1,965 matches
-
această familie, în forma unor elemente de istorie locală, este de natură să contribuie în mod semnificativ la progresul demersului de restituire punctuală a evoluției de ansamblu a micro- regiunii analizate. Pentru că, după cum se aprecia relativ recent, “într-o lume preocupată excesiv de aspectele spectaculare ale vieții, devine prioritară aplecarea către istoria locală, ingredient indispensabil al oricărei istoriografii naționale care se respectă.” (Al. Zub, Cunoaștere de sine și integrare. Identitate, durată, devenire istorică)
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
mi-o aduci înapoi, dar să nu faci asta, te rog, să stai până vine, îmi promiți? Uite că deja se stinsese Tuzla cea roșie, iar acum era iar aprinsă Mangalia. Asta e cu femeile! Porni spre stația de tramvai, preocupat. Iulia Margulis nu era o persoană pe care s-o poți refuza. Pe doctor îl puteai refuza fiindcă era un om liniștit și înțelegea multe, pe doamna doctor o puteai refuza fiindcă era mamă, pe Jacques îl puteai refuza ca
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și ultima jumătate de oră și că trenul se străduia să-și încetinească viteza. Se apropia Gara Valea Seacă, situată la patru kilometri de periferiile orașului și la zece kilometri de centrul acestuia. În acest timp, Florin și mama lui, preocupați să ajungă mai repede la ieșire, își luau rămas bun din mers de la călătorii din compartiment, urându-le: Drum bun, sănătate și călătorie plăcută în continuare!". Deoarece Bidaru călătorea pe hol în picioare aceștia, trecând pe lângă el, i se adresă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Aotearoa, Țara Marelui Nour Alb scăldată în inegalabilul albastru de Voroneț. Un carusel din Divertis Parc, undeva, unde cu câteva secole în urmă, măreți și mândri de puterea lor se plimbau în voie zimbri mulțime de copii. Toți veseli și preocupați. Aproape că nu-i deosebești între ei. Printre aceștia, și prichindelul de opt ani. Aleargă ca o zvârlugă de la un scrânciob la altul. Până nu le încearcă pe toate, nu se lasă. Doar când îl răzbește foamea... La vreo două mii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cum am mai zis, tot ninetistă. Știa că venisem la ea ca să-mi deslușească visul. Îmi întinde al doilea pahar de ceai îndulcit cu miere de albine, întoarce clepsidra de pe masă și răsfoiește, tot răsfoiește cărțoiul cu vise. Este foarte preocupată. Neîndoielnic trebuie să descopere misterele celui mai încifrat vis pe care l-a avut cineva vreodată. N-am văzut-o niciodată atât de concentrată. Răsfoiește, răsfoiește și iar răsfoiește cărțoiul, după care, oftând de parcă i s-ar fi înecat toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
inginer? — În ochii lui Dumnezeu, da, firește. Atunci, dacă deschiderea șoselei pune în pericol viața yubani-lor, e drept să fie împiedicați să o facă, deși i-ar costa viața pe muncitori. Nu vi se pare? Părintele Carlos clătină din cap, preocupat. Apoi ridică din umeri, nehotărât: — Măi, omule! protestă el. Nu e atât de ușor. Nu e vorba să se ajungă la lupta armată. — Și ce altă cale a mai rămas? Ce vreți să-i spun lui Kano și războinicilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
traseul ei, să-i taie calea, nu vrea să o deranjeze. De altfel, simplul fapt al prezenței ei atît de aproape e fascinant, e un cadou... Ea iese afară din sală, hotărîtă și oarecum grăbită, cu o expresie serioasă și preocupată. A ieșit. Acum sala e din nou goală. El se uită în urma ei, nu-i vine încă să creadă că a fost atît de aproape. A trecut pe lîngă el. Chiar s-au aflat față în față. Orele trec, încăperea
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
am văzut la masă. A mîncat fasole, iahnie de fasole! Iahnia nu provoacă balonări! Ba provoacă! Poate în partidul vostru, PRSTLC. Domnilor, să revenim la subiect... Era tuse măgărească! Măgar ești dumneata! Domnilor, vă rog. Reclama, vă rog! Mă culc, preocupat, îngrijorat, speriat chiar. Oare numai a tușit, sau chiar s-a și... (iar mi-i rușine CNA etc.). Malaxorul românilor Trăiesc cu impresia că societatea românească este incapabilă să mai discearnă valorile autentice, pe care totuși poporul român continuă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-i simțeam mișcările În viscerele mele ca atunci cînd Îl purtam Încă În pîntec. Cum de mi-am expulzat din uter fătul la asemenea depărtare? Chipul nu i-l mai văd, vocea nu i-o mai aud. Urcă un munte preocupat și Îndîrjit. E cu spatele la mine. Aprig ca toți tinerii, nu știe că i-am pus În buzunar un săpun parfumat care se moaie la căldura corpului său. Și luptele, brațul care lovește și brațul care se apără. Uneori cruzimea Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
după-amiaza aceea cînd venise să-l caute pe Marcel Albu, un tînăr cu ochelari, de vreo 25 de ani; „Hei, Schnuki, vino să-ți arăt ce face un bărbat ca mine cu o femeie ca tine!“ Anna a Încremenit. Foarte preocupat, tînărul a scos din buzunar o cutie de chibrituri și a Început să aprindă băț după băț. În timp ce chibriturile se ardeau, rîdea din ce În ce mai tare, din ce În ce mai nerușinat, Încît nu mai distingeai dacă hohotele acelea erau de rîs sau de plîns. Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Pot discuta ceva cu tine?“ într-un moment viitor, mai intim. Dar la început, în afară de un călduros și scurt „Bună, dulceață“, la care Scout răspunse cu un zâmbet larg, dar ușor stânjenit, nu se întâmplă absolut nimic. Ruth păru mai preocupată să-mi explice ce și cum făcuse Ian. Când descărcă farfuriile cu mâncare și mormanele de pâine prăjită de pe tavă, îmi spuse că Ian fusese alături de ea mare parte din după-amiază. — O, sper să nu te deranjeze, dragule, dar plângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cuvinte academice “lucioase” și crearea sau interpretarea unor concepte absurde care nu au scopul de a lumina mintea cititorului, ci mai degrabă de a-l deruta și proiecta și mai mult înspre abisurile ignoranței. După cum spunea Georg Simmel Oratorul devine preocupat nu de valoarea culturală ci numai de semnificația obiectivă a operei, circumscrisă de propria ei idee - fapt ce tinde spre caricatură odată cu alunecările imperceptibile dincolo de logica pur obiectivă a evoluției, printr-o delectare în tehnica propri-zisă, nemaigăsindu-și drumul înapoi
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
un pamflet intitulat Psihanaliza nazismului. Dar a fost o vreme cînd au circulat pe seama lui unele zvonuri. În timp de război, vînătoarea de vrăjitoare e inevitabilă. Și-apoi, sînt și invidioșii... Vezi dumneata, doctorul Forester e un om extrem de activ, preocupat atît de mult de tot ce e nou! E avid de cunoaștere. De pildă, spiritismul - Îl interesează enorm, ca cercetător... — Am citit adineauri despre interpelările din parlament, Îl Întrerupse Digby. Se insinuează că ar exista la noi o „coloana a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
povestea unei vieți poate atunci, de regulă, să Încapă Într-o pagină sau două. În ce-o privește pe Janine Ceccaldi, ea aparținea deprimantei categorii a precursorilor. Perfect adaptați, pe de o parte, modului de viață majoritar al epocii lor, preocupați, pe de altă parte, să-l depășească „ridicându-se deasupra lui”, propovăduind comportamente noi sau popularizând unele Încă puțin practicate, precursorii au nevoie În general de o descriere ceva mai lungă, mai ales că parcursul lor e adesea mai frământat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și a Început să urce Încet treptele spre templul său din mijlocul intersecției. Pășea grav, simțind că purta pe umeri nu doar responsabilitatea acelei Încrucișări de drumuri, ci cumva, asemenea miticului Atlas, povara Întregii planete. Chipul Îi găzduia un rictus preocupat, de parcă mișcarea de rotație a Pământului i-ar fi pricinuit o amețeală cronică, iar cea de revoluție un cârcel În zona cervicală, și cum respectiva grimasă a fost luată de mulțime ca semn de preocupare, seriozitate și competență, când a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În fața salonului, golănașii, dealerii de droguri din Caucaz, peștii și prostituatele ucrainene, plus hoții de mașini se amestecaseră cu noile categorii revărsate din centru, vânzătorii de organe artificiale, afaceriștii imobiliari care, În costume lucioase și cu serviete În mâini, străbăteau preocupați piața la toate orele zilei, târfele realizate În laborator astfel Încât să semene cu vedetele la modă, membrii crimei organizate care apăreau la sfârșitul lunii, În mașini negre și Însoțiți de două-trei gorile, ca să-și Încaseze sumele de protecție. N-a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Deodată simții că-mi bate inima. Erau foile unei epistole care, pe vremuri, mă intrigase atât de tare încît am vrut să-l cunosc pe autorul ei. Părea că vede viața în negru, așa cum li se întîmplă de obicei celor preocupați prea mult de propria lor persoană. Pentru intenția ei (era o cerere în căsătorie), scrisoarea părea cam lungă, ignorînd frumoasele reguli ale unui stil care, cu cît e mai absurd, cu atât ține de arta vremurilor noastre. Totuși găseam în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Când ai fost nevasta lui Hariga, nu te mai recăsătorești ! Chestie de bun-simț. Și nu cu un directoraș de teatru. Nici măcar, să zicem, cu cel mai mare poet... Poetul omagiat se tot învârte pe scaun, neatent, privind în altă parte, preocupat. Mai palid acum, cu o privire tulbure și mișcări mici, dezordonate. Iar domnul cel timid și pedant, cu părul lung și alb, în plete unsuroase, își potrivește agitat ochelarii. Adună toată puterea ființei sale subțiri, să-l contrazică pe drasticul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
puterilor. Slăbiciunea, ca și puterea, când ajunge extremă, devine ațâțătoare. Nu contează că n-au făcut-o ? Și-au luat revanșa, cu altele. Totuși, să știți, contează. Se aștepta să-l vadă zâmbind subțire, cu ironie. Nu, nu părea totdeauna preocupat să coreleze cuvintele cu mimica. După ce v-au tuns, v-au obligat să faceți din păr un fel de perie de șters praful ? Și nu numai praful... Apropo, uitau să lase vasul pentru excremente în celulă ? Mai ales în zilele
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în spătarul scaunului. Se și ridicase în picioare, adună hârtiile, strânge rigla, creioanele, închide sertarele. Schițează un gest mic - în aer - de salut, Lucian nu-l mai așteaptă la plecare pe vecinul și amicul său. Semnase repede condica, pleca singur, preocupat. Marți dimineață, Lucian e printre primii veniți. Nu ridică privirea când e strigat, se deplasează repede de la o planșetă la alta, verifică desenele, nu-și îngăduie decât gesturi puține, precise. Foile de pe biroul său se înmulțesc ; n-are timp de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
grăbească orele, cedau în cele din urmă chemării : se apropiau, nerăb dători, de fereastra deschisă. Să primească dimineața de primăvară. Ziua se anunța veselă. Nu mai aveau răbdare să lucreze, urmau să plece la manifestație. Lucian rămăsese, însă, tăcut și preocupat. Izolat între filele unui manual gros, cu coperți în piele verde. Vera își întorsese scaunul spre A.P. — Nici nu-ți pasă. Pleci la distracție, mă lași aici, cu babele. Vino cu noi. Nu ești tu fata echipei ? — Ce idee, fata
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
alte chipuri, pe miile de străzi și poduri, oameni care se nasc, Îmbătrînesc, se istovesc și mor aici. Nu aud nicicînd aripa mare și neagră care fîlfîie deasupra lor, Își Închipuie că clipa lor durează o veșnicie, sînt așa de preocupați, Încît aproape nu bagă de seamă că Încep să se Împiedice și să Îmbătrînească. Nu-și ridică nicicînd ochii spre stelele nemuritoare de deasupra BÎlciului nemuritor, nu aud nicicînd vocile invariabile ale timpului ce sălășluiește În sferele Înalte, ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cuvîntul meu!... Nimic altceva n-aș face, dac-aș fi Înalt ca tine! Străinul cel Înalt (profitînd automat și abil de ocazie): Ascultă, mai bine fii mulțumit că nu ești... Nici nu știi ce noroc ai! Fiul orașului (Încet și preocupat): Serios? Străinul cel Înalt (vorbind repede și abil): Bine-nțeles. Cei ca mine n-au decît necazuri peste tot. Fiul orașului (cu interes sporit): Serios? Străinul cel Înalt: Bine-nțeles. Nu găsești nimic care să ți se potrivească. Fiul orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
început, astfel că, deși eul liric își afirmă expansiunile sufletești, împlinirile sau angoasele, sentimentul general pare a fi că, de fapt, acesta își contemplă cu oarecare detașare evenimentele ființei, încât măreția spectacolului, a gestului transmiterii copleșește actul trăirii. În consecință, preocupat, în mod deosebit, de forma în care își face cunoscute simțirile, poetul se apropie foarte mult de parnasianism: S-a prăbușit secunda-n neștiuturi, / Precum o stea de-a pururi căzătoare. Răzbind un nor, tânjește să coboare / Uimita clipă pe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
portret sumar al unui necunoscut de altădată, iar adverbul din titlu se poate decoda nu neapărat cu sensul „dintr-o epocă de demult”, ci de „altă dată” decât cea consemnată de Istorie, mai exact un portret al omului în ansamblu, preocupat, în primul rând, de istoria proprie sau căreia aceasta nu-i (mai) permite să se consacre Nopții Sfântului Bartolomeu, pentru că are de trăit zilnic fragmentele lui din această noapte. Cassian Maria Spiridon: Cumpăna Volumul-antologie Cumpăna (apărut în Colecția OPERA OMNIA
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]