1,908 matches
-
ușor. Toți cei pe care-i întrebăm, ne spun că trebuie să traversăm un pod, apoi începe orașul istoric, ori, mai exact spus, fragmentul de „oraș istoric” rămas după război. Corinne a vorbit cu cei de acasă și pare ușor preocupată. Nu-mi oferă prea multe detalii, nici eu nu insist, dar înțeleg că mama ei are probleme de sănătate. Schimbă vorba și-mi spune că încă îi vâjâie capul după periplul prin Rusia și Belarus. Nu s-a simțit bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
critici, noi am intrat, deplin conștienți, în această „luptă esențială”: nu contra ocupației sovietice sau a slugilor și instrumentelor lor, ar fi fost naiv, deoarece împărțirea Europei se făcuse, cu oarecare cinism, la Ialta și mândrul și puternicul Occident părea preocupat mai ales de refacerea industriei și de lupta internă contra stângii extreme și explozive! Nu, spre deosebire de perioada stalinistă - ’47, ’48 - ’60, ’64 - când creatorii de vârf, cei câțiva, luptau punctual, reușind să creeze insule izolate în roman sau poezie, nesprijiniți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu seninătate și lumină în suflet. Este ora 6 și în bucătărie au început să apară pelerini. O pereche de adulți împing cu greu în rucsacul burdușit. O doamnă mai suplă îmi urează ,,Buen camino!”, iese grabită dar se întoarce preocupată deoarece nu-și găsește borseta. Ai impresia că toți îți sunt prieteni, aproape familiari. Camino ne unește cu spiritul lui, cu seninătatea și voioșia tipic spaniolă. Ah, acum a intrat în bucătărie și pelerinul Jacques cu piciorul stâng bandajat și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mai nou după scrierile vechi, care vorbesc despre episcopiile din Moldova, episcopiei Hușilor nu i s-a făcut menționarea nici măcar cu o silabă. Astfel, că și la episcopia din Roman, anul precis al întemeierii așezământului religios nu poate fi aflat”. Preocupat să afle data înființării Episcopiei Hușilor, doctorul sibian scria în continuare: „Că acest episcopat de Huși a fost întemeiat mult mai târziu decât cel din Roman sau Rădăuți este un lucru sigur. Când, în anul 1788, a trebuit să-l
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și vă urez să fiți bătuți, căci aveți o politică funestă“. Uita că era vorba de soarta țării. După-amiază, starea de asediu. Noaptea, la 12, în sunetele clopotelor și goarnelor, mobilizarea și declarația de război Austro Ungariei. Ionel părea foarte preocupat; își dădea seama de toate greutățile ce avea, de toate lipsurile, de puținul temei ce era să ne fie ajutorul Rusiei, dar că singura soluție bună era cea hotărâtă. Viitorul țării depindea de el. Vintilă, deși foarte nervos, era mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai critic. Atunci con sideram ca un noroc să petrecem iarna la Pasărea, oricât de greu ne-ar fi fost, numai pacea să nu se facă în astfel de împrejurări, cu zădărnicirea atâtor sacrificii deja săvârșite. În această stare sufletească, preocupată continuu de situația din Moldova, visam continuu pe ai noștri... [De data aceasta văzusem [în vis] pe Pia Danielopolu revenită singură și găsind pe fiul ei Sandu crescut și schimbat după un an de despărțire; o întrebai: „Ce i-ai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
auzea decât bubuitul camioanelor și automobilelor pe străzi. armistițiul în așteptarea aliaților A doua zi nu au intrat aliații noștri, cum se zvonise, dar populația îi aștepta cu încăpățânare și manifestațiile se succedau. Școlile nu mai funcționau, elevii fiind prea preocupați să cutreiere străzile cu drapele tricolore ieșite din pământ, din iarbă verde. La Cercul Militar, „Hauptwache“, au venit jandarmi în locul celor 100 de soldați germani rămași. Steagurile și le strânseseră, dar mulțimea s-a repezit să dea jos pajura, firma
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Duca, înspăimântat, caută să obțină atenuări, dar, nereușind, pornește vineri 29 decembrie la Sinaia, la Peleș. Cu același tren pleca o mulțime de lume la sporturile de iarnă și odihnă. Dinu cu familia, Costinescu cu doamna și mulți prieteni. Duca - preocupat, și cu drept cuvânt. După o oră și jumătate de audiență, se întoarse radios la vila lui Costinescu, obținuse ce dorea de la rege și i se ridicase piatra de pe inimă. De mult nu-l văzusem așa de vesel și voios
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
critice, recenzii și cronici în Contemporanul, Luceafărul, Flacăra, Convorbiri literare, Steaua, Ramuri și, evident, România literară, unde prezența lui este cea mai vizibilă. Maeștrii lui întru critică sunt Eugen Lovinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu și Perpessicius. Se arată preocupat îndeosebi de proza timpului său, fără să-i ignore însă pe clasici. Debutează în volum în anul 1966. Scrie prefețe la volume de Titu Maiorescu, Ion Ghica, Ion Creangă, I.L. Caragiale, G. Călinescu, Hor tensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
deschideri de orizont, după lunga trecere prin tunelul dogmatic, din care nu se smulsese cu totul, dar se explică și prin elementele reale de înnoire estetică aduse de proza lui N. Velea, lesne de remarcat pe fondul cenușiu de contrast. Preocupate să redescopere omul interior, individualizat în reacții, narațiunile lui Velea se opuneau clișeelor monumentaliste și eroizărilor forțate, intens cultivate anterior, și înfățișau nu eroi, ci oameni, oameni de toată mână, însă „netipici“. Aici era, de fapt, principala particularitate și notă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
extrem de importante, deoarece n-a fost un meci ușor, așa cum am anticipat. M-am pregătit toată săptămâna împreună cu echipa pentru jocul acesta, dar nu mă așteptam ca, în 2010, să mai întâlnesc o echipă care se apără și nu e preocupată decât să nu primească gol. Îmi pare bine că am avut un meci de genul ăsta, cu un adversar care a știut foarte bine ce are de făcut, adică să se apere. Era momentul să întâlnim o echipă de genul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pentru atitudinea jucătorilor și sunt cu-atât mai bucuros pentru cele trei puncte, în condițiile în care am jucat din nou împotriva unei echipe care a venit aici să se apere. Eu speram că vom întâlni o echipă care vine preocupată să joace dar, din păcate, astea sunt scopurile mici în fotbalul de la acest nivel și trebuie să ne adaptăm la ele. Și ne adaptăm nu coborându-ne, ci căutând să facem ca jocul nostru să treacă peste aceste mizerii. După
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
se putea să luăm și bătaie pe unul din contraatacuri, dar n-aș fi fost supărat pe jucători, fiindcă asta-i viața. Noi am fost preocupați de joc, dar ați văzut cât de greu e să joci împotriva unei echipe preocupate numai să se apere. Dacă astea sunt obiective pe care să și le impună un antrenor care vrea să facă performanță, să crească jucători, eu sunt dezamăgit și-mi dau seama încă o dată că am de-a face cu oameni
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
locului într-o poieniță din pădurea învecinată cu orașul și mărturisesc în cuget curat că toată înscenarea duelului îmi păru o comedie demnă de râs. Încărcarea și alegerea pistoalelor, numărarea pașilor, luarea pozițiunelor noastre față în față, aerul serios și preocupat al marturilor, în loc să mă miște, mă făceau să surâd, nu doar că voiam să mă arăt voinic, ci pentru că eram încredințat că toate aceste sunt numai niște forme goale din care nu are să iasă nimic. Când veni momentul comandei: una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de mai multe ori, în mrejile dragostei, prins rând pe rând de ochi negri, verzi și albaștri între care, de bună samă, preferam totdeauna pe cei ce mă stăpâneau în ultimul moment, așa că prietenii mei, care mă vedeau mereu distras, preocupat, suspinând, îmi stârnise că eram de profesiune amorezat. Ei! Ce pacat că nu mai sunt și astăzi în stare de a merita acest ponos!... Cred că nu se așteaptă nimene de la mine să dau pe față numele gingașilor ființi cărora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a legat mai strîns cercetările pedagogice de cele psihologice. Reprezentanții pedagogiei experimentale au inițiat introducerea calculului matematic în investigațiile asupra fenomenului paideutic. Pe baza acestor prime cercetări s-a dezvoltat în perioada dintre cele două războaie o autentică pedagogie experimentală, preocupată să cerceteze fenomenul educației în toată complexitatea sa. 2.2. Pedagogia socială și pedagogia sociologică Cercetările întreprinse asupra societății de către A. Comte, G. Tarde, H. Spencer etc., încununate cu dobîndirea de către sociologie a "dreptului de cetate" în lumea științelor, au
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
divin etc.) și, în sfîrșit, se dezvoltă capacitățile de creare a unor noi valori. Potrivit concepției acestui pedagog, receptarea valorilor culturale se realizează mai ales prin înțelegere (begreifen), prin intuiție simpatetică; cunoașterea rațională intervine numai în cazul științelor naturii, singurele preocupate să ajungă la explicarea lucrurilor și la formularea legilor. Plecînd de la conținutul valabil al spiritului obiectiv dat, educația are ca ultim țel dezlănțuirea în subiect a spiritului normativ, autonom, care acționează ca un imperativ intern, îndemnînd ființa umană să stea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în sensul unei filosofii a educației noi, așa cum se constată la M.-A. Bloch și Gaston Mialaret (23), care vor să se mențină mai aproape de principiile marilor reformatori de la începutul secolului. Deosebit de puternică a fost însă influența exercitată de Freinet, preocupat, mai ales, de aspectele mai concrete ale procesului educațional. Așa cum s-a văzut, acesta se remarcase, încă din deceniul al treilea, în direcția promovării "metodelor active", devenind, cu timpul, creatorul unui sistem de tehnici didactice care-i poartă numele. Aria
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în a crede că lumea nu va mai fi niciodată la fel. Prea multe probleme incontrolabile și prea multe interese personale gravitează permanent în jurul unei lumi politice în care actorii semnificativi nu sunt idealiști din organizații internaționale, ci realiști pragmatici, preocupați, dacă nu sunt corupți, să protejeze interesele țării lor și, dacă sunt corupți, să își apere propriile oportunități de rent-seeking. Note 1. În mod paradoxal, doctorii, în ciuda tuturor istorisirilor de scandal medical și incompetență cu care ziarele își hrănesc regulat
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
românești aveau să constituie o sursă de inspirație pentru scriitorii naționaliști și liderii politici de mai tîrziu. Domnitorii români întîmpinau dificultăți și în ținerea sub control a boierilor, care erau dispuși să încheie alianțe cu ungurii, habsburgii, polonezii sau otomanii, preocupați doar de propriile lor interese. Ca și omologii lor din alte părți din perioada aceasta, oamenii aceștia se temeau de concentrarea unei puteri prea mari în mîinile unei persoane egale în rang cu ei. Cu toată instabilitatea politică din aceste
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
răsăriteană, guvernul francez nu reușise să împiedice împărțirea Poloniei, înfrîngerea Suediei sau neîncetatele victorii ale rușilor și habsburgilor asupra Porții. Atitudinea francezilor a influențat la început hotărîtor poziția unei puteri despre care nu s-a prea vorbit pînă acum Marea Britanie. Preocupată mai ales de competiția cu Franța în privința vastului ei imperiu colonial întins în toată lumea, Marea Britanie avea tendința de a-i sprijini pe adversarii acesteia, inclusiv Rusia, care era considerată drept un valoros partener comercial. În 1769, cînd flota rusă din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acord pentru formarea națiunii grecești moderne. Prin el, cele trei puteri stabileau frontierele ei și forma de guvernămînt. În mare parte din inițiativa Marii Britanii, s-a luat decizia ca statul să nu fie autonom, ci independent. Diplomații britanici erau extrem de preocupați ca țara să nu devină cumva un satelit al Rusiei; ei considerau că acest lucru ar fi fost mai puțin probabil dacă erau întrerupte legăturile dintre Atena și Constantinopol. Chiar dacă guvernul rus ar fi preferat instituirea unui stat autonom, ea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mari ce trebuiau achitate pentru datoriile externe contractate în timpul și după revoluție. Nemulțumirea față de stăpînirea otomană și situația în care se afla statul s-a intensificat la începutul deceniului al cincilea. Puterile protectoare făceau presiuni în privința introducerii unei reforme financiare. Preocupate mai ales de rambursarea datoriilor, ele cereau o reducere a cheltuielilor militare și a efectivului armatei. Au existat critici și la adresa guvernului autocrat. Ca și în alte state, opoziția față de Othon urmărea limitarea puterilor regale prin intermediul altor instituții. Pentru multă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
indecis, slăbuț, cu fața smeadă și prelungă, palid sub părul lui negru și dat pe spate, cu ochii galeși, cravată lavalieră la gât - și În bătaia tuturor vânturilor... ...Prin 1908, În toiul avatarelor unei existențe Încă boeme, dar, lucru curios, preocupat totuși de o ambițiune unică: aceea ca să-mi trec neapărat toate clasele liceului, dar În par ti cular, adică cu un minimum de școlaritate - și asta nu la gândul vreunei viitoare cariere În viață, ci dintr-o simplă prejudecată sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mine, plutonierul, de la treburile mele, parcă oricum mai absor bante, ca să stăm la taifas pe scările Comandamentului Armatei a II a, pălăvrăgind Îndelung și fară rost pe vagi și inactuale chestii culturale, de care ținea să mi se arate tare preocupat. La fel cum, câțiva ani după război, aveam să-l Întâlnesc, În toiul crizelor financiare din acel timp, ca secretar general la fi nanțe, În cabinetul său capitonat și cu lume aștepând afară, pe cât de sigur și de satisfăcut pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]