3,904 matches
-
mai caută o cale spre izvoareDar picioarele se-mpiedică-n hățișurile gri;Căutarea le-o întunecă o teamă, călătoarePe spinarea timpului complice.Umbrele se-ntind halucinante, mi se prind de suflet,Noaptea-mi înfășoară trupu-n mantia-i de abanos, La prăpastia răbdării îmi opresc nesigur umblet,Către Cer mă-nchin, în așteptare.Vreau ca al nesiguranței văl să fie dat de-o parte,Zorii izbăvirii să-mi inunde trup și inimă... XXXI. MAREA SPERANȚEI, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr.
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
că nu crede (“...religia mea e singurătatea”, p. 172), dar trăiește într-o lume în care, și pentru care, Dumnezeu e prezent (și ea e conștientă de această prezență): “...iar el, demiurgul creează non viață...” (p. 55); “La margine de prăpastie e singurătatea absolută a celui steril, fără de niciun Dumnezeu” (p. 174); “Mi-am găsit credința, îi sunt și enoriaș și sacerdot, iar singurătatea e doar chilia de ‘binecuvântare’” (ibidem). Este interesant de remarcat că, deși destructurată, inconsistentă, redusă la adieri
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
mi-este azi nesigur, dureros. Nu mă-ntristez de râdeți de-al meu umblet. Voi alergați, eu vin încet pe jos! Mă uit mirată-n urmă, înainte... Prin ceață nu văd începutul, nici sfârșitul. Adulmec însă, pe aproape, -nșelătoare, o prăpastie cuminte Și simt că orice pas îmi poate-aduce infinitul... Citește mai mult LA UN PAS DE INFINIT...Poftiți! Luați-o înainte!Eu mă retrag din cursa nebuneascăși vreau să stau pe margine, cuminte,Ferindu-mă de turma ce-ar putea
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
mi-este azi nesigur, dureros.Nu mă-ntristez de râdeți de-al meu umblet.Voi alergați, eu vin încet pe jos!Mă uit mirată-n urmă, înainte...Prin ceață nu văd începutul, nici sfârșitul.Adulmec însă, pe aproape, -nșelătoare, o prăpastie cuminteși simt că orice pas îmi poate-aduce infinitul...... IV. RĂU, BINE ȘI MAIBINE, de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 2309 din 27 aprilie 2017. Rău, Bine și MaiBine Am învățat din toată lupta vieții Că nu-i așa cum spun
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
brațele cu palmele ridicate în sus. -Nu acuz politica Romei, mărite procurator, doresc însă să spun că în timp ce unii se îmbogățesc tot mai mult, ceilalți sărăcesc și ei și mai mult, între unii și ceilalți căscându-se încet, încet, o prăpastie de netrecut. -Așa a fost dintotdeauna Iocentus, aprobă el cele spuse. Asta ca să nu spunem, sau să creadă cineva că cezarul Tiberius, zeii să-l ocrotească, a scăpat frâiele imperiului din mână iar aceste lucruri se întâmplă doar de când e
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
critici de artă, organizatori de festivaluri și concursuri de creație artistică, jurați) care promovează asemenea elucubrații sunt direct răspunzători de starea mizerabilă în care se află o parte însemnată a literaturii române contemporane și de „trend”-ul ei spre fundul prăpastiei. Cine sunteți voi, cei ce vă autointitulați „oameni de cultură” și promovați antitalentul și nonvaloarea? De unde ați apărut ca să distrugeți ce a mai rămas bun în Cultura română? Sunt de acord să promovăm prin orice mijloace talentul, dar numai talentul
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
și va rămâne patria creștină a cuvintelor latino-slavone, a doinelor și horelor coborâte din veșnicie, a culorilor, a formelor, a gesturilor morale și estetice, a lacrimilor sincere de jale și de bucurie, cu origini ancestrale sănătoase, cu piscuri înalte și prăpăstii adânci și cu capitala la Eminescu. În ea nu-și vor putea face loc niciodată emanațiile vulgare, schizoide, mizerabile ale unor bieți diletanți ce fac risipă de cerneală sau, mă rog, de tastatură, numai de dragul de a colecționa diplome, de
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
mulțumea Bucuros când câte-un câine, bubele i le lingea... LAZĂR ajuns-a după moarte, cu-Avraam în Casa Cerească Iar bogatul în neliniști și în arșița Drăcească... În zadar cerea lui Lazăr, în hău un pic de apă rece... Avraam : "prăpastia, niciunul n-o poate trece..." Cei 10 leproși vindecați de DOMNUL 10 leproși către MESIA, cu glas tare au strigat : "Ai Milă Rabi, de noi !" și-ndată i-a vindecat ! Unu din 10, s-a întors ; și-acela nu era
DE LA CEI 70 DE UCENICI, LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371747_a_373076]
-
mașina își continuă goana fără să oprească. Alexandra își pierdu suflarea și fu cât pe ce să-și piardă cunoștința, când realiză nenorocirea. Stelele nopții se stinseră una câte una în mintea ei paralizată și disperarea se năpusti dezlănțuită în prăpastia fără fund a sufletului. Se agăță de brațul destinului și căută ieșirea din tenebrele groazei ce o cuprindea. - Florine, ce dracu tot moșmondești acolo, că ne apucă dimineața! strigă furios unul din prădători. Sper că nu ai de gând să
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
Negrea Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se furișează primăveri în calde așternuturi și din țărâna trupului răsar dalbe brândușe. Se unduiesc pe umeri înmiresmate ierburi, cu iataganul crud despică reci cătușe. Se prăbușesc prăpăstii peste înalte creste, râuri învolburate se-ntorc către izvor. Din negura de timp răzbate o poveste când fulgerele oarbe gâlceava iscă-n nor. Cuprinsă-i inserarea de-o-nfiorare mută, ning stelele cu raze ascunse printre cetini. Pe-acoperișul lumii, amurgul se
IN SECUNDE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375768_a_377097]
-
au furat, n-au făcut crimă etc. Din fericire, în ultima vreme, tot mai mulți oameni își recunosc greșelile și cer ajutorul divinității pentru a se îndrepta. Potrivit învățăturii creștin-ortodoxe, înainte de venirea Mântuitorului, între om și Dumnezeu se crease o prăpastie adâncă. Sfinții Părinți susțin că trei lucruri îl despart pe om de Dumnezeu: Firea omenească - omul a fost creat de Dumnezeu și ca orice creatură are un început și un sfârșit; Păcatul - omul în păcat se naște și cu păcatul
CE IL DESPARTE PE OM DE DUMNEZEU? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379206_a_380535]
-
orice creatură are un început și un sfârșit; Păcatul - omul în păcat se naște și cu păcatul se luptă toată viața; Moartea - omul ca orice vietate de pe pământ care are viață, se naște, trăiește și moare. Dumnezeu a desființat această prăpastie prin trimiterea Fiului Său, Iisus Hristos care și-a asumat jertfa pe cruce, murind pentru păcatele fiecărui om de pe pământ. Cu alte cuvinte, noi, oamenii am fost răscumpărați prin jertfa lui Hristos. Prin Iisus, omul nu mai moare ci are
CE IL DESPARTE PE OM DE DUMNEZEU? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379206_a_380535]
-
scris undeva că la înmormântarea unui prieten de-al său, ateu convins, a simțit ceva „straniu”, a simțit că „lipsește ceva esențial” când un om trece la cele veșnice fără să aibă parte nici măcar de o slujbă religioasă ori seculară. Prăpastia ontologica deschisă între rațiune și credința, între cunoașterea rațională și cea revelata nu poate fi chiar de netrecut. Există undeva pe aproape o punte pe care fie că n-o vedem, fie că nu este deocamdată profesional, ori corect politic
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
metafizic. (Dorul de vis metafizic) • O fi creierul aur cenușiu cu însușiri electrochimice și electromagnetice, ochiul un aparat de fotografiat ori video, dar gândurile, ideile, emoțiile, intuițiile ce sunt? Intre formele materiale ale realității și cele invizibile, non-corporale, există o prăpastie dar și un pod al imaginației metafizice. Orb lângă orb ținându-se de mână, toți pot cădea în prăpastia metafizică. Doar unul dintre ei dacă și-ar recăpăta vederea și milioane în jur s-ar putea salva. (Prapăstia metafizică) • Legile
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
fotografiat ori video, dar gândurile, ideile, emoțiile, intuițiile ce sunt? Intre formele materiale ale realității și cele invizibile, non-corporale, există o prăpastie dar și un pod al imaginației metafizice. Orb lângă orb ținându-se de mână, toți pot cădea în prăpastia metafizică. Doar unul dintre ei dacă și-ar recăpăta vederea și milioane în jur s-ar putea salva. (Prapăstia metafizică) • Legile fizicii și ale naturii sunt susținute, propulsate de alte legi, puteri, cauzalităti eficiente și ierarhice, inteligențe acționând din spațiu
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
țin existența în echilibru. Anarhia, haosul și slăbiciunea morală nu sunt un mediu prielnic unde viața ar putea continua eratic la nesfârșit, iar fără de martirajul tainic al celor câțiva sfinți uitați de lume am fi ajuns de mult la marginea prăpastiei apocaliptice. Vor mai fi oare suficient de mulți oameni curați, de martiri, de sfinți, rămași în lume pentru care Dumnezeu să amâne potopul și să continue să ocrotească lumea? Iluzia omului post modern, a “noului ateist” că am intrat deja
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
scara zoologică, să devină un animal rațional și social, și nimic nu mai poate exista dincolo de orizontul imaginației omenești. Inteligibilul divin există chiar dacă noi nu-l înțelegem. S-ar putea spune tocmai de aceea. ● Între nimicnicie și existența este o prăpastie logică de netrecut. Unii inceasca să construiască poduri inginerești, matematice, alții structuri filozofice, alții să sapă tunele astrofizice. Numai cei care au darul imponderabilului, al înălțării și iluminării prin hâr, au șansa să depășească impasul metafizic. ● Cei binecuvintati cu darul
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
inteligența mea sclipitoare, de ce să nu mă laud puțin. Încercam cu o disperare cruntă să mă smulg din starea în care mă regăseam, căutând instinctual să pun capăt acestui început de coșmar care parcă avea să mă arunce într-o prăpastie vie, fără de fund. Femeia era sclipitor de frumoasă și în clipa în care am văzut-o făcându-mi semne cu mâna, știam că voi opri. Urcă lângă mine în mașină, instalându-se tacticoasă, cu un zâmbet fermecător pe buzele-i
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
cad mai des peste noi că pietrele desprinse din stâncă pe cărarea pe care am ales să mergem. Un simplu pas greșit în urcușul nostru duhovnicesc, o piatră căzută că din senin de pe munte, si ne putem lesne prăbuși în prăpastie. Important nu este dacă am căzut loviți de piatră, dacă ne-am împiedicat, mai devreme sau mai tarziu toți cad, important este dacă rămânem jos sau ne sculam, daca ne scuturam de țărâna și ne vedem mai departe de drum
TEOLOGUMENA – DESPRE URCUSUL DUHOVNICESC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369247_a_370576]
-
nici chiar doi oameni identici sau gemeni. Ei nu corespund nici fizic, nici psihologic (caractere și destine), nici social, de aceea fiecare trăire sufletească va fi diferită. Nu am o mare experiență traită în viață, dar deseori ajung la marginea prăpastiei, și nu zic: ,,pînă aici”. Spre marea mea mirare calea mea se luminează, fiindcă am capacitatea de a prețui înțelepciunea și această cale îmi dă o noua întorsătură în viață. Viața noastră în condițiile de astăzi reprezintă un stres cronic
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR, EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/374182_a_375511]
-
cer este susținut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoșilor plecați la luptă, o țară halucinantă, un pământ cântător și orbit de lumină proslăvește în versurile sale recente Ștefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo. Spun că această lansare este curajoasă și riscantă pentru că ea se produce în afara drumurilor bătătorite ale poeziei, pentru că Ștefan Dumitrescu nu versifică frumos și cu talent în cadrele unui lirism știut
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
cer este susținut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoșilor plecați la luptă, o țară halucinantă, un pământ cântător și orbit de lumină proslăvește în versurile sale recente Ștefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo. Spun că această lansare este curajoasă și riscantă pentru că ea se produce în afara drumurilor bătătorite ale poeziei, pentru că Ștefan Dumitrescu nu versifică frumos și cu talent în cadrele unui lirism știut
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
Figurile de stil acoperă cât de cât vir tuale căi de acces spre lumea cealaltă Ultimul poem albatros iminent mă la să cu gura căscată Și totuși a cui e liniș tea ce stă ca un nod în gâtul acestei prăpăstii Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIE CU SENS GIRATORIU / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1474, Anul V, 13 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
EREZIE CU SENS GIRATORIU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374286_a_375615]
-
zonă pustie plină de oasele pelerinilor morți de epuizare. Deosebit de meritorie este vizitarea izvoarelui Gangelui. Puțini englezi, cel mult patru sau cinci, au reușit să ajungă acolo. Unul dintre ei a întîlnit trei femei care stabiliseră să se arunce în prăpastia din care credeau că izvorăște Gangele. Una dintre ele nu s-a mai întors, a doua a fost găsită în mijlocul zăpezii, iar a treia s-a întors aproape degerată pentru că nu credea că găsise adevăratul izvor al Gangelui. Toate acestea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
era simpla înfumurare a unui popor ce înregistrează într-un anumit moment istoric succese politice și militare, ci era concluzia finală și concretizarea "idealurilor" unei întregi generații de "gînditori", care împingeau, nu doar propria Națiune, ci întreaga omenire pe marginea prăpastiei. Și așa-numita Realpolitik își afundă rădăcinile într-un teren metafizic alogen, neoccidental: vechea, înrădăcinata și întărita convingere despre autonomia politicii față de morală [367], prin Machiavelli și alți scriitori occidentali, își are originile în politica indiană, după cum am menționat mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]