9,885 matches
-
influențează progresul și dezvoltarea ei. Pentru funcția de profesor în învățământul liceal este necesară absolvirea cu examen de licență a unei instituții de învățământ superior de lungă durată sau echivalentul acesteia, în profilul postului, sau absolvirea cu diplomă a cursurilor postuniversitare cu durata de cel puțin un an și jumătate, aprobate în acest scop de Ministerul Educației Cercetării, Tineretului și Sportului. În învățământul preuniversitar, managerul instituției de învățământ nu-și poate alege resursa umană cel puțin în ce privește personalul didactic. Există un
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
ca medic generalist pentru un timp în județul Vaslui. Calitățile sale manageriale s-au remarcat de timpuriu, fiind numit în scurt timp director al Spitalului din Băcești. Ulterior s-a transferat ca medic epidemiolog în cadrul Direcției Sanitare Iași. Pregătirea sa postuniversitară a continuat în tot acest timp prin numeroase cursuri de management al sistemului de sănătate, marketing social și educație pentru sănătate. S-a distins printr-o excelentă pregătire profesională și capacitate de dăruire afectivă. A contribuit la crearea sistemului de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
permanent și solicitant exercițiu de autoeducație. Numai cei ce învață din experiența proprie și a altora, numai cei ce își construiesc un sistem solid de autoreglaj și de aspirații realizabile urcă treptele afirmării profesionale, familiale și sociale. Diplomele școlare, universitare, postuniversitare și chiar titlurile academice nu reprezintă întotdeauna și o garanție a educației elementare, inițiale. Poți întâlni, din păcate, oameni titrați și înzorzonați cu înalte funcții nepoliticoși, cu atitudini și manifestări dizgrațioase, dezonorante. Să ne amintim doar cazul magistratului, intens mediatizat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
poate fi deci interesant pentru persoanele interesate de globalizare, democratizare și gen din domeniile economiei, sociologiei, antropologiei, științelor politice și studiilor de dezvoltare. A fost conceput astfel încât să poată fi folosit la cursuri universitare pentru ani terminali sau la cursuri postuniversitare. 2tc "2" Gen, globalizare și democratizare: lecții din Oceaniatc "Gen, globalizare și democratizare \: lecții din Oceania" Marian Simmstc "Marian Simms" Pentru Oceaniaxe "Oceania", globalizarea nu este un fenomen nou, ci unul care a început cu aproape două sute de ani în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
toate grupurile etnice din Statele Unite. Această relativă abundență se explică prin capitalul uman valoros al majorității acestor emigranți. În 1994, 87,5% dintre indienii asiatici absolviseră liceul, 62% aveau o educație universitară și peste 58% aveau diplome de licență sau postuniversitare - cel mai mare procent dintre toate grupurile etnice asiatice din SUA. În 1990, 170 844 dintre cei 391 949 de indieni asiatici angajați (cu vârste peste 16 ani) se aflau în „posturi de conducere sau specializate”, peste 30% dintre aceștia
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în anii ’80 și patru (20%) în anii ’90 (ultima sosind în vara lui 1997). Majoritatea cazurilor au fost de imigrație asociativă, soții dependente de bărbații imigranți. Cinci femei (25%) au venit singure, dintre care patru pentru a urma studii postuniversitare, ceea ce constituie deja un semn sigur de independență și ambiție. Cu excepția femeii care ajunsese de curând, restul își găsiseră partenerii în Statele Unitexe "Statele Unite", un alt semn de autodeterminare. Tabelul 6.1. Profilurile demografice ale respondenților * Indică și cazurile de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și zoologul devenit asistent social, proveneau din cele două caste inferioare. Ca grup, respondentele aveau la dispoziție, în mod semnificativ, un capital uman destul de impresionant. Nivelul lor de educație cuprindea două licențe (10%), șase doctorate (30%) și mai multe diplome postuniversitare (expert contabil autorizat, medic, masterat în asistență socială, masterat în inginerie și masterat în sănătate publică). Din punct de vedere ocupațional, grupul era compus din trei funcționare, o profesoară, o vânzătoare, o psihoterapeută, trei consultanți software, un inginer electrotehnician, două
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Bonacich, E.", Chengxe "Cheng, L.", 1994). Opt dintre subiecți (40%) lucraseră deja și în India, iar restul de doisprezece (60%) au devenit salariați după venirea în Statele Unitexe "Statele Unite". Patru dintre femei (20%) au venit independent în Statele Unite, ca studenți postuniversitari, și au intrat în rândurile forței de muncă după absolvire. Contribuția femeilor la venitul anual al familiilor lor varia de la 10 până la 100%. Profesionistele din grup contribuiau cu 25 până la 100% la venitul anual al familiei lor, care varia între
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
manifestărilor și întrunirilor științifice. Organizarea deficitară a învățământului psihologic care manifestă simptome ale rămânerii în afara problemelor de interes profesional. Insuficiența în dotare, informare, cercetare și organizare își pune amprenta asupra adaptării învățământului la necesitățile momentului. Merită menționate și superficialitatea pregătirii postuniversitare prin masterate și doctorate. Bibliografie ***, Annuaire-Guide de la Psychologie (1996), 4e édition, Hommes et Perspectives/Martin Media, Paris. Schorr & Angela, Saari Salli (eds) (1995), Psychology in Europe. Facts, Figures, Realities, Hogrefe & Huber Publishers, Seattle, Toronto, Göttingen, Bern. Aubrée, Christine (2000), „Les
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
acestui demers managerial se referă la cercetare (Centrul de Studii și Cercetări Psihologice din Timișoara, proiectele naționale și internaționale ale Centrului, Revista de Psihologie Aplicată, workshop-urile organizate în cadrul CSCPT) și la procesul de predare la specializarea Psihologie și la studiile postuniversitare (planuri de învățământ actualizate cerințelor pieței psihologilor, discipline noi în planurile de învățământ, predare în sistem modular, practica de specialitate, training-uri de formare cu membrii Catedrei de Psihologie, Școala de vară). În studiul de față vom prezenta nu doar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este certificat ca un Centru de Cercetare tip B, recunoscut de CNCSIS (Certificat nr. 37/CC - B, București, 11.V.2001). În acest centru se desfășoară: activități de cercetare universitară fundamentală și aplicată; activitate de învățământ în cadrul Programul de Studii postuniversitare în domeniul Psihologiei organizaționale și a conducerii (dezvoltat prin susținere logistică, financiară și profesională a grantului BM/CNCSIS, Runda III, nr. 36338, director de grant, prof.univ.dr. Zoltán Bogáthy; acest program postuniversitar este cotat conform criterilor CNCSIS pe primul loc în cadrul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și aplicată; activitate de învățământ în cadrul Programul de Studii postuniversitare în domeniul Psihologiei organizaționale și a conducerii (dezvoltat prin susținere logistică, financiară și profesională a grantului BM/CNCSIS, Runda III, nr. 36338, director de grant, prof.univ.dr. Zoltán Bogáthy; acest program postuniversitar este cotat conform criterilor CNCSIS pe primul loc în cadrul programelor similare desfășurate în Universitatea de Vest din Timișoara); activități de cercetare universitară în cadrul Grupului de Studii și Cercetări privind Relația Oameni - Environment (Research Unit in People - Environment Studies), direcție de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
unitar ce include materialele și experiența rezultată din proiect și prin dezvoltarea unui pagini web (www.spc.uvt.ro). Subliniem posibilitatea de dezvoltare ulterioară a proiectului; informația și experiența ce au rezultat din proiect vor fi integrate într-un curs postuniversitar cu privire la analiza de politici în legătură cu integrarea europeană. Menționăm numărul în permanentă creștere al studenților și tinerilor cercetători interesați de aceste teme. Proiectul a dezvoltat următoarele teme: extinderea Uniunii Europene; dezvoltarea durabilă; drepturile omului și democrația. Tipurile de activități propuse sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
organisme (ONU, UNESCO etc.); b) perceperea unei atitudini în plan declarativ de maturitate și inovație, de interes pentru activitățile prezente, pentru viitorul individual și instituțional al diplomației românești; c) receptivitate (ca atitudine generică), datorată unei bune informări realizate prin cursuri postuniversitare, doctorate, masterate etc. privind setul actual de probleme existente: politice, economice și culturale; d) încercarea de identificare a soluțiilor concrete (prin joc de rol, microexperimente, folosirea de scale de atitudini etc.) este încă un capitol deficitar față de cel de proiecție
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a relațiilor interumane, intergrupale. Această „operă” de transformare poate deveni funcțională doar printr-o informare continuă, prin înmulțirea departamentelor de cercetare și valorificare a rezultatelor acestora, prin imaginarea unor programe de documentare permanentă; realizarea unor cursuri de profil de tip postuniversitar, cu accent pe științele socioumane (de exemplu, sistemul Master și cursurile deja structurate în cadrul Academiei Diplomatice a MAE), ca și printr-un efort concertat de realizare a unei evaluări periodice, dar continue, atât a angajaților ministerului, cât și a activităților
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
măsura nivelul abilităților cognitive generale și două dimensiuni ale personalității: conștiinciozitatea și deschiderea spre nou. 6.3. Participanți Subiecții cercetării sunt 63 de absolvenți ai Facultății de Automatică și Calculatoare și ai Facultății de Electronică și Telecomunicații ce urmează studii postuniversitare. Media de vârstă este 24 de ani, iar experiența de muncă este sub un an. 6.4. Procedura 6.4.1. Condițiile în care s-a realizat cercetarea Această cercetare a fost derulată în condiții de laborator, alegere justificată de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și prenume: Adresa: Număr de telefon: Data și locul nașterii: Starea civilă: Copii: STUDII GENERALE ȘI DE SPECIALITATE: Studii medii liceale sau postliceale: Instituția Perioada Diploma obținută Studii superioare de scurtă și de lungă durată: Instituția Perioada Diploma obținută Studii postuniversitare, masterat sau doctorat: Instituția Perioada Diploma obținută Alte tipuri de studii: Instituția Perioada Diploma obținută LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE: Începătorcunoștințe mediifluent*) 1. 2. 3. CUNOȘTINȚE DE OPERARE PE CALCULATOR: Tehnoredactare (cuv./min.): Programare: Altele: CARIERA PROFESIONALĂ: Perioada Organizația Funcția
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
naște din situația peren precară a universităților olandeze. În mai multe rînduri, Înainte și după publicare, ideile cuprinse În această carte au fost supuse dezbaterii unui public mai larg. În primăvara anului 1986 ele au fost discutate Într-un seminar postuniversitar la Universitatea din Chicago. Nu numai celor Înscriși (Carol Anderson, Philip Cray, Ramona Hartweg, Richard Heinemann și Karen Pechilis), dar și celor care au audiat seminarul li se cuvin mulțumirile mele. Unele părți din carte au format subiectul mai multor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
medic-pacient, Organizația Mondială a Sănătății (1993, 1996Ă a propus introducerea obligatorie a tehnicilor de comunicare și sfătuire în programa analitică, încă din timpul facultății. Au fost delimitate două trepte; cea pentru începători, corespunzând studenților, și cea pentru avansați, corespunzătoare formării postuniversitare. Abilitățile de comunicare se dezvoltă, si in practica medicală, cel mai adesea în mod implicit ci mai puțin în mod explicit - că set de informații / cunoștințe specifice menite să faciliteze stabilirea relației de încredere medic-pacient, precum și dezvoltarea atitudinilor pozitive. Din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
care se urmărește rezolvarea unor categorii variate de probleme care privesc educația și instrucția unor categorii diverse de beneficiari din cadrul comunității respective. Aceste servicii sunt focalizate pe categorii de beneficiari/populații-țintă (copii, tineri, adulți), organizate pe diverse niveluri (preuniversitar, universitar, postuniversitar), cicluri (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, superior) sau forme de pregătire (în sistem public sau privat, obligatorii sau opționale, permanente, periodice sau ocazionale, mai ales în formele de educație a adulților etc.); ele antrenează persoane specializate, alocă resurse materiale, financiare și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
naționale și universale; dezvoltarea în interiorul său a unor puternice centre de cercetare științifică; participarea la realizarea unor proiecte științifice de interes major. • IRMEd (Institutul Român de Management Educațional): Misiunea IRMEd constă în furnizarea de programe de formare inițială, continuă și postuniversitară în management educațional pentru managerii școlari, pentru candidații la funcții manageriale, pentru autoritățile publice locale, pentru experți în educație, pentru formatori în management educațional și pentru orice persoană interesată, prin programe adaptate nevoilor reformei educaționale din țara noastră. • Centrul Educația
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ca o „sarcină” administrativă, reactivă, specialistul de la departamentul de achiziții nu trebuie să aibă calificări speciale, iar atitudinea lui va fi de funcționar responsabil de gestiunea comenzilor, însă dacă funcția este una proactivă, specialistul va avea studii de specialitate sau postuniversitare și se va implica, nu în activitățile pur administrative, ci, în aspectele de natură strategică ale activității (determinarea costului total de achiziție, gestiunea bazelor de date etc.) și va derula un procent mai mic de activități pur administrative. 5.2
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
Seminarul Pedagogic al Universității din Iași a fost o instituție educativă modernă, concepută în spirit european, comparabilă, în unele privințe chiar superioară, celor similare din Germania sau Franța acelui timp. Școala superioară contemporană promovează astăzi cu deosebită insistență această formulă postuniversitară de formare a formatorilor. A fost, mai întâi, un centru de „antrenament” profesional, oferind candidaților la cariera didactică modele comportamentale, soluții practice, asistență competentă, ajutându-i să-și formeze și perfecționeze priceperile și conduitele didactice cerute de viața școlii. A
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
răspuns la întrebările despre cercetarea efectuată prin metoda focus grup. De asemenea, cartea conține mai multe detalii referitoare la analiză. Cadrele didactice universitare ne-au informat că au nevoie de ajutor în a-i învăța pe cei care urmează studii postuniversitare să analizeze informațiile obținute cu ajutorul focus grupurilor. Acest aspect poate reprezenta o latură copleșitoare, singulară și frustrantă a lucrului cu focus grupurile. Intenția noastră a fost aceea de a elimina posibilele neclarități ale acestui proces. Am încercat să definim tipurile
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de cercetarea realizată prin metoda focus grup. Această carte se adresează în principal cercetătorilor în devenire, astfel încât vă vom da multe sfaturi în legătură cu modul în care trebuie făcute anumite lucruri - așa cum am sfătui un prieten, o persoană ce urmează studiile postuniversitare sau un client. Dar atunci când discutăm cu un prieten sau cu un client, ne adaptăm sfatul ca să se potrivească situației lor. În această carte nu putem fi chiar atât de preciși. Așa că trebuie să vă gândiți la modul în care
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]