6,020 matches
-
naturii umane, astfel încât respectarea sa este întotdeauna în folosul oamenilor. Iubirea de sine este cea mai puternică trăsătură umană, o tendință dominantă pentru fiecare om, chiar dacă nu este absolută și exclusivă, deoarece manifestăm afecțiune și față de copii sau prieteteni. Preocuparea primordială a oamenilor este asigurarea securității, a celor necesare traiului și conservarea vieții. Dar, în relațiile cu ceilalți, de multe ori oamenii pot fi răutăcioși sau irascibili, cee ce face conviețuirea destul de dificilă. Dar oamenii au nevoie de această conviețuire, pentru că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
această descoperire filologica de mare importanță, dar că a fost realmente fascinant de ea, confirmîndu-i ipoteza că în trecut omenirea a alcătuit o unitate nu numai socială, dar și lingvistică. Nu avem nici o îndoială că pentru Blake rădăcinile acestei limbi primordiale (care putea fi foarte bine indo-europeană) erau considerate a fi edenice, îngerești. De aceea în multe denumiri se observă limpede urmele acestor rădăcini lingvistice "paradisiace". ¶ Apare prima carte din The Minstrel de James Beattie (a doua va apărea în 1774
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
The Occult Philosophy 22, pe care cu siguranță ar fi citit-o, deoarece el era interesat de concepția renascentista privind relația de corespondență dintre macrocosm și microcosm, reflectată, de exemplu, în ideea de mai tîrziu a Gigantului Albion ca Om primordial, etern, arhetipal. S.F. Damon arată că în tinerețe Blake, în căutare de nume semnificative, a împrumutat numele Tiriel și Zazel tocmai din tablele planetelor prezentate în The Occult Philosophy, cartea a II-a, cap. 22 a lui Agrippa 23, ceea ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vierme". Apoi, în The Book of Urizen Blake descrie activitatea lui Urizen că Demiurg întunecat. Creatorul nu mai este aici bunul și dreptul Iehova din Geneză, ci "forță întunecată" a rațiunii și materialității limitative, Urizen, a cărui răzvrătire împotriva unității primordiale edenice duce la fragmentarea, dezbinarea acesteia și încătușarea ei parțială în lumea materială. Poemul urmărește crearea trupului uman material macrocosmic și, simultan, microcosmic; crearea lui Enitharmon (Spațiul fizic) și a lui Orc (Revoluția; energia din interiorul timpului, ca pulsare a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
drept fundament al poemelor epice Milton și Jerusalem, cele trei alcătuind o trilogie cosmică, avînd ca temă nașterea, decăderea și salvarea lumii. Pe scurt, în Vala Blake prezintă mitul sau al Albionului (simbol al Angliei, dar și arhetipul omului cosmic, primordial), descriind transformările ce au loc în Albion, de la starea de dezbinare la cea de unitate, fiecare Zoa înaintînd către unificarea integrală finală. După unele surse, Blake se poate să fi renunțat la Vala abia în 1807, după mai bine de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Tatălui/Tharmas, catre perceperea ansamblului Armonie(Los)-Dizarmonie(Urizen) al (Macroși Micro-)Cosmosului [Macrocosmul este "Oul Lumii" Mundane Egg sau "Marea Timpului și Spațiului" Șea of Time and Space -, i.e. Marea lui Los și Enitharmon; Microcosmul este "Albion", omul/gigantul primordial, arhetipul trupului omenesc androginic ce corespunde în totalitate Macrocosmului și este guvernat de cei patru Zoa; androginul se dezbina cosmic în Adam și Eva, rolul acestui cuplu primordial fiind jucat în Vala VIII de către cuplul Los-Enitharmon, i.e. ansamblul timp-spațiu], și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Space -, i.e. Marea lui Los și Enitharmon; Microcosmul este "Albion", omul/gigantul primordial, arhetipul trupului omenesc androginic ce corespunde în totalitate Macrocosmului și este guvernat de cei patru Zoa; androginul se dezbina cosmic în Adam și Eva, rolul acestui cuplu primordial fiind jucat în Vala VIII de către cuplul Los-Enitharmon, i.e. ansamblul timp-spațiu], și către perceperea ansamblului Ascultare (Los)-Nonascultare (Urizen). Pe de altă parte, sensul centrului este potrivit lui Blake expansiunea, dat fiind că sensul circumferinței este expansiunea: "Ce este Sus e
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
interne ale arhetipului, anume funcția evoluționară, creațională. Arhetipurile, arheomorfismele sînt astfel legate de ideea de exemplu (model)109. Justiția umană este clădita pe un astfel de model celest (tao, artha, themis, rîța, etc., toate înseamnă lege). Legea este o hierofanie primordială, un arheomorfism, revelația în illo tempore a normelor existenței, astfel încît a respecta legea înseamnă a trăi conform arhetipurilor 110. Durand a subliniat faptul că Rîța la indieni, tao la chinezi și moiră la greci sînt întruchipări ce pregătesc noțiunea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
De aici ceea ce putem numi "pancerebralismul" cosmologiei lui Blake. Pe de altă parte, Ouroboros simbolizează rota philosophica, în calitate de ultimă treaptă a înțelepciunii Dumnezeului veterotestamentar, identificată cu alchimia însăși 113. Ouroboros-ul este astfel mandala alchimica fundamentală 114, reprezentînd "prima materia", materia primordială, fundamentală, "materia în sine"115 a filosofiei aristoteliene a naturii. Sîntem de părere că Blake a fost conștient de acest fenomen atunci cînd a creat numele uroboric, închis ciclic: (Alla-Manda)-(Alla-Manda). Pentru Blake Allamanda înseamnă "Comerțul" și materia fertila din jurul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aceste Trei Științe purcede orișice-Îndeletnicire-a Oamenilor, Iară Știința-i împărțită-n Bowlahoola și-Allamanda."119 Așadar Bowlahoola, care este "Lege", este asociată cu muzica (deci implicit și cu dansul de tip primitiv, că dansul polinezian hula-hula: digestia este un proces fundamental, primordial, arheomorfic, bioritmic, si chiar ritualic, deoarece hrănirea prezintă și un nivel simbolic, în sensul că hrană materială este o replică sau o analogie a hranei cerești, spirituale), iar știință în sine are două aspecte, legile (proprietățile substanțelor) și dinamica transformatională
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
s-a extins și a dus la dorința romantică de a explora realitatea din temelii: inaccesibilul, nelimitatul, infinitul, Unitatea edenica nemărginita, lucrul unic și neimitabil, originalitatea, noul permanent, arta, Celălalt, originea, femininul că origine, "religia femeii", filosofia absolută, libertatea, principiile primordiale, Dumnezeu, sensul infinit al creației: toate acestea au devenit adevăratele forțe generatoare ale căutării romantice infinite. Din această căutare romantică s-a nascut ceea ce putem numi hiperperspectivismul lui Blake 159, definit prin acțiunea permanentă în spațiile cognitive a schemei jungiene
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tenebrele divine", tăcerea ultima). Astfel se explică faptul că există un punct unde lăuntricul se întîlnește cu limită exteriorului: ceea ce privești "deși pare că este-Afară, este Năuntru"197. Tenebrele inferioare înseamnă tendința de întoarcere a ființei create înapoi în vidul primordial, ea neavînd nimic de la sine cum spune Albion: "O, sînt nimic și în nimic trebuie iarăși să mă-ntorc".198 Această întoarcere nu mai este posibilă pe deplin, lucru care reiese din întreaga opera a lui Blake: "cum viața nu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
face din Beula presonajul Eno: ea dilata o Clipă în șapte mii de ani și deschide centrul unui "atom de spațiu" în infinitate 220. Găsim aici o asemănare cu învățătură din Zohar, după care "originea lumii pornește de la o scînteie primordială de unde divinitatea a creat spațiul (Zohar, I, 152-16a). Același proces e numit sursă primordială, urmată de o "radiație". Că în doctrinele Gnozei, substanța lumii este înfățișata că un fel de lumină, în aramaica Or Kadma, "Prima Lumină""221. Din această
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și deschide centrul unui "atom de spațiu" în infinitate 220. Găsim aici o asemănare cu învățătură din Zohar, după care "originea lumii pornește de la o scînteie primordială de unde divinitatea a creat spațiul (Zohar, I, 152-16a). Același proces e numit sursă primordială, urmată de o "radiație". Că în doctrinele Gnozei, substanța lumii este înfățișata că un fel de lumină, în aramaica Or Kadma, "Prima Lumină""221. Din această perspectivă Enion este scînteia de diamant. Timpul-Los este deci limitat, în vreme ce Spațiul-Enitharmon este nelimitat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din Pîntecele Albionului fug în afară, i.e. cad. Este vorba de fărîmițarea conștiinței Omului Universal, Albion, în numeroase conștiințe individuale. În acest sens și Böhme spune că Adam este izvorul tuturor sufletelor omenești, cheagul sufletelor. Astfel se iese din comuniunea primordială. Toate aceste elemente sînt asemănătoare cu ceea ce Böhme numește "nașterea cea mai exterioară", adică lumea creată, universul. La Böhme, salnitrul (care este putere dumnezeiasca) stricat de mînia lui Satan (Lucifer deja căzut) și, deci, omorît nu poate rămîne în divinitate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este astfel căderea entităților stelare din veșnicie în timp. Creația exterioară este oglindă lăuntrului omenesc. Los creează Lumea Generării din Lumea Morții, divizînd Masculinul și Femininul din "Condensatele Androginice"264 (influență alchimica). Aceeași idee a divizării sexelor dintr-un androgin primordial o întîlnim la Lovinescu, care arată că, de fapt, separarea de principiul feminin a dus la perdiția neamului omenesc 265; și la R. Steiner, care adaugă că "separările care s-au produs în Univers sînt determinate de entitățile spirituale care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
udán subst. val; apă; ádana subst. mistuire, consumare, mîncare Tabelul 2. Onomastici de alte proveniențe NUMELE FOLOSIT DE BLAKE ȘI SEMNIFICAȚIA ACESTUIA LIMBA ETIMOLOGIA Adam: mentalul conștient (cf. S.F. Damon) EBRAICA adamah subst. pămînt roșu Albion: Omul Etern, căzut, Omul primordial, arhetipal; Anglia Albi-on: afinitate cu albedo alchimic (etapă a 2-a a iluminării, cf. E. Underhill) LATINĂ LATINĂ Albion subst. numele unui fiu al lui Neptun, ucis de Hercule; Albion subst. numele gigantului autohton care a cucerit insula, ucis de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de editorul englez, Șir Geoffrey Keynes) privind ordinea foilor manuscrisului. Imaginile angelice se succed într-o alternanta amețitoare cu imagini sumbre ale lumii-ruină care a căzut din Spirit. În Vala Blake descrie mitul Albionului (simbolizînd Anglia, dar și arhetipul omului primordial), transformările sale de la starea de fragmentare-dezbinare (Albion cade în primul rînd din cauza lui Vala) la cea de unitate-comuniune, fiecare Zoa avansînd spre unificare. Albion este compozit: în el există "Cei Patru Puternici" ("Four Mighty Ones"), i.e. cei patru Zoa: Tharmas
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
verbului "einai" = a fi. Verbul "einai" are afinități lingvistice cu aramaicul "AIN" "Neantul" ("AIN" este numele Ființei Supreme în Kabbala și Zohar; cf. Constantin Daniel, Scripta Aramaica, p. 258). 7 (I, 24) IERUSALIM / JERUSALEM: este "contrapartea" emanativă a Albionului (Omul Primordial), simbolizînd libertatea spirituală arhetipala, infinită, eternă, înnăscuta (în sensul lui Berdiaev, increată), avînd un corespondent în lumea materială: America, simbolul libertății materiale. 8 (I, 75) SPECTRU / SPECTRE: Spectrul este forța negației, este negația în sine. Cuplul (ființă căzută)-(spectru) este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În ediția Oxford, 1979, avem "trailing clouds" = "nori care plutesc agale". 15 (I, 149) Verbul to emerge are sensul de "a ieși din ceva lichid" (cf. lat. e = afară din; mergere = a scufundă). Este probabil vorba de ieșirea din apele primordiale ce a dus la crearea spațiilor necesare căderii, ieșirea din ceea ce mitologia germanica a numit ginnunga gap. Iată ce spune Jakob Grimm despre această concepție: "Înainte de crearea cerului și pămîntului există o uriașă prăpastie, gap (hiat, căscare), numită cu emfaza
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și Foster Damon, A Blake Dictionary, p. 305). 38 (I, 460) Stîncă Veacurilor (Vremurilor / Evurilor) (Rock of Ages): Sinonima cu "Stîncă Albionului" (Rock of Albion). Este locul în care Iisus Hristos l-a așezat pe Albion cel adormit (Omul arhetipal, primordial, căzut din Eden); se află la marginea lui Beula (zona psihismului), fiind umbrită de Stejarul Plîngerii (Oak of Weeping) și Palmierul Suferinței (Palm of Suffering) (cf. Vala, I, 456-460; Jerusalem, 59, 6). Blake afirmă o dată în Jerusalem (94, 7) că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
emblemă folosită fiind compasul, cele două picioare delimitînd două domenii distincte: "Prin acest instrument [Compasul] ele sînt Combinate. Aici [Lumea fizică] este Truda, iar acolo [Cerul] este Odihnă/Repaos". În Zohar și la Böhme se întîlnește aceeași identificare a punctului primordial prezent în toate lucrurile (corespunde lui bîndu hindus; sanscr. = "punct") cu ochiul acului care unește cele două capete ale compasului, i.e. cu Sophia, matricea divină. (Vezi Roob, op. cît., p. 629). Similar, în simbolismul masonic compasul semnifică rațiunea; că în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ziua a 7-a, cînd Dumnezeu se odihnește și se întrupează pentru a urca timpul din nou în Vecie, adică Ziua a 8-a perfectă. Pe de altă parte, pentru pitagoricianul Philolaos, hebdomada (heptada, numărul 7) semnifică inteligență și lumina primordială (phōs), principiul cel mai nobil al vieții, "ocazia" și Athena. Pentada (5) era mediul în care natura își arată calitatea și culoarea; ea desemna ultima înfățișare a focului exterior care înfășoară sfera cosmică și devine astfel quinta essentia, sau al
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în domeniul animal de Elefant, ca proto-forță cosmică de neînfrînt tocmai pentru că este originea tuturor celorlalte forțe secunde, create, așadar, derivate din ea); iar Los termină lucrarea. Golgonooza este astfel opera Tatălui și a Fiului, a lui Tharmas (Apele cosmice primordiale-Unul suprem, Regele suprem/ suveran: germ. Oberkönig, sanscr. Samraj / Samrat) și Los/Urthona (Soarele fizic și mental-Lumina din Lumină-Imaginația romantică-Geniul Profeției-Iisus Hristos). Termenul "Golgo-nooz-a" are evident afinități cu Golgo-tha: ultimul provine din aramaicul gogultho sau gogoltha; în ebraică gulgoleth, forma
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
libido, energia psihică totală). Triunghiul din Shriyantra cu vîrful în sus desemnează principiul masculin, Shiva, spre care urcă, prin expansiune, Shakti, vîrful acestuia atingînd Nordul din reprezentarea Golgonoozei (adică Raiul). Sînt simbolizate astfel urcușul creației, "manifestările cosmice pornind de la unitatea primordială" (cf. Mircea Eliade, Yoga Nemurire și libertate, 1993, p. 193). Golgonooza este o "zidire din suflete omenești" și din trupuri (Milton, 6, 19), identificată cu Ierusalim (libertatea spirituală). Prin Golgonooza, așadar, Blake sugerează comuniunea sufletelor care este Raiul zilei a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]