15,139 matches
-
Numai Dumnezeu poate ști cum aș putea să le pun capăt! Știu că, întreaga sa viață, omul nu duce niciodată lipsă de piedici și de încercări. Pentru mine, însă, aceasta este singura piedică, și cea mai dură, pe care mă preocupă acum s o depășesc, dar parcă nu pot; vreau, dar văd că nu sunt în stare. Iar acesta este un deziderat al meu, ce se pare că nu-l voi împlini decât cu gândul. Măcar atât, căci gândul întotdeauna va
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
angajatul ce intra primul în Poștă) și, de la un capăt până la celălalt, era îmbrăcată în straie de doliu, având o expresie de unanimă mâhnire și de regret profund pe chip. Unele femei șopteau către altele lucruri abia auzite, părând foarte preocupate de discuția lor, altele aproape că se văicăreau de-a binelea, dezvelind niște figuri de cumplită amărăciune și scăldate numai de lacrimi prelungi. Era clar: nimeni nu se mai gândea la munca proprie. Motivul tuturor acestora? Angajata de la ghișeul 4
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nici măcar strigoii nu se încumetă să vină, iar asta doar din cauza plictiselii de nestrămutat! Când se nimerește să aibă loc, acest tip de întâmplări îi magnetizează numaidecât pe oameni; ei își lasă și familie, și meserie, doar spre a se preocupa un timp îndelung cu dezbaterea noilor vești sau a noilor zvonuri, și cu născocirea de anecdote felurite, bazate, în fond, doar pe niște bârfeli muierești, și cam atât. Ei pierd întotdeauna din vedere faptul că, în realitate, nimeni nu le
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
-ți urmez îndeaproape exemplul. Cum? Păi, nu tu îmi tot spuneai că sănătatea trupului nu valorează absolut nimic, când stai s-o pui în cumpănă cu fericirea deplină a sufletului? Iar eu întocmai de lucrul acesta am dorit să mă preocup cu tot dinadinsul: de fericirea deplină a sufletului meu, de altceva n-am mai știut - tu: prin închinare la icoane, eu: prin închinare la vicii. Care-i problema? Altfel spus, am fost realist și radical cu mine însumi! Și, pentru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
este descris gradat până în pragul decesului, când acesta moare „sfârșit de singurătate, pustiit fiind de dorul oglinzii”, cea pe care tocmai o spărsese într-un acces de nebunie. Majoritatea personajelor prozei lui Rareș Tiron sunt indivizi măcinați de contradicții interioare, preocupați de întrebări la care nu reușesc să găsească răspuns deloc. Prozatorul își conduce cu abilitate eroii prin mediile sociale create exact ca în povestirile în ramă și, bun sociolog, dar și mai bun artist, devine un fel de portavoce al
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
vechiul imn al Germaniei (conținând celebrul refren preluat de naziști, Deutschland, Deutschland über alles), prefăcându-se că a uitat versurile, Chikako se miră candid când îi povestesc despre atrocitățile comise de niponi în Asia de Sud-Est, spunând că nimeni nu se mai preocupă astăzi de greșelile bunicilor și că, în plus, Japonia a plătit zeci de miliarde de dolari în reparații de război, în special Chinei și Coreei. Faptele sunt, așadar, dezarmant de simple în ochii unui homo ethicus astăzi: o fi omul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
vânătoare caraibian. În lumea puțin atinsă de doctrina creștină, sinuciderea a fost percepută diferit, ca un act natural, rod al dorinței personale de a pune capăt unei vieți lipsite de perspectivă, de onoare sau de sens. Ca și lumea romană, preocupată preponderent de ideea de existență în acord cu un cod al eticii, în interiorul căruia sacrificiul de sine nu era pus la index, lumea japoneză a cultivat suicidul ca o metodă de evitare a oprobriului public sau de salvare in extremis
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
douăzeci de minute după mestecare, pielea începe să exale parfum de trandafir sau de vanilie, timp de aproximativ două ore. În campania de publicitate, producătorii își defineau target-ul ca fiind compus în principal din bărbați, cu precădere între două vârste, preocupați de eventualele neplăceri cauzate de mirosul corporal puternic. Îmi și imaginez o armată de Niou dezabuzați, lipsiți de rafinamentul, arta și gustul fără cusur al celor din vechime, luând neajutorați cu asalt rafturile supermarketurilor în căutarea elixirului promis al parfumului
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în Shibata-machi, nu departe de aici, miile de cireși care străjuiesc râul sunt acum în floare; a fost el acolo cu familia ieri; și te întrebi, în pofida a tot, în ce alt colț de lume umilul șofer de taxi este preocupat de soarta florilor de cireș? Este adevărat, nu rămâne decât un clișeu cultural, un reflex condiționat; totuși, este un reflex care te ajută să trăiești mai frumos decât trăim noi îmi spun. Da, mâine, te duci și tu la Shibata-machi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
membrii săi, dacă dormitul în asemenea situații nu este condamnat? Nu știu dacă aș fi avut mijloacele să răspund singură la această întrebare dacă, iată, nu mi-ar fi surâs norocul și nu aș fi descoperit, grație unui prieten francez preocupat de aceleași întrebări (ba chiar în așa măsură încât s-a apucat să colecționeze poze, furate cu telefonul mobil, ale japonezilor adormiți pe unde îi podidea nevoia), un studiu consacrat exact acestui subiect. Doi cercetători francezi de la Universitatea din Kyushu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
statutul de obiect erotic, ne confruntăm cu un pragmatism care definește, în principal, sexul feminin prin rolurile lucrative care îi revin. Se pare că, mai puțin tulburat de fantasme sexuale decât l-ar fi vrut Freud, bărbatul străvechi era mai preocupat să supună femeia pentru a o folosi ca forță de muncă. Până într-atât pare guvernat acest bărbat ancestral de utilitarism, încât chiar ideea de frumusețe este redată nu prin reprezentarea unei grațioase fete tinere, gata să vă prindă în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
unor lupte îndelungate, la a denunța și aboli acest tip de segregare sexuală, ce ne poate spune păstrarea ei, intactă, în chiar sânul limbii care, cel puțin de la Heidegger încoace, știm că informează esența unui popor? E drept, japonezii se preocupă prea puțin de etimologie atunci când învață ideogramele, iar, de cele mai multe ori, originea unui kanji nu este deloc transparentă. Chiar și așa, cei cu care am avut prilejul să vorbesc pe această temă sunt pe deplini conștienți de sensul negativ purtat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
aerul de răutățile pământului, așa că nu-i bine ce a făcut fetița aceea sau alți copii care fac la fel ca ea. Despre așa ceva ar trebui învățați părinții mai întâi, și apoi copiii, a zis Zâna florilor. -Nu vă mai preocupați de acest caz, pentru că fetița este urmărită pas cu pas de către Tulpina neagră, dacă ați auzit cât de periculoasă este această plantă, și-a încheiat vorba Vântul. -Vai de mine! Poate să o omoare, zise Zâna florilor. -Eu nu cred
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
este vremea să facă cale-ntoarsă. De această dată a hotărât să urmeze sfaturile zânei. A legat lanterna în jurul capului cu un curmei și după ce și-a privit încrezător „Doamneajută" l-a înfipt curajos în pământ, a luat poziția unui bărbat preocupat de treburile sale dar, atent la muțenia pădurii. Se întreba dacă s-a întâmplat ceva sau doar i se părea. Atâta liniște nu a mai avut ocazia să întâlnească undeva, dar pentru că asta nu era treaba lui, își vedea de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
așa ca și cum ar căra o greutate în spate, ceea înseamnă că singurătatea îl chinuie și pentru el este ca o adevărată boală. -Ce pot să-ți spun? S-ar putea să ai dreptate... Pe măsură ce trecea timpul, fără voința mea, mă preocupa acest om, dar fără să spun cuiva despre întrebările care mi le puneam atunci când îl vedeam tot timpul singur. Anii s-au scurs și am început clasa a șaptea într-o zi de toamnă ploioasă în compania unui vânt furios
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cuiva sau la ceva. Din acel moment s-a născut certitudinea că existența are un sens și că de aceea, supunându-se, viața mea are un scop. Din acel moment am știut ce înseamnă "nu privi în urmă", "nu te preocupa pentru mâine".3" Fără frică de adâncul apelor Această experiență unică mă umpluse de o bucurie nemăsurată. Spunând într-adevăr "da", îndrăznind încrederea de fond, riscând încrederea în viață: astfel și doar astfel îmi pot continua cursul vieții, asumând un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
domeniul științei, economiei sau politicii și ignoră întrebările fundamentale ale vieții ar face bine să mediteze asupra "poziției în univers" pe care o are. Iar cine, în cadru privat sau public, se gândește doar la el însuși și nu se preocupă de tot ce îl înconjoară, să mediteze un pic asupra finitudinii și efemerității sale, ce se exprimă nu în cele din urmă prin chiar rotația cosmică pe care din fericire nu o percepem a tuturor locuitorilor pământului: ne învârtim în jurul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
irelevantă. De ce? Pentru că plecau de la premiza că o astfel de întrebare avea deja un răspuns dintotdeauna. Sensul vieții era clar: Dumnezeu și observarea poruncilor sale. Iar această credință a individului era împărtășită de întreaga comunitate de credincioși. De ce să se preocupe deci să înțeleagă dacă viața individului ar avea un sens în mod special? Din această perspectivă, întrebarea despre sensul vieții este specifică modernității. Primul care a formulat-o, mai exact ca primă întrebare a catehismului său, a fost juristul și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
alt paradox: ieșim la pensie mereu tot mai repede, dar în același timp suntem în măsură să muncim și să simțim plăcere tot mai îndelung, prin urmare căutăm să avem, pe bună dreptate, o viață plină. Dar persoanele care se preocupă doar de ele însele se atrofiază, pe când cele care se îngrijesc de ceilalți se împlinesc. Activitatea neplătită necesită timp, muncă și energie, dar oferă bucurie și satisfacție făcând ca, deși la o vârstă înaintată, oboseală naturală a vieții să se
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ca cele ale dreptului, politicii și cercetării istoriografice și cu atât mai mult cele estetice, morale și religioase, conform metodei și stilului propriu, corespunzătoare obiectului lor. Într-un mod cu totul legitim în prezent, chiar și în științele spiritului ne preocupă tot mai mult analiza de fenomene, operațiuni, procese și structuri. Dar pentru a face toate acestea nu trebuie să uităm că sunt probleme legitime în mediul științific care țin de sensul principal și ultim al lucrurilor, valorilor, idealurilor, normelor și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
au născut. Totuși, nu aș fi fost legat dogmelor definite și ortodoxiei formale; hinduismul nu cunoaște nici un magisteriu obligatoriu. Ar fi fost mult mai importantă acțiunea dreaptă: ritul corect, obiceiurile, religiozitatea trăită. De asemenea, nu ar fi trebuit să mă preocup în primul rând de anumite drepturi ale omului, ci de cum să mă comport în viață, de datoriile și responsabilitățile mele față de familie, societate, divinități sau Dumnezeu. Probabil m-aș simți bine în religia dharmei eterne. De ce? Deoarece ordinea sa are
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fi deloc acel Dumnezeu al Bibliei. Astfel rămân convins că prin aceste speculații admirabile nu se poate depăși o monstruozitate precum Auschwitz-ul, dar nici zecile de mii de morți al unui tsunami sau cutremur. Pe bună dreptate musulmanii, chiar mai preocupați de transcendența lui Dumnezeu, nu încetează deloc cu comentariile ironice și critice la imaginea unui Dumnezeu atât de "înjosit" și "milostiv". Cristologia imaginii lui Dumnezeu a teologilor creștini, adesea folosită în mod excesiv, se dovedește foarte expusă criticii. Așadar, nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de adoptatori 12. În Statele Unite, deși cultura și legile coloniilor își au rădăcinile în cele engleze, totuși în ceea ce privește practicile de adopție specialiștii au constatat diferențe semnificative. În anii 1700, anii colonizării Americii, sunt dominante practicile informale. Astfel, coloniștii, mai puțin preocupați de legăturile de sânge, practicau adopția la o scală limitată, mai degrabă sub forma plasamentului familial din zilele noastre. Legăturile fluide între familiile cosangvine și noncovangvine în America colonială au permis adopția informală a copiilor 13. În anii 1800, în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
natură din care nu reține decât trăsăturile care o interesează, iar cunoașterea acesteia este lucrul spre care țintește în ultimă instanță mergând pe căile pe care și le-a ales. Dimpotrivă, știința habar nu are ce este viața, nu se preocupă câtuși de puțin de ea, nu are nici o legătură cu ea, și nici nu va avea vreodată. Căci nu există acces la viață decât în interiorul vieții și prin ea, dacă este adevărat că singură viața se raportează la ea însăși
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în același timp cu privirea pe care o aruncăm asupra sa este tocmai situația științei în relația sa cu domeniul culturii. Atâta vreme cât nu luăm în considerare decât intenția științifică modernă și coincidem într-un anumit fel cu ea, nu ne preocupăm de fapt decât de natura redusă la determinările sale matematice abstracte de o natură din care au fost expulzate toate proprietățile subiective. Considerând drept esențială această ființă determinată științifică, ba mai mult, considerând-o ca fiind singura care există cu-
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]