7,932 matches
-
proces echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Constituție, susține că acesta presupune în mod necesar posibilitatea administrării de probe în tot cursul procesului penal, la cererea tuturor participanților, în limita drepturilor și intereselor procesuale ale acestora. Referitor la prezumția de nevinovăție, susține că aceasta poate fi înlăturată numai pe baza probelor de vinovăție, iar netemeinicia acestora se stabilește pe baza probelor contrare. Or, dispozițiile art. 374 din Codul de procedură penală nu fac decât să reglementeze modul în care
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
decât să reglementeze modul în care dispozițiile constituționale sunt puse în practică în procesul penal. O interpretare contrară, în sensul că procurorul nu ar putea cere administrarea de probe în cursul judecății, ar încălca aceste dispoziții constituționale și ar transforma prezumția de nevinovăție într-o prezumție absolută. Apreciază că posibilitatea dată instanței ca, din oficiu, să ceară administrarea de probe nu încalcă dreptul la apărare, cât timp probele sunt puse în discuția contradictorie a părților, iar părțile au dreptul să ceară
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
care dispozițiile constituționale sunt puse în practică în procesul penal. O interpretare contrară, în sensul că procurorul nu ar putea cere administrarea de probe în cursul judecății, ar încălca aceste dispoziții constituționale și ar transforma prezumția de nevinovăție într-o prezumție absolută. Apreciază că posibilitatea dată instanței ca, din oficiu, să ceară administrarea de probe nu încalcă dreptul la apărare, cât timp probele sunt puse în discuția contradictorie a părților, iar părțile au dreptul să ceară, la rândul lor, administrarea de
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
aduc ori la descrierea faptei, ci exclusiv cu privire la regimul propunerii probelor în procesul penal. În continuare, susține că dispozițiile criticate respectă Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, prin aceea că sunt discutate în contradictoriu probele administrate în cursul urmăririi penale, chiar și atunci când nu sunt readministrate, iar, pe de altă parte
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
contestat, arată că acesta este legal, este în concordanță cu aplicabilitatea legislației serviciilor de sănătate. Consideră că trebuie să se refere și la contract, deoarece din acesta au decurs toate aspectele stipulate în cererea de chemare în judecată. Fiind o prezumție legală, asumată de reclamant, trebuia să cunoască și răspunderile, sancțiunile la care se expunea, ce îi reveneau. Nu s-a încălcat principiul legalității în întocmirea actelor normative contestate, pentru care se solicită anulare, ca atare, întreaga cerere de chemare în
ÎNCHEIERE din 7 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274875]
-
doar la ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată. Fiind o perioadă foarte scurtă de timp, nu se poate concluziona că această creștere a ratelor raportat la dobânda variabilă este una ireversibilă. Prin urmare, reglementarea celor două prezumții absolute de impreviziune este complet deficitară. ... 10. Judecătoria Ploiești apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 432 din 17 iunie 2021, precum și jurisprudența instanței de contencios constituțional în materia dării în plată și
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004. ... 18. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
în plată, perioadă în care diferența de curs valutar antereferită trebuie să se mențină. ... 19. Cu privire la consistența valorică a diferenței de curs, s-a reținut că art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016 reglementează o prezumție de impreviziune care valorifică o creștere a cursului valutar de peste 50%, ceea ce reprezintă o abatere de la obișnuitul unor fluctuații valutare. Curtea a subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
de peste 52,6% reprezintă impreviziune, astfel că instanțele judecătorești nu mai au competența de a decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiții legale, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
vechii reglementări. Prin urmare, Curtea a constatat că art. 4 alin. (1^1) lit. a), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 24. A doua prezumție reglementată valorifică creșterea obligației de plată lunare cu peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă. Întrucât obligația lunară de plată (rata lunară) constă din capital plus dobândă, rezultă că o creștere cu 50% a ratei lunare trebuie
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
majorării ratei de dobândă variabilă. Întrucât obligația lunară de plată (rata lunară) constă din capital plus dobândă, rezultă că o creștere cu 50% a ratei lunare trebuie să fie determinată de creșterea dobânzii cu cel puțin același cuantum procentual. Această prezumție valorifică în latura sa de consistență valorică două aspecte: ponderea dobânzii în cadrul obligației lunare de plată și, corelativ acesteia, creșterea cu minimum 50% a dobânzii, care duce la creșterea cu cel puțin 50% a ratei lunare. Aceasta este condiția
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
obligatorii adoptate de organele de conducere ale CMSR, precum și săvârșirea de fapte în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau ale CMSR. (2) Fiecare medic stomatolog beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea cauzei. Articolul 123 (1) Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va aplica una dintre sancțiunile prevăzute de lege. (2) La sancțiunile menționate la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea
REGULAMENT din 3 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267401]
-
sau neglijență în serviciu, aspect care, în jurisprudența anterioară a Curții Constituționale nu a atras neconstituționalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituționalitate, acțiunea instanțelor judecătorești - concordantă cu jurisprudența Curții Constituționale - este de natură să mențină și să consolideze prezumția de constituționalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă și subiectivă a infracțiunii. Astfel, caracterul serios al pagubei materiale/intensității vătămării intereselor legitime (ce poate fi determinat pe cale interpretativă de la caz la
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
ajunge instanța constituțională în opinia majoritară, potrivit căreia, dacă legiuitorul nu își îndeplinește obligația constituțională, stabilită prin jurisprudența Curții Constituționale, cu privire la transpunerea principiului ultima ratio în conținutul normei penale, revine instanțelor judecătorești misiunea să mențină și să consolideze prezumția de constituționalitate a textului, prin identificarea caracterului serios al pagubei materiale/intensității vătămării intereselor legitime, de la caz la caz, apare inadmisibilă. Într-o atare situație, problema de drept supusă controlului de constituționalitate nu vizează interpretarea și aplicarea legii, ci conținutul
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prin introducerea cuvântului „definitivă“ în textul de lege criticat se produce un dezechilibru social care operează în favoarea condamnatului, cu toate că acesta nu ar trebui să se mai bucure de prezumția de nevinovăție. Prin urmare, se încalcă art. 20 din Constituție raportat la Declarația Universală a Drepturilor Omului. ... 6. Astfel, autorul excepției arată că, după condamnarea în primă instanță, persoana nu se mai poate bucura de prezumția de nevinovăție, aceasta fiind
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
se mai bucure de prezumția de nevinovăție. Prin urmare, se încalcă art. 20 din Constituție raportat la Declarația Universală a Drepturilor Omului. ... 6. Astfel, autorul excepției arată că, după condamnarea în primă instanță, persoana nu se mai poate bucura de prezumția de nevinovăție, aceasta fiind răsturnată de către instanțele de judecată care au aceste prerogative. Prin exercitarea căilor de atac nu se restabilește prezumția de nevinovăție întrucât, dacă acestea nu ar fi exercitate, hotărârea de condamnare a instanței de fond și-
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
Astfel, autorul excepției arată că, după condamnarea în primă instanță, persoana nu se mai poate bucura de prezumția de nevinovăție, aceasta fiind răsturnată de către instanțele de judecată care au aceste prerogative. Prin exercitarea căilor de atac nu se restabilește prezumția de nevinovăție întrucât, dacă acestea nu ar fi exercitate, hotărârea de condamnare a instanței de fond și-ar produce oricum efectele juridice. Căile de atac sunt puse la dispoziția persoanelor pentru a se asigura în mod definitiv că o condamnare
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
8. De asemenea, în opinia autorului excepției, raportată la art. 11 paragraful 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, condițiile de condamnare din primă instanță, instituite prin acest articol, stabilesc că o condamnare de fond este suficientă pentru a răsturna prezumția de nevinovăție, iar modul în care se desfășoară procesul la fond întrunește toate condițiile necesare pentru garantarea drepturilor fundamentale. ... 9. De asemenea, autorul excepției invocă prevederile art. 22 din Declarația Universală a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la securitatea socială
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate dispozițiile din Declarația Universală a Drepturilor Omului cuprinse în art. 3 privind dreptul la viață, la libertate și la securitatea persoanei, art. 11 paragraful 1 privind prezumția de nevinovăție și art. 22 privind securitatea socială. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în esență, autorul excepției susține neconstituționalitatea dispozițiilor art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015, considerând că, în materie electorală, interdicția de
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
nr. 115/2015, considerând că, în materie electorală, interdicția de a fi ales ar trebui să intervină în temeiul hotărârii judecătorești de condamnare pronunțate în primă instanță, sens în care arată că „o condamnare de fond este suficientă pentru a răsturna prezumția de nevinovăție“. ... 20. Cu titlu introductiv, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 715 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 1
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
către o jurisdicție superioară“. Or, respectarea reglementărilor internaționale cuprinse în convențiile la care România este parte este obligatorie, potrivit art. 11 alin. (1) din Constituție. ... 28. În aceste condiții, Curtea constată că acceptarea criticilor autorului excepției conduce și la încălcarea prezumției de nevinovăție, consacrată ca principiu fundamental prin dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție, ceea ce este inadmisibil, deoarece, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie. ... 29. În consecință, Curtea constată
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
2016). Curtea observă că toate aceste locuri de deținere sunt subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, fiind, în primul rând, destinate executării pedepselor privative de libertate. ... 38. Totodată, Curtea observă că față de niciunul dintre aceste locuri de deținere nu există prezumția respectării sau nerespectării normelor necesare cazării corespunzătoare. Astfel, pentru persoanele care execută pedeapsa în aceste locuri de deținere se va analiza pentru fiecare zi/perioadă îndeplinirea/neîndeplinirea acestor condiții. În egală măsură, persoanele aflate în tranzit în aceste penitenciare sunt cazate în
DECIZIA nr. 293 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256794]
-
care execută pedeapsa în aceste locuri de deținere se va analiza pentru fiecare zi/perioadă îndeplinirea/neîndeplinirea acestor condiții. În egală măsură, persoanele aflate în tranzit în aceste penitenciare sunt cazate în spații de deținere față de care, de asemenea, nu subzistă prezumția respectării sau nerespectării normelor necesare cazării corespunzătoare. Chiar și în cazul organizării unor spații speciale de detenție în cadrul acestor locuri de deținere, utilizate exclusiv pentru persoanele private de libertate aflate în tranzit, nu se poate institui o prezumție absolută
DECIZIA nr. 293 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256794]
-
subzistă prezumția respectării sau nerespectării normelor necesare cazării corespunzătoare. Chiar și în cazul organizării unor spații speciale de detenție în cadrul acestor locuri de deținere, utilizate exclusiv pentru persoanele private de libertate aflate în tranzit, nu se poate institui o prezumție absolută a respectării sau a nerespectării de către acestea a condițiilor unei cazări corespunzătoare. ... 39. Așa fiind, Curtea constată că, din perspectiva locurilor de deținere, nu poate fi decelată o diferență între categoria persoanelor care execută pedeapsa în aceste locuri
DECIZIA nr. 293 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256794]
-
contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute printr-o hotărâre definitivă nu pot fi contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces. Așa fiind, instituția autorității de lucru judecat are o dublă valență: una materială (prezumție legală irefragabilă de adevăr judiciar în sensul judecății irevocabile) și una procesuală (excepție procesuală de fond, care împiedică desfășurarea unui nou proces cu privire la același drept), respectarea sa impunând a se da eficiență ambelor componente anterior menționate“. Ulterior, Curtea
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]