1,812 matches
-
43/CEE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Mamifere: pisică sălbatică ("Felis silvestris"), șobolan de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Amfibieni cu specii de: buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Pești cu specii de: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
care-l pricinuiește invidiosul, atunci când e stăpânit de invidie. Profetul a spus: ‘Ayn (ochiul) este o realitate’. Există mijloace de apărare împotriva deochiului: vălul, desenele geometrice, obiectele strălucitoare, fumigațiile care exaltă mirosuri, fierul roșu, sarea, alaunul, coarnele, semiluna, mâna Fatimei. Potcoavele de cai sunt și ele talismane care apără de deochi: ele par să reunească datorită materialului din care sunt fabricate, a formei și a funcției, virtuțile magice ale mai multor simboluri: cornul, semiluna, mâna, și pe acelea ale calului, animal
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
în sens invers. Fenomenul se repetă în celălalt sens 385 de ani mai târziu, scurtându-se perioada de revoluție a asteroidului pentru a se relua de la capăt procesul. În mod global, Cruithne descrie, prin urmare, o orbită în formă de potcoavă din punctul de vedere al unui observator de pe Pământ. Deși se crede că orbita asteroidului Cruithne nu este stabilă pe termen lung (mai mult de de ani), este posibil să se afle în această configurație de rezonanță orbitală de de
3753 Cruithne () [Corola-website/Science/329315_a_330644]
-
posibil să se afle în această configurație de rezonanță orbitală de de ani. În ultimele două secole, Cruithne s-a apropiat cel mai mult de Pământ în 1902, va fi din nou aproape în 2292, dar de cealaltă parte a „potcoavei”, apoi din nou prin 2676. Nu există niciun risc de coliziune între Cruithne și Pământ, cele două corpuri neapropiindu-se niciodată la mai puțin de 12 milioane de kilometri. Cruithne nu este niciodată vizibil cu ochiul liber în niciun loc
3753 Cruithne () [Corola-website/Science/329315_a_330644]
-
apropierea Pământului, în rezonanță similară cu aceea a asteroidului Cruithne au fost descoperite după aceea, printre care 54509 YORP, , , , 2004 GU9, 10563 Izhdubar, și . , și posedă o orbită a cărei poziție medie descrie o curbă care evoluează între forma unei potcoave și cea a unui cvasisatelit. Janus și Epimetheus, doi sateliți naturali ai planetei Saturn, evoluează și ei urmând orbite în formă de potcoavă. Aceste orbite sunt mai simple decât cea pe care o urmează Cruithne, însă „ascultă” de aceleași principii
3753 Cruithne () [Corola-website/Science/329315_a_330644]
-
și . , și posedă o orbită a cărei poziție medie descrie o curbă care evoluează între forma unei potcoave și cea a unui cvasisatelit. Janus și Epimetheus, doi sateliți naturali ai planetei Saturn, evoluează și ei urmând orbite în formă de potcoavă. Aceste orbite sunt mai simple decât cea pe care o urmează Cruithne, însă „ascultă” de aceleași principii. Numeroși asteroizi troieni au fost detectați în jurul punctelor Lagrange ale mai multor corpuri (îndeosebi Jupiter, dar și Marte, Neptun și unii sateliți ai
3753 Cruithne () [Corola-website/Science/329315_a_330644]
-
de aceleași principii. Numeroși asteroizi troieni au fost detectați în jurul punctelor Lagrange ale mai multor corpuri (îndeosebi Jupiter, dar și Marte, Neptun și unii sateliți ai lui Saturn), dar niciunul din aceste corpuri nu urmează o orbită în formă de potcoavă. Cruithne este locul central al acțiunii din romanul "Timpul" (în ) de Stephen Baxter, publicat în 1999.
3753 Cruithne () [Corola-website/Science/329315_a_330644]
-
din Berlin, Concertgebouw din Amsterdam, Symphony Hall din Boston și Teatro Colón din Buenos Aires. Nici una din aceste săli nu au fost construite în epoca modernă, pornind de la analiza acusticii lor, și, cu excepția parțială a Teatrului Colón cu o formă de potcoavă, toate au o formă lungă, înaltă și îngustă. Această clădire este situată pe Dumbastraße/Bösendorferstraße, în spatele Hotelului Imperial, lângă bulevardul Ringstraße și râul Viena, între Bösendorferstraße și Karlsplatz. Cu toate acestea, ținând cont de faptul că Bösendorferstraße este o stradă
Wiener Musikverein () [Corola-website/Science/328608_a_329937]
-
cifre romane, fiecare dintre ele având un titlu, după cum urmează: Pasionat de trecutul Moldovei, Mihail Sadoveanu a reconstituit în cărțile sale unele momente din istoria națională: "Frații Jderi" descrie epoca glorioasă a domniei lui Ștefan cel Mare; "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" urmăresc continuarea luptei pentru independență după ce Ion Vodă cel Viteaz fusese vândut turcilor; "Neamul Șoimăreștilor" înfățișează începuturile decăderii Moldovei după ce boierii confiscă pământurile răzeșilor și îi transformă pe aceștia în șerbi; "Nunta domniței Ruxandra" prezintă încercările nereușite ale lui Vasile
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
curgătoare - în sectorul Întorsurii. Actual tectonica sa este subsumată celei a Munților Buzăului, fiind caracterizată de seismicitate ridicată și ascensiune cu 0,5-1 mm/an. Limitele sale, sunt: Cu o lungime de aproximativ 16 km, este dispusă în formă de potcoavă, de la Vama Buzăului și până la sud de Bobocea. Are aspectul unei mici câmpii intramontane cu o altitudine absolută de 800 m și cuprinde șesul Buzăului precum și terasele sale inferioare. În zona Întorsurii Buzaului - unde se varsă în râu pâraie cu
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
redus decorațiile și au introdus utilizarea găurilor geometrice, scopul fiind exprimarea măreției. O dată cu trecerea secolelor, clădirile au avut o fațadă și structuri din ce în ce mai orientale: moscheile aveau planuri rectangulare, împărțite în nave cu stâlpi, dar și numeroase arcuri în formă de potcoavă. Cele mai comune materiale folosite în arhitectura erau zidăria de cărămidă și mortarul. Influențele străine pot fi văzute în domurile de origine egipteană și, în sectorul civil, cupolele triumfale inspirate de cele din țările de origine. Larg răspândită era și
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
jder de copac ("Martes martes"), vidră de râu ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), chițcanul de pădure ("Sorex araneus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), vânturelul roșu ("Falco
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
în sus. Ochii sunt alungiți, diametrul lor anteroposterior depășește pe cel dorsoventral și reprezintă 110-183% din spațiul interorbitar, 18,1-22,4% din lungimea capului și 4,9-6,6% din cea a corpului. Gura este relativ mică, semilunară (în formă de potcoavă), puțin protractilă, așezată subterminal în poziție inferioară; deschiderea ei ajunge până sub nări. Gura este prevăzută cu dinți mărunți, uniformi, dar foarte ascuțiți și ușor curbați, dispuși în formă de perie pe premaxilar, dentar, prevomer, palatine și pe oasele faringiene
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care zece mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), vidra de rău ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
lista roșie a IUCN; printre care zece mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), vidra de rău ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Putorius putorius"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), năpârcă ("Natrix natrix"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
IUCN; astfel: Mamifere: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lăcarul de
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
cucerit din nou de generalii bizantini Nichifor Xiphias și Teodorocan. A rămas un avanpost la Dunărea de Jos al statului bizantin până la invaziile cumanilor din anii '90 ai secolului al XI-lea. Ruinele cetății Prislav sunt menționate în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat la vadul Lipșei pentru a trece Nistrul, hatmanul Nicoară Potcoavă își amintește de o incursiune efectuată împreună cu cazacii zaporojeni de pe Pragurile Niprului. „Și pe țărmul dobrogean, la grădinile povârnite deasupra Dunării, în ruinile cetății
Prislav () [Corola-website/Science/334078_a_335407]
-
de Jos al statului bizantin până la invaziile cumanilor din anii '90 ai secolului al XI-lea. Ruinele cetății Prislav sunt menționate în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat la vadul Lipșei pentru a trece Nistrul, hatmanul Nicoară Potcoavă își amintește de o incursiune efectuată împreună cu cazacii zaporojeni de pe Pragurile Niprului. „Și pe țărmul dobrogean, la grădinile povârnite deasupra Dunării, în ruinile cetății Prislav, s-a aflat o comoară cu bani de aur și, împreună cu aurul, cele zece părți
Prislav () [Corola-website/Science/334078_a_335407]
-
lui Teofan, episcopul Anastasie, considerat un „om destoinic”, a fost ales în anul 1572 că mitropolit al Moldovei. El a rămas în scaun și în timpul domniei lui Petru Șchiopul (1574-1577), nepărăsindu-și misiunea nici în timpul domniei efemere a lui Ioan Potcoava (noiembrie - decembrie 1577), care uzurpase tronul. După alungarea uzurpatorului, Petru Șchiopul a hotărât scoaterea din scaun a mitropolitului compromis și l-a readus pe mitropolitul Teofan. Grigore Ureche descrie laconic această schimbare de mitropolit: „Pre acéia vréme Patru vodă déde
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
scrisoare către Papă de la Romă în care se plâng de robia turcească, de amenințarea ungureasca, de slăbiciunea domnului „străin și venetic” și stăruie pentru acordarea domniei unui oarecare Ștefan, fiul lui Alexandru Lăpușneanu. Mitropolitul Anastasie este menționat în românul "Nicoară Potcoava" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Scriitorul îl descrie astfel: „bătrân încă în putere, cu plete negre, sprâncenat și cu dinți albi”. Auzind de intrarea în Iași a hatmanului Nicoară Potcoava, el se ascunde „cu mare grabă și frica” în incinta
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
lui Alexandru Lăpușneanu. Mitropolitul Anastasie este menționat în românul "Nicoară Potcoava" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Scriitorul îl descrie astfel: „bătrân încă în putere, cu plete negre, sprâncenat și cu dinți albi”. Auzind de intrarea în Iași a hatmanului Nicoară Potcoava, el se ascunde „cu mare grabă și frica” în incinta mănăstirii Sfanțul Sava, așteptând vești de la credincioșii săi. Aflând că noul domnitor anunță că nimeni nu va fi prigonit, mitropolitul poruncește să se tragă clopotele la biserici și mănăstiri, iar
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
prigonit, mitropolitul poruncește să se tragă clopotele la biserici și mănăstiri, iar arhiereul Gherontie să se ducă la curtea domneasca cu pâine și sare, închinându-se noului domnitor. Închinăciunea fiind bine primită, mitropolitul Anastasie se înfățișează personal în fața lui Nicoară Potcoava și se oferă să-l ungă domn. După sfatul de taină, mitropolitul anunță că noul domnitor aduce poporului „nădejde ca să trăiască slobod”. El mai apare în român la 21 decembrie 1577, atunci când binecuvântează bucățele de la ospățul domnesc la care Nicoară
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]