3,011 matches
-
decât ceilalți. Avea o haină din piele de ren cu franjuri și purta niște pantaloni ridicoli, cadrilați, neasortați, care-l făceau să arate ca o paiață. — Nu, răspunse. Ne-am văzut la petrecerea Assiei, spuse Jonas, adresându-i un surâs prietenos. Avea ochii Întunecați, cu dugulițe verzi. — Mă rog, nu-mi amintesc, spuse Valentina. Nu fusese o petrecere nemaipomenită, așa cum sperase, stătuse tot timpul așezată pe canapea, singură și nespus de tristă, ca un cuier, În timp ce toți În jurul ei se distrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe la bucătărie și mâncase un blid mare de linte bătută. Bucătăresele se uitau la el înmărmurite. Își dădea seama că trebuie să spună ceva, dar nu-i venea nimic. La un moment dat, le zâmbise, iar ele deveniseră dintr-odată prietenoase, îl întrebaseră dacă nu vrea și o bucată de pâine de secară, iar Savetina îi adusese un șervet cusut cu flori roșii. Pampu se strecurase afară cu grijă, dar când trăsese ușa, aceasta ieșise din țâțâni. O femeie țipase, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de felul în care și-l închipuise fratele lui Leșea. Se gândise, de asemenea, că poate nu exista nici un frate și îi venea să-l ia de piept și să-l întrebe de ce minte. Însă țiganii îl primiseră bine, erau prietenoși cu el și îi dăduseră să mănânce pe săturate. Așa că nu mai spusese nimic. La urma urmelor, nici nu era legat de locul acela. Putea să plece undeva unde nimeni nu auzise de moartea fraților Futacu. Așa că, într-o dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
încet spre tavan și s-a lipit de el ca de un liman. Când s-a uitat din nou, bărbatul stătea în pragul dormitorului și privea drept în sus. - Cine ești și ce vrei de la mine? Achile încerca să fie prietenos și-și holbase puțin ochii intrați astfel sub sprâncenele stufoase, ceea îl făcuse pe Zogru să tremure de frică. Voia să-i răspundă, dar nu-i veneau cuvintele. - Te-a trimis Elvira? - Nu sunt o fantomă, îngăimase, în sfârșit, Zogru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
terminase de doi ani actoria, dar cum nu prinsese nici un rol, scria versuri. În primăvară, îi apăruse un volum, subvenționat de Ministerul Culturii, evident, cu ajutorul lui Andrei Ionescu. Îi plăcea din când în când să stea cu ea. Era deschisă, prietenoasă și incapabilă de legături trainice. Flori stătea cu picioarele întinse, cu bocancii lustruiți, ieșiți de sub rochia lungă, și îl privea întrebător. Știa că Andrei voia să-i spună ceva și așa și era. - Hai, vrei să te duc undeva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de pe masă Se află o lume miraculoasă Cu multe cuvinte vrăjite Scrise și răspândite. Multe cuvinte de scris ar fi Și vi le voi povesti Penița în călimară o voi înmuia Și cuvintele vrăjite se vor afla. Iubire, pace, suflet prietenos Unul dintre acestea este miraculos Ușor penița o voi lua Din călimară va răsuna Un cuvânt vrăjit. Șansă Viața asta e un test Un test in care ești la mijloc. Îți sunt testate cunoștințele Dar iți mai este data o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
profesor coordonator Anișoara Iordache Haiku orhidee înflorită, mama cu stropitoarea... parfum înrourat. Haiku peruș pe lustră... aprinzând lumina zambilele se clatină... Haiku mărțișor cu trifoi pentru mama oare, mă va ierta? Haiku mărțișoare cu inimioare de la colegi ziua-i mai prietenoasă! Haiku rochie nouă cu flori de liliac băieții vor fi încântați? Pintilie Mădălina, clasa a VIII-a Școala Gimnazială Ciortești, locația Șerbești Iași profesor coordonator Parasca Mihaela Acasă la bunica Acasă la bunica, E raiul pe pământ. Acasă la bunica
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
bunica, E raiul pe pământ. Acasă la bunica Pământul este sfânt. Acasă la bunica, Și florile zâmbesc. Acasă la bunica, Piticii poposesc. Și zânele și zmeii, Acolo se-ntâlnesc. Acolo personaje Cu patimă vorbesc. Primăvara Primăvara cea voioasă A venit prietenoasă, Cu un car de floricele Ce sunt tare frumușele. Cu un stol de fluturași, Cu alai de toporași Primăvara-i muncitoare Dar și plină de culoare. A adus încetișor Printr-un simplu zborișor, Vestitori ai primăverii Oamenii mândrii ai țării
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Dar sufletul meu va rezista... Și totul îmi pare a fi un vis. În care inima mea se va interfera Cu stropi fără trup. Regăsire Simple sentimente idolatrizate de noi Ne vor face dependenți. Totul ne va dezamăgi - Un gând prietenos Regăsind iubirea. Astăzi abisul s-a sfârșit, Tăcerea a șoptit. Manuscrisul vieții rămâne secret. Era prieteniei începe cu stângul! Suavul zâmbet Simple cuvinte Uitate în sertar, Astăzi prăfuite, Vor deveni viață. Umbra trecutului se apropie, căci Lumina dragostei s-a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să se întâmple. Iarba era atât de argintie încât te fermeca. Săgețile de foc făceau să ardă frunzele copacilor, iar aerul era atât de proaspăt. Totul era extraordinar! Mi-am continuat drumul prin pădurea aceea fermecată. Animalele erau atât de prietenoase, chiar și lupii se comportau ca niște cățeluși în preajma mea. Pe măsură ce înaintam totul mi se părea mai incredibil și mai plăcut. Am auzit glasul unui tânăr și m-am speriat. Stăteam ascunsă după un copac însă la scurt timp, după ce
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Nimic ieșit din comun sau, cel puțin, nimic ieșit din comun în Orașul de Înghețată din Lumea Copiilor. Toată lumea visează cu ochii deschiși. În pași de vals oamenii trec pe străzile mângâiate de razele calde ale unui soare blând și prietenos. Iris se trezește devreme astăzi. Vrea să meargă împreună cu Ramona la Câmpia de Jeleu. Își face repede patul ca să nu o supere pe mama, apoi mănâncă în mare grabă câteva cereale cu iaurt. Bineînțeles că uită să se spele pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sugrumată și gata să izbucnească în plâns îngăimă: Povestește-mi!L-am privit cum își pipăia brațul bandajat. Când am început să vorbesc, stătea nemișcat, sorbindu-mi cuvintele de pe buze: La Jeffrey-Bay valurile sunt uriașe, am înotat cu delfinii, sunt prietenoși! Când mergi pe sub val, vezi la capăt cum soarele pătrunde ca niște sulițe de foc, gata să topească apa. La întoarcerea de 360° simți o briză caldă, bătându-te în față. Nisipul de pe plajă este cald și bucuria fiecărei zile
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
niște globuri. Păreau niște păpuși... cu aripi. Dar se mișcau, vorbeau. Se putea oare... erau zâne. Da, așa e, zâne adevărate. Descoperirea șocantă o făcu pe Sidney să se împiedice și să cadă, lucru care atrase niște priviri nu foarte prietenoase din partea strălucirilor - pardon, zânelor. Nu păreau prea încântate să aibă companie. Era clar, venise timpul ca musafirul nepoftit să fugă cât o țineau picioarele. După vreo douăzeci de minute, ajunse acasă la bunici. Se strecură înăuntru fără să trezească pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
toată. O, Doamne ! Ce s-a întâmplat ? Unde ești ? Toată lumea... Se oprește brusc. Nu... sunt în Londra. Pot să vorbesc cu Arnold ? — Sigur, e chiar aici. Glasul ei îi dă legătura lui Vivaldi, apoi se face iar liniște. — Samantha. Glasul prietenos și sigur pe sine al lui Arnold răsună în receptor. Fată mea dragă. Cum ai reușit, scumpa mea, să faci așa o dandana ? Numai Arnold ar putea să descrie paguba de cincizeci de milioane de lire a unui client drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cu un barman roșcat, cu ochi ageri. În colțul opus al localului, a început un joc de darts. Nu-mi amintesc când a fost ultima oară când am fost într-un loc cu o atmosferă atât de destinsă și de prietenoasă. — Hai să rămânem aici. Hai să te ajut și eu ! Mă ridic repede de pe scaun și mă duc după tejghea. — Ai mai pus vreodată bere la draft ? Nathaniel mă urmează, amuzat. — Nu, zic, ridicând un pahar și punându-l sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Să-i povestesc despre viața mea. N-are cum să-mi reproșeze trecutul. Evident că nu. Și dacă o va face ? Dacă mă trezesc că-mi dă una ? — Scuze. Ca din senin, Nathaniel apare în fața mea, cu chipul cald și prietenos. Ești bine ? — Foarte ! zic cu veselie forțată. Mă distrez de milioane ! — Hei, Nathaniel, spune Eamonn, ștergând un pahar. Îmi face cu ochiul. Cum se numesc cinci mii de avocați pe fundul oceanului ? — Un început ! Cuvintele îmi ies din gură înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
caselor, cu draperiile trase. — Te-ai simțit bine ? Nathaniel pare ușor neliniștit. N-am vrut să stăm chiar toată noaptea... — Mi-a plăcut foarte, foarte mult, spun cu însuflețire. E un loc extraordinar. Și nu-mi vine să cred ce prietenoși sunt cu toții. Și că toată lumea te cunoaște ! Și despre spiritul de comunitate ce să mai zic... Tuturor le pasă de ceilalți. Se vede foarte clar. — Unde se vede așa de clar ? Nathaniel pare amuzat. — În felul în care fiecare îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nu știu exact cum au rămas lucrurile între noi. Însă anumite părți ale trupului meu răspund deja la vederea lui. Ele nu sunt deloc confuze. Bună ! îi zic în clipa în care ajunge lângă mine. — Bună. Îmi aruncă o privire prietenoasă, dar nu face nici cea mai mică încercare de a mă săruta sau de a zâmbi măcar. Se mulțumește doar să se oprească și să se uite la mine. E ceva în privirea lui intensă și precisă care mă face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mine. Le aud șoaptele înconjurând încăperea. Ceilalți membri ai personalului care servește s-au adunat ciorchine și mă fixează insistent. Peste tot se întorc capete, ca un magnet care atrage pilitură de fier. Și nicăieri nu există nici măcar un chip prietenos. — Iisuse Hristoase ! aud că spune cineva. Uitați-vă la ea. Dar are voie să fie aici ? exclamă altcineva. — Nu, zic, încercând să par sigură pe mine. Ai dreptate. N-am. Dau să plec, dar gloata mă înconjoară din toate părțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
dinamic, sau ce se spune că e. Liftul se oprește la etajul trei și se deschid ușile, dar nu urcă nimeni. — Ai niște colegi foarte drăguți, zice el În momentul În care liftul se repune În mișcare. O echipă foarte prietenoasă și muncitoare. Așa sînt tot timpul ? — Absolut ! spun imediat. Ne place foarte mult să colaborăm, Într-o echipă sinergică... Îhm... operațională și... Îmi screm disperată creierii să găsesc un cuvînt din ăla lung și impresionant, cînd fac greșeala să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și, fără nici o urmă de zîmbet, spune: Te așteaptă. Intru În birou, extrem de conștientă de fiecare mișcare. Camera e uriașă și lambrisată, iar Jack stă la un birou imens de lemn masiv. CÎnd ridică privirea, ochii Îi sînt calzi și prietenoși, și parcă-parcă mă mai decrispez un pic. — Bună, zice. — Bună, răspund, după care se lasă un scurt moment de tăcere. — Deci, Îhm, uite dosarul Leopold, spun și-i dau mapa de carton. — Dosarul Leopold. RÎde. Foarte frumos. Apoi deschide dosarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
sau gulaguri. Numai studiile ei ezoterice aveau importanță. Și totuși, În mod curios, Vela avea talent pentru politică. Făcea tot ce putea ca oamenii să aibă o părere bună despre ea. Dorea ca toți s‑o considere o persoană inimoasă, prietenoasă, generoasă. Până și Ravelstein spunea despre ea: - Oamenii sunt flatați de atențiile ei. Le cumpără cele mai scumpe daruri când Își serbează aniversările. - Da. E ciudat cum Își atrage prietenii și cum Îi Întoarce Împotriva mea. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
tacâmul. Rosamund și cu mine eram Împreună de aproape un an Înainte ca Ravelstein să fi aflat că alcătuiam ceea ce ziariștii de scandal numesc „o bombă”. Trebuie să spun, Însă, că atunci când ne‑am căsătorit el s‑a arătat foarte prietenos și nu a vădit nici un resentiment. În mod natural, oamenii fac ceea ce au făcut oamenii dintotdeauna. Bătrânii continuă să aibă câte o recrudescență de nebunie tinerească, una după alta, până când organismul le cedează cu totul. Eram gata să‑l satisfac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
nici un fel. Soarele Încă nu răsărise și era doar atâta lumină cât să poți deosebi fluidul de solid; marea - un soi de plată apatie, și o corespunzătoare pustietate lăuntrică. Numai Rosamund, care În mod normal era flexibilă, politicoasă, deferentă și prietenoasă, dădea acum la iveală (indiscutabil) o tenacitate subterană și o voință care dovedeau cât de bine pregătită era să țină piept caracterului urâcios al proprietăresei și nesimțirii birocratice a personalului telefonic de la aeroport. Și când a urcat la mine, m
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Părerea mea este că un copil trebuie să înceapă să experimenteze cu oameni reali și comunități reale încă din momentul nașterii, dacă se poate. Dacă, din anumite motive, aceste materiale nu sunt disponibile, atunci trebuie folosite jucării. Dar nu jucării prietenoase, plăcute, blânde, ușor manevrabile ca cele din broșura voastră, dragi prieteni! Să nu existe nimic armonios la jucăriile copiilor noștri pentru ca atunci când cresc mari să nu se aștepte la pace și ordine și să ajungă să fie mâncați de vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]