1,838 matches
-
al volumului, unele dintre caracteristicile comune naturii umane în societ]ți diferite sunt comune naturii oric]ror mamifere cu o existent] lung], inteligente și sociale și se reflect] în comportamentul nostru la fel cum se reflect] în cel al altor primate. Prin urmare, ceea ce este recunoscut că virtute într-o societate sau tradiție religioas] este foarte probabil s] fie recunoscut că o virtute în celelalte; desigur, seturile de virtuți elogiate într-o tradiție major] nu alc]tuiesc niciodat] o parte substanțial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin categoriile noastre de înțelegere). Postmodernismul, așa cum am mai spus altundeva, se bazează de fapt pe o răsturnare a raportului ontologie, epistemologie. În ceea ce privește analiza noastră observăm că una din ideile de bază a teoriilor radical constructiviste, sau post-moderne este sublinierea primatului individualității/ subiectivității: lumea, "realitatea" e numai pentru mine așa, aici și acum, iar pentru fiecare din ceilalți, tot aici și tot acum poate fi altfel. Pe baza acestei idei, Kellner (1992:143), afirmă că "discursurile recente postmoderne problematizează însăși noțiunea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rolul investițiilor străine directe. Considerăm că investițiile străine directe, deși au un rol foarte important în demararea creșterii economice sustenabile și inserția economiei naționale în procesul de globalizare, comparativ cu investițiile autohtone, ca pondere și impact, ocupă un rol secundar, primatul aparținând investițiilor domestice. Potrivit opiniei noastre, abordarea primatului și a rolului investițiilor străine directe nu se poate generaliza, astfel că cea mai potrivită abordare este a analizei SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats), dezagregată sectorial. Investițiile în sectoarele extractiv și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
directe, deși au un rol foarte important în demararea creșterii economice sustenabile și inserția economiei naționale în procesul de globalizare, comparativ cu investițiile autohtone, ca pondere și impact, ocupă un rol secundar, primatul aparținând investițiilor domestice. Potrivit opiniei noastre, abordarea primatului și a rolului investițiilor străine directe nu se poate generaliza, astfel că cea mai potrivită abordare este a analizei SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats), dezagregată sectorial. Investițiile în sectoarele extractiv și bancar comportă o discuție și o analiză separate
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
sens, ni se pare importantă străpungerea teoretico-metodologică pe care a realizat-o cercetătorul american Lester Brown (director al Worldwatch Institute), care pentru prima dată a introdus noțiunea de „ecoeconomie”, în cadrul căreia se stabilește, pentru un număr foarte important de situații, primatul factorului ecologic sau de mediu asupra celui economic, social, financiar și tehnologic; se poate afirma că luarea în considerare a noțiunilor de sustenabilitate și complexitate a dezvoltării economico-sociale a imprimat noțiunii de investiții, respectiv modelării acesteia necesitatea trecerii de la abordări
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Istorie, 31, 1978, 12, p. 2197 2220; Idem, România și Conferința de pace de la Paris, februarie-iunie 1866, În Revista de Istorie, 38, 1985, 10, p. 567-986; 11, p. 1075-1100, au avut meritul unui spor de baze documentare din Arhivele Centrale, primatul reconsiderării „momentului 1866” rămânând incontestabil În dreptul istoricului ieșean Vasile Russu. </ref>. Numai că opinii controversate relative la același moment continuă să persiste, ele părând, În ultimul timp, chemate să Întrețină, pe fondul incertitudinilor vădite de stările de spirit ale publicului
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
a făcut treptat, până spre 1989. Dar și degajate de „teza caracterului definit reacționar al regimului monarhic”, referințele asupra constituirii și, În genere, a istoriei Regatului au avut de suportat până la evenimentele din decembrie ’89 un alt „clișeu ideologic”, anume, primatul „valoric”, de semnificații afine lui, al ideii de republică la români <ref id="14">14 Gândirea social-politică antimonarhică; Republica În România. De la idee la faptă, coord. D. Rusu, Iași, 1988. </ref>, În raport cu ideea monarhică. Reflexele istoriografice, formate sub acel „clișeu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
om „durus et carnalis” și puțin delicat, era încă puternic legat de experiența sensibilă, dar acum, în noul context, noua alianță a depășit-o pe cea veche. În linii mari, obiecțiile împotriva instrumentelor muzicale au fost de natură teologică, precum primatul Logosului, ori s-au referit la uzul lor în contexte profane și păgâne. Cu toate acestea, putem să ne imaginăm că, uneori, cântecul unui psalm sau al unui imn a fost acompaniat de o liră sau de un alt instrument
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cromaticae) trebuie lăsate banchetelor ..., femeilor de curte și muzicii lor”. Sfinții Părinți împotriva artei muzicale? Pentru a înțelege atitudinea generală a primilor părinți ai bisericii față de muzică, trebuie să ținem cont de faptul că, în tradiția veche a reflecției creștine, primatul comunicării cu Dumnezeu îi revine cuvântului textual, îndeosebi cel biblic; Dumnezeu a intrat în relație cu omul prin intermediul cuvântului, fie cel profetic din Vechiul Testament, fie într-un mod special, cu cel al Fiului încarnat, Isus Cristos. De aceea, melodiile trebuiau
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
continuare cântul propriu al bisericii romane, este admisă polifonia și cântecul religios popular al fiecărei națiuni și se insistă asupra formării muzicale și a înființării unor instituții superioare de muzică sacră. Este recunoscut pentru prima dată în istoria bisericii catolice primatul orgii cu tuburi; celelalte instrumente sunt admise cu consimțământul autorității bisericești teritoriale competente „în măsura în care sunt sau pot fi adaptate uzului sacru, sunt adecvate demnității templului și favorizează într-adevăr edificarea credincioșilor”. O ultimă reflecție este rezervată compozitorilor care, animați de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de imensele sacrificii făcute de înaintașii noștri pentru ca noi să plecăm în India sau în Statele Unite, să-i putem discuta pe Freud sau André Gide la «Fundația Carol», în fața a două mii de persoane, să putem vorbi de autonomia culturii, de primatul spiritualului, de neangajare și așa mai departe”. Între căderea imperiilor habsburgic și rus, pe de o parte, și încheierea pactului Stalin-Hitler, pe de altă parte, s-a putut respira în liniște. „Cred că am fost singurii români care s-au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu trebuie puse neapărat pe seama politicii duse de cercurile guvernante de la București; într-o evoluție normală, există anumite reguli, care stabilesc treptele de urmat după criterii binecunoscute. Numai politica economică de esență comunistă a făcut abstracție de aceste reguli, absolutizând primatul industriei în „dezvoltarea armonioasă” a tuturor regiunilor țării. În ansamblu, evoluția Basarabiei în perioada interbelică a confirmat caracterul actului de la 27 martie/9 aprilie 1918, de eliberare națională și de integrare firească într-o societate aflată în proces de modernizare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
modelul funcțional de sistem: un sistem orientat spre finalități proprii, care se constituie „de sus în jos”. Funcționalismul clasic, atât în sociologie, cât și în antropologia socială și culturală (Malinowski, Radcliffe-Brown, Parsons), se caracterizează printr-o asemenea opțiune. Holismul afirmă primatul societății, ca sistem, asupra tuturor elementelor sale componente. Sistemul este activ, constitutiv, reglativ; elementele sunt constituite, reglate. Tot ceea ce se întâmplă într-o societate are semnificații pentru funcționarea acesteia, fiind, în consecință, reglat în spiritul logicii ei. La limită, avem
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care vibrează omul comun al zilelor noastre. Simone Weil concepea în L'Enracinement un proiect de societate bazat pe obligația necondiționată a libertății umane înrădăcinate în transcendent. Personalismul eschatologic al lui Nikolai Berdiaev pleda pentru o ierarhie care să stabilească primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Ar părea că, cel puțin în mod formal, modernitatea tîrzie le împlinește așteptările. Nu considera Berdiaev că libertatea omului creator e mai presus de tradiție, că el e capabil să își însușească liber
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Tema omului interior, față de care omul exterior trupesc, finit, perisabil, mundan, social e doar un aspect limitativ, necesar, dar nu dominant, străbate filozofiile și religiile lumii. ̨ nsă ele tratează subiectul fără să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
clar de partea regulii majorității. Mai mult decât atât, în calitatea sa de ideologie monistă care crede în existența unei "voințe generale a poporului", populismul este ostil față de pluralism și de protecția minorităților. De asemenea, populismul se bazează pe ideea primatului politicului, ceea ce înseamnă că orice alt centru de putere instituțional, inclusiv cel juridic, este considerat secundar. În definitiv, "voința generală a poporului" nu poate fi limitată de nimic, nici chiar de mecanismele constituționale sau cum se spune: vox populi, vox
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
concomitentă a părților indică, de cele mai multe ori, o determinare comună. Prin legea paralelismului social, D. Gusti atrage atenția asupra imposibilității de a explica o realitate concretă foarte complicată prin câteva elemente ce nu sunt decât abstracțiuni din nevoi de metodă, primatul deținându-l întregul, societatea. O explicitare deosebit de lămuritoare a sensului cauzal al legii paralelismului sociologic îi aparține lui M. Vulcănescu: „Nici una din împrejurările care condiționează faptele sociale nu constituie însă, luată în parte, o cauză a acestei vieți, ci numai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dedicate. Exemplul reprezentativ prin excelență este metafora „organizației-creier”; aceasta redă esența unei organizații conștiente de sine, capabilă să-și asume scopuri și să le concretizeze în proiecte, să-și dezvolte și să-și utilizeze creativ tezaurul de cunoaștere, afirmând, astfel, primatul concepției asupra acțiunii. Indiferent de tehnologiile informaționale mai mult sau mai puțin sofisticate pe care le folosesc, organizațiile - ca sisteme socio-umane complexe - au fost și sunt întotdeauna condiționate de cunoaștere, cel puțin la nivelul comportamentelor individuale ale membrilor lor; aceștia
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
societății cunoașterii, civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și colective pe valorile spiritului de comunitate a profesioniștilor, ale recunoașterii dreptului la identitate intelectuală și primatului pertinenței conceptuale ca sursă de influență în organizație. Planul intervenției manageriale: − asimilarea și extinderea practicilor manageriale de generație avansată, inclusiv a celor specifice managementului cunoașterii; − adoptarea, de către factorii de conducere, a stilului de intervenție non-directiv, orientat către facilitarea și articularea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
În c coborâre, testiculele se pot opri la diferite nivele având astfel o poziție fie preanală, fie postanală. Rhinolophidele sunt lipsite în general de ve vezicule seminale. Organul copulator - penisul - este de tip pendent ș și seamănă cu cel de la primate. Glandul, partea terminală a penisului este bine dezvoltat și adesea acoperit de un repliu tegumentar - prepuțiu. Forma glandului variază și ea foarte mult. Poate fi globulos, spatulat, ascuțit etc. Speciile de Plecotus pot fi de deosebite pe baza formei penisului
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de ordinul extensiunii și intensiunii verbale iar cel de-al doilea tip de manipulări se realizează prin conotații. Pentru a influența un public cât mai larg, programele de televizor rămân obligatorii la un nivel cultural scăzut, pe gustul păturilor mijlocii. Primatul economiei impune în viziunea lui DeFleur, preponderența emisiunilor rentabile care să atragă publicul, rentabilitate care, în lumea americană, presupune proporționalitatea dintre cheltuielile făcute și numărul de telespectatori pe emisiune. Așadar, sunt date, spre deliciul publicului, cât mai multe emisiuni de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în descoperirea unei societăți diferite, a unei organizări sociale, celei a sălbaticului, a animalicului. Atunci, pentru ce e menținută această separație, dacă nu ca realitate, cel puțin ca ipoteză [...] ? Eu văd două motive pentru aceasta: definirea Celuilalt drept obiect, conservarea primatului individului. Pe de o parte, pentru o anumită colectivitate, acest fapt justifică supunerea, excluderea și distrugerea unei colectivități diferite. Dacă locul acesteia este bine trasat în logica noastră, aceasta se întâmplă deoarece este vorba de o logică a dominației. Pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
la lucru în Europa de Vest asimilează interogațiile, inclusiv pe cele naționale, orizontul național fiind înscris într-un orizont mai amplu, dar tot mai concret, al continentului nostru. S-ar spune că cetățenia europeană crește acum pe solul cetățeniei naționale și obține primatul. Este ceea ce adepții europenismului așteaptă și în Europa de Est, unde aceeași paradigmă ar trebui să asigure o relevanță culturală. Vechea paradigmă apare ca depășită, neproductivă, schimbarea ei fiind și o chestiune de responsabilitate civică 57. Desigur, "post-naționalismul" la care se referă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aproape imediată prin sechestrarea unor domenii "naționale", care nu erau altceva decît bunuri ale Bisericii și ale nobilimii considerate drept străine de ideea de Națiune, desigur, în virtutea unui vot majoritar. Dincolo de principiu, trebuie fără îndoială să vedem în impunerea acestui primat al voinței afectate a Națiunii, reflectarea originii sociale a personalului revoluționar și a continuatorilor lor, sau, mai curînd, relativa absență a unor interese materiale de apărat, fapt datorat întîrzierii expansiunii industri-ale și capitaliste în Franța. În Anglia, deputații Comunelor do-bîndiseră
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
204, sugerînd prin aceasta că nu poate exista autenticitate decît în expresia trăsăturilor specifice ale unei societăți și ale unei culturi. La rîndul său, Herder va preciza în 1774, în O altă filozofie a istoriei în care contestă fără ocolișuri primatul raționalității kantiene și pretenția de universalitate că "prejudecata este bună la un moment dat, fiindcă aduce fericire. Ea readuce popoarele în matca lor, le întărește atașamentul față de origini, le face mai înfloritoare în ceea ce au specific, mai ardente și, în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]