2,747 matches
-
fac și pe noi veseli; adăugare: și vor să se prindă cu noi în horă) Ce bucuroase sunt fructele și legumele! (adăugare: pentru că Ionuț le-a pus pe farfurie; adăugare: mama le-a cumpărat de la piață) etc. 2. Activitate individuală Priviți imaginea și dați-i un titlu, care poate fi cât mai lung, chiar în versuri, așa încât să exprimați foloasele pe care le avem de la consumul prunelor: Prune zemoase, dulci și gustoase; Prune de magiun, lipicios și bun; Se vor face
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
IMPACTUL DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL ȘI AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE Elisabeta ROȘCA Introducere Economia contemporană, complexă și dinamică, pune accent din ce în ce mai mult pe problemele regiunilor, pe problemele localităților urbane și rurale privite atât în viziune microeconomică, cât și macroeconomică. Până în prezent majoritatea studiilor de dezvoltare a turismului românesc la nivel local sau regional au făcut referire, cu precădere, la latura economică a consecințelor dezvoltării, pe viitor fiind necesară inclusiv evaluarea consecințelor socio-culturale
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
general, ca și în plan educațional, creativitatea rămâne a fi mereu o problemă actuală de cercetare. * Creativitate nu poate fi redusă doar la una dintre componentele sale, în nici un caz doar la componenta intelectuală (cunoștințe, inteligență sau imaginație), ci trebuie privită ca un fenomen complex, dar unitar, care vizează întrega personalitate umană (respectiv, aptitudini, atitudini, motivație, caracter). * Înțelegerea acestui complex fenomen persupune o abordare integratoare asupra tuturor dimensiunilor sale, extinse în viziunea modelului ecologist promovat de S. Isaksen, G.Puccio și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
litere. Apoi priviți cartonașele colorate sau plasați foile de celofan în fața lor; • Notați tot ceea ce vedeți și indicați cele mai interesante rezultate; 2. Întunecați camera în care lucrați, apoi: a) luminați diferite obiecte cu lampa situată la 20cm de acestea. Priviți imaginile care apar și notați ce observați ( diametru, luminozitate); b) conectați tija din acrilic (plastic dur) învelită în plastic la sursa de lumină și observați cum lumina iese prin fiecare capăt al tijei. Observați obiecte la 20cm cu această tijă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de franje se întâlnesc des în practica. Pentru a obține o pană optică materialele necesare sunt: • cadru de sârmă • soluție cu detergent lichid, de exemplu „ Pur" Modul de lucru: • Introduceți cadrul de sârmă în soluția realizată. • Țineți cadrul vertical și priviți pelicula prinsă pe acesta prin reflexie, utilizând lumina ce vine de la o sursă întinsă. • Ce imagine se formează? Răspuns: Se observă, pe măsură ce pelicula se subțiază sub efectul gravitației, formarea unor dungi orizontale colorate franje de interferență începând de la marginea superioară
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
apartenența la elită aduce, în același timp, o degrevare parțială de sarcinile subzistenței cotidiene, dar și o educație atentă și ritualuri de inițiere severe (Owens & Hayden 1997). Ca trăsătură generală, se poate afirma că modul de raportare la lumea naturală, privită ca o „mamă generoasă” (Bird-David 1990), nu permite vânătorilor-culegătorilor să emită pretenții de proprietate asupra mediului și, în consecință, nici asupra muncii: ambele se află, ca să ne exprimăm așa, în administrarea, și nu în posesiunea grupurilor sociale; prin urmare, o
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
să treacă în defensivă; utilizarea smeciului pentru a obliga adversarul să preia de jos, aceste retururi fiind mai ușor de atacat; după inițierea unui atac pe fundul terenului, trebuie încercată finalizarea lui la fileu prin stop; momentul de apărare trebuie privit ca o întrerupere temporară a atacului, care trebuie reluat cu prima ocazie favorabilă; este de preferat deplasarea adversarului înainte - înapoi - lateral, decât încercarea de finalizare a unui atac insuficient pregătit (Fig. 107). Clearul de atac poate fi utilizat cu scopul
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
motrice, împreună cu cunoștințele teoretice, priceperile și deprinderile motrice, formează un sistem în care fiecare componentă a sistemului o influențează și condiționează pe cealaltă. Intercondiționarea dintre calitățile motrice, cunoștințe, priceperi și deprinderi și este atât de variată încât fiecare componentă trebuie privită ca factor determinant care condiționează manifestarea celorlalte. (Cunoștințele se integrează în activitatea de învățare a elementelor tehnice ca formă de comunicare în vederea înțelegerii esenței actelor motrice, cauzelor, legilor și relațiilor dintre aceste acte). Orice procedeu tehnic, indiferent cât de simplu
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
de cunoașterea drepturilor copilului. În concluzie pentru o bună desfășurare a procesului de învățământ și pentru o bună integrare a acestor elevi este nevoie de o cunoaștere cât mai amănunțită a principalelor dificultăți specifice elevilor neglijați de aceea ei trebuie priviți ca niște oameni normali și nu ca pe niște oameni cu handicap căci priviți în ansamblu ei sunt sau pot fi viitorul"zilei de mâine". Capitolul I : Influiența mediului rural asupra familiei 1.1 Stiluri parentale Conduitele parentale și influiențele
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
și la bine și la rău și care‑l iubește nespus de mult pe om așa cum este el. Dumnezeu este asemenea omului în manifestările sale externe, pentru că el este încoronarea operelor creatoare ale divinității. Imaginea ca limbaj al bibliei trebuie privită ca o deschidere spre lumea nevăzută a divinului, dar simțită și trăită prin credință. Dumnezeu se revelea‑ ză dar ne și vorbește prin imagini pentru a transmite mesajele sale spre binele creaturilor sale. Rolul imaginilor este de a înălța mintea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
muncitorilor să plaseze o stație în mijlocul pătratului, ei ar determina centrul măsurând distanța sa față de fiecare clădire. În mod asemănător, grupul de cercuri concentrice din figura 5 are un centru pur geometric. Oricare situație de acest fel poate fi totuși privită dinamic. Pentru scopuri artistice este chiar necesar să fie văzută astfel. Când situația din figura 9 este privită ca un câmp de forțe vizuale, cele patru clădiri devin centri de energie care își emit vectorii în foarte multe direcții. Cele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
prezintă arhitectura ca și cum ar fi văzută dintr-un loc de contemplare aflat exact sub centrul picturii, în timp ce figurile sunt reprezentate ca și cum ar apărea la o oarecare distanță față de acel centru. Există mai multe avantaje în cazul unor astfel de soluții. Privită direct de dedesubt, o figură umană arată absurd de scurtată, în timp ce un unghi de vedere mai puțin ascuțit micșorează distorsiunea și figura se apropie de aparența normală. Mai mult, o vedere la linia firului cu plumb exact dedesubtul centrului aduce
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
să-și împartă cu suportul soliditatea fizică, fie să îl depășească, așa cum fac imaginile celeste ale unor bolți baroce. O decorație pavimentală, la rându-i, trebuie să-l asigure pe vizitator că poate să pășească pe ea fără grijă. Lumea privită pieziș Există un alt aspect al relației spațiale dintre privitor și lucrul privit care se cuvine să fie menționat explicit, deoarece influența-i considerabilă este rareori pusă în discuție. Am afirmat că vederea este slujită optim atunci când linia privirii întâlnește
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
imaginile celeste ale unor bolți baroce. O decorație pavimentală, la rându-i, trebuie să-l asigure pe vizitator că poate să pășească pe ea fără grijă. Lumea privită pieziș Există un alt aspect al relației spațiale dintre privitor și lucrul privit care se cuvine să fie menționat explicit, deoarece influența-i considerabilă este rareori pusă în discuție. Am afirmat că vederea este slujită optim atunci când linia privirii întâlnește perpendicular obiectul. Sculptura tinde să releve tot ce are ea mai bun, iar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
picturile murale concepute și realizate pentru un loc anume dintr-un imobil nu pot fi privite corect prin izolare. De exemplu, lungile mozaicuri în friză de pe pereții navei de la Sant’Apollinare Nuovo din Ravenna, derulând procesiunea fecioarelor și martirilor, trebuie privite ca factori complementari, așezați față în față și îndreptați către altarul bisericii. Ele sunt într-adevăr elemente ale unei opere de artă mai mari și mai cuprinzătoare, și anume interiorul clădirii în totalitatea sa. Numai atunci când o operă ocupă o
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și ea este virtual prezentă și definește natura și poziția altor forme ca apropieri și abateri de la locul și orientarea proprii acesteia: două forme brute dedesubt și una mai înclinată deasupra. Pentru semnificația sa vizuală, linia înclinată din partea superioară trebuie privită ca o deviație de la sistemul spațial de referință. Dinamic, linia înclinată este resimțită ca o formă care se îndepărtează sau se apropie de acesta (figura 70). Acest lucru îl putem distinge în comportarea celor două verticale din pictura lui Kline
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vieții și brațele ca purtătoare ale acțiunii curmate se termină neașteptat și paradoxal cu mâinile strânse pe pană și hârtie din vremea acțiunii lor întrerupte. Tema s-ar mai putea citi și în sens contrar, pornind de la fața foarte expresivă, privită ca un centru dislocat și deci încărcat de tensiune, stingându-se lent în lipsa de viață a corpului abandonat. În mod similar, mâinile, încă exprimând comenzile minții, pot fi privite ca abandonate, ca lipsite de susținere. Fețe și mâini Exemplul picturii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de miel. Pardoseala goală din prim-plan, atenuând baza în versiunea proiectivă a tabloului, îi adună pe oaspeții cinei către mijlocul spațiului interior îngrădit și, prin aceasta, îi izolează net de ambianță. Totuși, centralitatea grupului rămâne incontestabilă. Deși colțurile camerei privite perspectival converg către un punct din planul frontal, percepția deplasează punctul de fugă mai departe. Perspectiva străpunge fundalul camerei, oferind o prezență palpabilă a unei panorame potențial nelimitate și tainice. Deoarece în forma definitivă a lucrării pereții par anihilați, prezența
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
structurale printr-un stimul concret, de exemplu, un punct negru care marchează un centru sau un zid marcând o despărțitură. Vezi și prezența retiniană. FIGURĂ ȘI FOND - Distincția între obiectele perceptibile și spațiul din jurul lor. O figură este în general privită ca aflându-se în fața unui fundal neîntrerupt - cea mai elementară reprezentare a adâncimii în desen și pictură. Din punct de vedere dinamic, figurile și „spațiile negative” ale fondului sunt centrii de forțe care se mențin reciproc în echilibru. FORMAT - Forma
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Buluță, Conf. dr. Eugen Marinescu, Lector dr. Simona Antonescu, Conf. dr Ionel Enache, Conf. dr. Elena Tîrziman, Lector drd. Cristina Popescu. Proiectul a avut ca obiectiv determinarea stadiului de informatizare a bibliotecilor în România în anul de referință 1996 (bibliotecile privite ca structuri de informare și documentare dar și din perspectiva proceselor biblioteconomice) precum și trasarea direcțiilor de dezvoltare în vederea asimilării NTIC. Proiectul s -a derulat în perioada 1996-1998 DECIDOC Definirea Eurocompetentelor in Domeniul Informarii si Documentarii”, proiect international realizat de Asociatiile
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
serie de variante, de variațiuni, și creatorul trebuie să se oprească asupra uneia dintre ele. 4. Izolarea Pentru varianta cea mai izbutită se găsește schema structurală, scheletul compozițional. Lucrarea începe să aibă consistență și să se apropie de gândul artistului. Privită mai atent, lucrarea are o notă de originalitate. Ea se diferențiază de celelalte opere cu aceeași temă prin originalitatea viziunii plastice. 5. Cadrarea În film, scenografia fiind stabilită, regizorul și operatorul stabilesc cadrul, încadratura, adică zona din decor de unde pornește
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
un taur, domnitor în împărăția morții, întunecat, fioros, corespunzător unor bătrâni dintr-o familie. Marduk - Jupiter (fața vizibilă a lui Bel), venerat mai ales în Babilon; Nebo - Mercur, zeul negustorilor, patron al orașului Borsippa, reprezenta în familie copii; Iștar - Venus, privită ca un porumbel (bărbat când apare dimineața, femeie seara, încearcă să-i seducă pe muritori, având un număr nesfârșit de iubiți), o reprezenta pe soție. Nirgal (cel cu picioarul mare) - Marte, înfățișat ca un leu era zeul războiului, patron al
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pedepsit, el nu se liniștește, ci, dimpotrivă, continuă cu și mai multă intensitate să se manifeste. Evident, aspectul caracterial al acestei conduite se reliefează mai mult prin consecințele sale decât prin intenții Instabilitatea psihomotorie din cadrul conduitelor carac teriale nu trebuie privită ca o dezadaptare biologică sau biopsihologică, ci ca una pedagogico-socială. Trebuie să se recunoască în această instabilitate un mod particular de integrare a copilului în mediul social, prin nedepășirea consecințelor caracteriale <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
culturii materiale și spirituale universale. Astăzi, în condiții de dezvoltare continuă a societății, sportul contribuie cu succes la îndeplinirea sarcinilor generale. Pe linia importanței sportului ca reprezentant al societății și din cunoașterea sarcinilor lui reiese că importanța lui nu trebuie privită unilateral prin prisma rolului care-i revine în dezvoltarea fizică și întărirea sănătății ci el exercită o influență multilaterală asupra dezvoltării copilului deoarece se află în corelație cu celelalte laturi ale educației: educația interculturală; educația morală; educația estetică. Din aceste
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
omorul a fost scuzabil”. Cu toate că, unii istorici, de după 1989 au încercat să-l caracterizeze pe tânărul Vasile Roaită ca pe un vagabond, om fără căpătâi, care nu iubea munca, de aceea s-a înrolat în tineretul muncitoresc communist, adevărul trebuie privit și din alt unghi, cu unele rezerve și în lumina faptelor de atunci. A nega tot ceea ce au scris istoricii din perioada 1948 - 1989 înseamnă a cădea pe o nouă pantă proletcultistă, ceea ce nu este de dorit și nici logic
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]