologice ale modernității, chiar negând ideea că istoria este o saga eliberatoare. La sfârșitul procesului postmodern al deconstrucției, ne găsim În fața modernității reduse la un morman de moloz intelectual și o lume anarhică În care povestea fiecăruia este la fel de atractivă, valabilă și demnă de recunoaștere. Dacă postmoderniștii au dărâmat zidurile ideologice ale modernității și au eliberat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
uman a fost eliberat de vechile categorii de gândire, fiecare dintre noi suntem forțați să ne găsim propriul drum Într-o lume haotică și fragmentată, care este mai periculoasă decât lumea atotcuprinzătoare pe care am lăsat-o În urmă. Gândirea postmodernă nu a pătruns În mod semnificativ În clasa de mijloc americană. Ea a fost Întotdeauna mai influentă În Europa. Mai mult de jumătate dintre americani sunt credincioși devotați - mai mult decât În oricare altă națiune industrializată - și nu cred În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt Înclinați să creadă că există un țel pentru călătoria umană și un mod corect de a trăi În lume. Pe de altă parte, europenii au fost mai dornici să critice supozițiile de bază ale modernismului și să Îmbrățișeze orientarea postmodernă. Această dispoziție se datorează În mare parte distrugerii provocate de cele două războaie mondiale și spectrului unui continent aproape ruinat În 1945, ca rezultat al aderării oarbe la viziuni și ideologii utopice. Intelectualii europeni, e de Înțeles, au condus asaltul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de bogăție individuală. Visul european Însă este cu mult mai mult. Într-o lume obosită de viziuni utopice grandioase și mai obișnuită cu istorii individuale, noul vis european a Îndrăznit să creeze o nouă sinteză: una care combină o sensibilitate postmodernă la perspective multiple și multiculturale cu o nouă viziune universală. Noul vis european ne duce În era globală. Pentru a Înțelege magnitudinea și profunzimea schimbărilor care au loc În Europa, este esențial să ne reamintim trecutul ei. Noul vis european
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dacă este dificil să Înțelegem cu precizie ce este Uniunea Europeană, este deoarece aceasta se metamorfozează În mod continuu În forme noi pe măsură ce se adaptează la noile realități În schimbare rapidă. Uniunea Europeană este, În realitate, prima instituție de guvernământ cu adevărat postmodernă. Dacă pare amorfă și mai puțin stabilă, aceasta se datorează faptului că navighează Într-o lume a noutății perpetue. În era globală, durata a fost comprimată aproape până la simultaneitate, iar istoria a cedat În față unui acum care se schimba
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interese și aspirații proprii, dar toți interdependenți și, În cele din urmă, responsabili pentru bunăstarea reciprocă. O revoltă similară a apărut la nivelul statului la un deceniu după mișcările studențești. Filosofi precum ar fi Michel Foucault credeau că În lumea postmodernă cu o complexitate, densitate și interdependență sporite, acțiunile fiecărui jucător afectează natura, calitatea și distribuția puterii În Întregul sistem. El a scris că guvernul... Se referă la toate eforturile de a forma, călăuzi și conduce comportamentul altora, fie că aceștia
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bine definite, proceduri birocratice bine stabilite și țeluri sociale pe termen lung, care cedează teren unei conștiințe terapeutice caracterizate de scenarii În continuă schimbare și opțiuni strategice rapide pe termen scurt. Uniunea Europeană este, așa cum am menționat anterior, o instituție politică postmodernă. Este o lume ale cărei contururi sunt În continuă schimbare, o lume a realităților pasagere, În care numai noutatea Însăși este permanentă și În care durata s-a Îngustat la un prezent continuu. Dacă rolul dinastiilor antice era comemorarea și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a ajuns să pară un adevăr evident este desigur un aspect sau Însuși sâmburele tare al problemei naționalismului. A avea o națiune nu este un atribut inerent al umanității, dar a ajuns să aibă acest aspect 12. Unii teoreticieni politici postmoderni sugerează că În noua lume a relațiilor dense, suprapuse și aflate În permanentă schimbare, guvernarea are de-a face mai mult cu asocierea și legătura decât cu un control asupra unui anumit spațiu fizic 13. Cărturarii se referă la reconfigurarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
distincte. Se temeau că aceste culturi locale se vor opune procesului de europenizare și, prin urmare, nu le-au făcut loc la masă negocierilor. Odată cu anii ’70, totuși, multiculturalitatea a suferit o schimbare la față. O nouă generație de cărturari postmoderni s-a alăturat cauzei, argumentând că proiectul iluminist, cu accentul sau pe mari metanarațiuni, pe hegemonia statului-națiune și pe ideologii monolitice, era adevăratul obstacol În calea schimbării. Postmoderniștii susțin că accentul asupra unei perspective unice și asupra unei viziuni unificate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lor În avea să vină. Poate exista cu adevărat un vis european, fără un angajament sincer de a-și perpetua populația beneficiară a acestui vis? Creșterea ratei fertilității și acceptarea unor noi imigranți necesită sacrificii. Întrebarea devine: Într-o lume postmodernă În care calitatea vieții și transformarea personală au prioritate adesea față de sacrificiile de pe urma cărora vor beneficia alții În viitor, cât de probabil ar putea fi ca europenii să Își sacrifice opțiunile actuale pentru a crea oportunități generațiilor viitoare? În opinia
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
german Ulrich Beck47. Cel mai pregnant exemplu sunt fluxurile migratorii recente Între Mexic și Statele Unite ale Americii. Un studiu detaliat al comunității mexicane din Statele Unite ale Americii, realizat de sociologul american Robert Smith, arăta cât de diferită este noua imigrație postmodernă a secolului XXI de modelele asimilaționiste anterioare, așa zisul melting pot. Smith descrie formarea comitetelor de ajutorare, alcătuite din lucrători mexicani migratori, care au donat bani pentru sisteme de canalizare, renovarea bisericilor, clădirilor și chiar a piețelor centrale În localitățile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]